Reforma statului: O formula la moda sau o schimbare fundamentala?1

Abstract

The state reform is one of the most present issues on the political and public agendas since 2009. The President of Romania is a leading figure in this topic; reason for which an in depth analysis of his speeches might give to the political science researcher a good idea of what and how the Romanian state is imagined by the political elite. A new design of check and balances, a limited state and an equitable treatment of the citizens by the state, through education, public health and social security are promoted. However, the public policies meant to put these ideas into practice lack efficiency and long term vision, both essential in the case of a state reform. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

The state reform is one of the most present issues on the political and public agendas since 2009. The President of Romania is a leading figure in this topic; reason for which an in depth analysis of his speeches might give to the political science researcher a good idea of what and how the Romanian state is imagined by the political elite. A new design of check and balances, a limited state and an equitable treatment of the citizens by the state, through education, public health and social security are promoted. However, the public policies meant to put these ideas into practice lack efficiency and long term vision, both essential in the case of a state reform.

Keywords

State reform; modern state; limited state; welfare state; President of Romania

Introducere

începând din 2008 reforma statului a devenit una dintre cele mai folosite formule care sa fundamenteze decizii controversate de politica interna în Romania. Expresie "umbrela", incluzând mai multe tipuri de masuri, únele fundamentale fi sistemice, aitele punctuale, "reforma statului" a fost utilizata intensiv, dar nu a primit o definite operationala, nici din partea oamenilor politici care o invoca de câte ori trebuie sa Iegitimeze o decizie controversata asupra sectorului public, nici din partea observatorilor fi comentatorilor fenomenului politic románese.

La o simpla trecere în revista a discursului public, reforma statului se refera la modifican constitutional preconízate, incluzând schimbarea formei fi dimensiunii Parlamentului fi uneori a formulei électorale, la reorganizarea administrativ-teritoriala, la diminuarea numarului de angajati din sectorul public fi a cheltuielilor bugetului public, la limitarea actiunilor sectorului public în domeniul politicilor sociale. Dar pot toate acestea sa fie incluse într-o sfera mai larga a "reformei statului", sau avem de-a face cu un artificiu discursiv?

Articolul de fata propune o incursiune în discursul public despre reforma statului, incluzând pe de o parte, pozrçiile oficíale ale executivului - presedinte si guvern - iar pe de alta parte stirile si comentariile aparute în cele mai importante cotithene, ca expresie a ceea ce se afla pe agenda media si a publicului. Vom analiza continutul semantic al formulei "reforma statului si de asemenea, în contextul politic si economie al crizei si în raport cu imaginea publica a statului în aceasta perioada vom cauta sa întelegem directa spre care se îndreapta toate politiche publice si schimbarile care primesc eticheta comuna de reforme ale statului.

Ce este statuì?

Suntem inclinaci sa credem ca statuì este una dintre acele categorii ale realitatii pe care le putem recunoaste atunci când le întâlnim1, când platim impozite, când oprim la semnul unui politisi pe drumul national, când înregistram o casatorie, desi nu putem da o definire cuprinzatoare în câteva fraze. Pentru toti acei actori politici care critica sau apara statuì, pentru cetatenü care se supun regulilor sale, dar si pentru cercetatorii din stünde politice, întrebarea simpla: "la ce ne referim când vorbim despre stat?" ramane o sarcina deosebit de dificila.

Desi subiect al constituai românesti, statuì nu este un subiect central al cercetarü academice, în comparale cu arrj actori esentali ai sferei politice, cum sunt de pilda partidele. Termenul e común, dar nu e înteles la fei. Conceptué despre stat ale actorilor care detin succesiv puterea si decizia afecteaza modul în care statuì se struetureaza si pe cale constitutional, viata cetatenilor2. Dar aceasta imagine a statului ce determina decizia nu este public si direct asumata.

Tranzhjile3 posteomuniste4 din spatiul central si est european sunt întelese în general ca fiind tranzrrji de la economia comandata la economia de piata, de la sistemul politic în care Partidul Comunist se bucura de monopolul puterii la regimul democratic pluralist al statului de drept. Unii autori pun însa un accent deosebit pe transformadle institutional implicate de aceste doua procese. "Construirea vaporului pe mare" se refera la reformarea statului în timp ce acesta este folosit simultan ca principal agent al transformarii.5 Partidul unie si planul de produce dispar, în schimb institu-Çiile guvernamentale ramân. Pentru ca aceleasi instituai sa organizeze alegeri libere pluraliste si sa demareze, iar apoi sa gestioneze privatizarea se impune o reforma structural a acestor institutii.6 în plus decidenti politici din Romania si drul unui stat centralizat fi autonom care detine monopolul violerei asupra unei populata date.1

Tilly folosefte pentru a defini statuì o abordare weberianä. Max Weber constata varietatea enormä a functiilor statului fi se concentreazä pe o definire instrumentala, pornind de la mijloacele sale specifice fi anume folosirea forÇei fizice.2

"îi este fundamental caracteristic statului contemporan o reglementare administrativa fi legala, modificabaä prin legi, care orienteazä activitatea personalului administrativ (el însufi déterminât de legi) fi care revendica acceptarea valida a autoritari sale, nu doar pentru membrii sai -care au devenit membrii prin naftere - dar fi pentru cea mai mare parte a activitätaor ce se desfäfoarä într-un teritoriu de sub jurisdictia sa (fi în consecintä este o organizare obligatorie definita de un teritoriu). ... Acest aspect al monopolului violentai este o característica esentala pentru stat, ca fi caracterul säu de instituye rationale fi durabile. "3

Analizând definita lui Weber putem distinge trei caracteristici ale statului ca fiind: monopolul fortei legitime, caracterul rational-legal fi durabilitatea. Totodatä din definite reinem trei elemente constitutive ale statului: cetätenii, teritoriul fi administraba, formata la rândul säu din institutii fi persoane. Aceste elemente vor sta la baza tabloului operational de analiza pe care ÎI vom dezvolta.

Cum poate fi înÇeleasa reforma statului?

Bazându-ne pe literatura asupra filosofie! fi teoriilor statului fi pe categoriile deja formulate de alti autori4, vom analiza un set de nouä variabile dependente cu privire la stat:

1. monopolul fortei legitime

2. constitutionalitatea

3. puterea impersonala

4. autoritatea leg itima

5. suveranitatea

6. teritoriul

7. cetatenia

8. birocratia publica

9. taxarea

Primele cinci variabile reprezinta caracteristici ale statului. Primele patru variabile sunt enumerate explicit sau implicit de definita lui Weber, constitutionalitatea reprezentând caracterul rational legal, iar caracterul impersonal al puterii fi autoritatea legitima reprezentând conditile fundamentale ale stabilitati!. Suveranitatea este de asemenea o característica a statului considerata fundaméntala atâtîn teoria politica, cât fi în teoria relatiilor internationale. Urmatoarele trei variabile sunt cele pe care Weber le identifica ca fund componentele statului: teritoriul, cetatenii fi birocratia de stat. Iar în cele din urma, taxarea este o funche a statului, pe care o întâlnim pretutindeni fi care are un carácter instrumental. Prin taxare statuì urmarefte îndeplinirea altor scopuri publice.

Cum este prezentata reforma statului în Romania?

Am analizat pentru acest articol discursurile Prefedintelui fi comunicatele de presa ale Primului Ministru al României în perioada ianuarie 2009-decembrie 2011. Pe parcursul acestor trei ani, Prefedintele a invocai reforma statului în 15 discursuri, aceasta fiind însa una dintre témele principale ale discursujui sau de la 21 decembrie 2009, la depunerea juramântului în fata Parlamentului1. în comunicatele de presa ale Guvernului României fi în conferitele de presa ale premierului dupa feditele de guvern sintagma apare doar de opt ori.

In acelafi timp, am facut o revista a presei, pentru aceeafi perioada, pentru fapte cotithene2, cu aparrrjei pe hârtie sau online, fi, de asemenea, pe agenda de presa Mediafax. Numarul articolelor care contin cuvintele "reforma statului" este impresionant. Ele sunt însa, în majoritatea covârfitoare a cazurilor, direct legate de discursurile fi actiunile Prefedintelui. Un numar foarte mie de editoriale ia în discutie subiectul. Mai exact, numarul de articole luând în discutie reforma statului este de 264 de articole în Adevarul, 44 de articole în Cotidianul, 22 de articole în Evenimentul Zilei, 48 de articole în Gandul, 149 de articole în Puterea.ro, 102 articole în Romania Libera, 34 de articole în Ziarul Financiar, 78 de articole pe Mediafax.

în discursurile Prefedintelui apar, cu freeventa aproape égala, de regula mentionata toate, sau aproape toate în fiecare diseurs, câteva teme sau componente ale reformei statului. Pentru un numar însemnat dintre acestea Prefedintele a înfiintat la Cotroceni comisii de experrj care au prezentat evaluari fi recomandari. Componentele reformei statului, afa cum apar ele în discursurile Prefedintelui sunt:

* Constituya

* Justicia

* Salarizarea din sectorul public

* Diminuarea numarului de instituai publice/agenCü guvernamental

* Educaba

* Sistemul sanitar

* Pensiile si asístela sociale

* Descentralizaba si "redecuparea" administrativ-teritoriala

* Fiscalitatea

Constitupa este o tema pe care Presedintele o echivaleaza, de cele mai multe ori, cu reforma Parlamentului, mai exact cu restructurarea Parlamentului ca unicameral si reducerea numarului de membrii ai Parlamentului.1 In cazul justipei Presedintele include în discursuri repetate trimiteri la statuì de drept, legând aceasta noCiune de eficienCa, performanCa si Ìncrederea în justitiei, indicüle concrete despre politici din discursuri fünd lupta împotriva compiei, responsabiütatea magistraCüor si salarizarea din justrrjei.2

Pentru salarizarea din sistemul public reforma este instrumentata prin promovarea legii salarizarü unitare în sectorul public, prezentata ca o solute de eficientizare a cheltuirii bugetului în capitolul de resurse umane, dar si ca o reforma morala. în acelasi timp, diminuarea numarului de institupi publice/agenpi guvernamentale vizeaza realizarea unui scop dublu: accesibilitatea la serviciile publice, prin eliminarea birocraCiei si eficientizarea statului, prin eliminarea unor cheltuieli suplimentare de funcionare.3

Educapa este o tema recurenta. Condire si asigurare pentru succès social si personal, educala este, dupa cum reiese din discursurile Presedintelui, alaturi de sanatatea publica, funcCia fundaméntala a statului. Condita de performance este invocata si, de cele mai multe ori, desi nu întotdeauna, în legatura cu asigurarea competenCelor si deprinderilor necesare pe piaCa muncii.4 Sistemul sanitar este, alaturi de educale, o funche primara a statului roman reformat, asa cum îl prezinta Presedintele. Ca si în cazul educaCiei, o serie de analize si evaluari de performance au fost realízate, iar Presedintele pune accentui în repetate rânduri pe necesitatea de a respecta în construya sistemului de sanatate doua criterii: eficacitatea în asigurarea serviciilor medicale de calitate si responsabiütatea faCa de contribuCiile la asigurari ale contribuabililor, mai exact un sistem financiar corect, care sa elimine risipirea. Nu se regasesc însa, în luarile de pozicie aie sefului statului, indicii despre modul în care aceste doua criterii pot fi îndeplinite în acelasi timp.5

în ceea ce priveste pensiile si asistenta sodala, reforma propusa presupune asigurarea dreptaCü si echitaCü1 în ceea ce priveste asigurarile si prestatile sociale. Accentui este pus pe principiul contri butivitaCü - o aplicare Ia nivelul asigurarüor sociale a principiului echitaCü2, altfel spus subünierea faptului ca pensiile mici pot fi crescute, pana la un nivel acceptabil, daca sunt eliminate pensiile speciale, mai mari decât rezulta din calculul contribution De asemenea, în cazul asistenCei sociale reforma pe care Presedintele o propune urmareste realizarea dreptaCü, în sensul construirii unui sistem care sa identifice dar benéficiarii si sa Cinteasca masurile, eüminând prestatile sociale pentru benéficiarii ilegali si ilegitimi.3

In ceea ce priveste descentralizarea si reorganizarea administrativ teritoriaIa1 subiectul a fost intens discutât în presa în vara anului 2011, dar este mai puCin prezent în discursurile presedintelui. Doua motive sunt folosite pentru a promova reforma administrativ-teritoriala. Pe de o parte unele discursuri arata ca descentralizarea aduce un plus de démocrate si de buna guvernare, în acord cu discursul european standard, cu imaginarul liberal si crestin-democrat.4 Pe de alta parte reorganizarea teritoriala este propusa ca o solute de eficientizare prin cresterea dimensiunii structurilor administrative teritoriale intermediare - judeCele. Dar dezvoltarea democratica si buna guvernare "aproape de cetacean" nu se reaüzeaza la nivelul regional (departamental/judeCean). In concluzie, desi este recunoscuta ca fundaméntala pentru reforma statului si au existât pe agenda publica mai multe propuneri si proiecte, tema descentralizan! si reorganizan! teritoriului este departe de a fi operaCionalizata în discursul oficial al Presedintelui si putem spune ca înca nu va fi instrumentalizata pe agenda politica.

Fiscalitatea este si ea o tema a "reformei statului", dar si în acest caz schimbarea avuta în vedere nu este una funzionala, ci instrumentala. Presedintele insista în a respinge cresterile de impozite si taxe (desi în 2010 TVA a crescut). Miezul acestei reforme trebuie sa fie cresterea eficacitaCü instituCiüor fiscale si prin aceasta diminuarea evaziunii fiscale.5

Asadar viziunea Presedintelui asupra direcCiei de reformare a statului are în vedere câteva elemente fundamentale dintre caracteristicile, componentele si funcCiile statului.

în urma realizarü revistei presei putem sa spunem ca propunerile sefului statului sunt fie promovate, fie respinse, individual. Ele nu sunt privite ca componente ale unei "reforme a statului" integrata si coerenta, asa cum o prezinta presedintele, iar prin aceasta putem sa spunem ca, desi foloseste sintagma, presa nu se refera niciodata Ia reforma statului, ci exclusiv Ia reforme sectoriale.

Cum poate fi conceptualizatä reforma statului?

Un nou echili bru al puterilor

Reforma parlamentului este o schimbare Ia nivel constitutional, dar fi a modului în care se definefte autoritatea legitima a statului, nu atât prin continutul propunerii - deoarece acelafi tip de legitimitate poate fi imaginât atât cu un Parlament unicameral, cât fi cu un parlament bicameral - cât prin justificarea propunerii. In mäsurä în care discursul public prezintä Parlamentul reformat ca fund mai eficient, mai rapid, mai ieftin, mai ufor de ìnteles, constatäm cä un nou Parlament al României, afa cum a fost el acceptât de cetäteni prin referendum, este mai putin un spatiu al dezbaterii fi reprezentärü, cât unul al legiferärü urmärite îndeaproape, atât de public, cât fi de executiv.1

Pe de alta parte, propunerile privind justifia, monitorizarea sa de cätre Comisia Europeanä fi reactiile executivului la aceste monitorizäri, implicarea Ministerului Justitiei în asigurarea räspunderü magistratilor fi în stabilirea veniturilor acestora vin sä restructureze relatiile dintre puterile statului. Nu se poate vorbi, afa cum acuzä în únele cazuri presa fi comentatorii din sfera publica, despre o limitare a independents justitiei, dar este o reformulare a sistemului de echilibru fi control între puteri.

Un Parlament unicameral fi mai mie poate fi mai eficient fi mai rapid nu doar în adoptarea legilor, ci fi în responsabilizaba guvernului. în acelafi timp, guvernul primefte o serie de instrumente de responsabilizare a justitiei, aceasta ramânând totusi, prin Consiliul Superior al Magistratur!!, independentä. Altfel spus, desi nici Parlamentul unicameral, nici schimbärile la nivelul asigurärü responsabilitätü magistratilor nu afecteazä fundamental caracteristicile statului, ìmpreuna eie conduc spre o reforma a relatiei dintre puterile statului, fäcand ca accentui acestei relatü sä se mute de pe echilibrul lor, spre control.

O perspectiva romäneascä asupra rolului statului în crizä

Din perspectiva componentelor statului: populate, teritoriu fi birocratie publica, reforma statului, afa cum este ea propusä de Prefedinte, räspunde provoeärilor ridicate de criza economica, dar o face din douä perspective opuse fi foarte difícil de réconciliât.

La o privire atenta asupra efectelor pe care criza începuta în 2008 le-a produs asupra statelor lumü, constatäm o deosebire majora între raportärile la stat de pe cele douä maluri ale Atlanticului, cu revendicäri pentru crefterea interventiei publice în Statele Unite fi pentru diminuarea sa substantia în Europa. în Statele Unite criza a generai o contestare a pietelor fi o serie de revendicäri de interventie a statului pentru reglementarea acestora -cum ar fi mifcarea Occupy Wallstreet, ca fi proiecte de reforma care sä creascä rolul statului^ asigurând astfel accès echitabil indiferent de venit al populatiei la servicii publice. în Europa, dimpotrivä, discutüle despre datoria publica sunt mult mai acute decât peste Ocean, iar presiunile pentru diminuarea interventiei statului, al birocratiei fi al numärului de beneficiari de servicii publice vin din trei pärr,i: organizatü internationale, mediu de afaceri, opozrÇia politica, fie ea de dreapta sau de stanga. Discutüle europene despre limitarea statelor merg pana la limitarea suveranitätü lor prin ìnfiintarea unor "State Unite ale Europei", dar Uniunea Europeanä însafi, primefte fi ea critici substancie pentru birocratia sa stufoasä si supra-reglementarea în care atrage si statele membre.

În acest context international, Prefedintele propune pe de o parte diminuarea substantial a birocratiei publice fi a bugetului acesteia, läsandanaliftilor impresta cä pledeazä pentru un stat liberal limitât în sensul säu clasic2. în acelafi timp prefedintele accentueazä importantä a trei domenü care trebuie reglementate fi întarite: educala, sänätatea fi asigurärile sociale, în special pensüle. Témele sunt spécifiée oricärui diseurs despre statuì bunästärü fi, în plus, abordarea lor, défi nu este una integral îndreptata spre acest tip de stat, este una care amintefte în primul rând de viziunea lui John Rawls despre justice, echitate fi dreptate.1

De la diseurs la politica publica

Ramane însa în afara pozitiilor publice analízate ale Prefedintelui modul în care cele douä viziuni, ce pot fi sintetízate ca libertarianä fi social-liberalä pot fi reconciliate în politici publice care sä transforme reforma statului dintr-o forma discursiva într-o realitate politica, administrativa, socio-economicä.

Pana acum, la începutul anului 2012, toate legile promulgate deja care vin sä punä în practica ideile cu privire la reforma statului au fost adóptate prin asumarea räspunderü guvernului în fata Parlamentului. Imaginea creata în sfera publica, la nivelul presei fi al societätü civile2 a fost cä reforma fi modernizarea statului nu este un obiectiv national, ci unul personal, punând astfel sub semnul întrebarii o característica fundaméntala a statului modem: impersona I itatea puterii.

Mäsurile adóptate pana acum, departe de a reprezenta politici publice coerente, reflecta doar témele aduse în discutie, dar pierd uneori din vedere continutul propus. Defi adóptate sub imperiul urgenti legea salarizärü unitareîn sistemul public -menitä sä reformeze birocratia publica, afezând-o pe principi! de performantä, economie fi echitate - fi codurile juridice - Codul Civil. Codul Penai fi cele douä coduri de procedura, gândite pentru a moderniza Justina - au fost amánate de la intrarea în vigoare în mai multe rânduri. De asemenea, adoptarea legii educatiei nationale la începutul anului 2010, a générât o disputa constitutional färä precedent3.

Pe de alta parte, afa cum am subliniat deja, ramane înca foarte neclar modul în care în cadrul reformei statului este privitä reforma teritorialä, descentralizarea fi redesenarea administrativ-teritorialä a României, negocierea politica în interiorul coalitiei de guvernare, purtându-se înca atât asupra obiectivelor, cât fi asupra continutului acestei posibile reforme.

In loc de concluzie - Cine participa la reforma statului?

Ca o concluzie am putea sä remarcäm cä drumul reformei statului de Ia discursul fefului statului Ia realitatea politicilor publice trece prin negocierea politica, în plus, dificultatea cu care se implementeazä mäsurile deja adóptate da un indiciu important despre rezistenta structurilor statului însele4, ale birocratiei publice mai ales, la aceste schimbäri; o rezistentä destul de putin vizibilä în spatiul public, dar destul de puternicä, având în vedere cä de aceastä birocratie conservatoare (rezistentä la schimbare) depinde chiar succesul implementarli politicilor.

Cei care nu par sä aibä un loc în modelarea reformei statului sunt membrii sferei publice: mass-media fi societatea civilä. Coloanele de gazetä, protéstele sindicatelor, comunicatele activistilor si analizele think-tank-urilor în critica ideilor, politicilor, mäsurilor, legilor si procedurilor pentru reforma statului par sä nu aibä nici un efect asupra felului în care statuì se reformeazä. Astfel, desi înca nu e dar care va fi forma statului, dacä ea se va schimba fundamental în urma tuturor acestor propuneri venite din partea guvernului, o analiza separata a actorilor care influenCeazä statuì melina balata mai degrabä spre un stat autonom1 - fie cä el va fi limitât sau va avea funcCii extinse - si nu spre un stat pluralist2.

Footnote

1 Acknowledgement: Acest articol a fost finantat din proiectul strategic "Excelente si interdisciplinaritate în studiile doctorale pentru o societate informationalä", contract nr. POSDRU 107/1. 5/S/80765, cofinançât de Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Footnote

1 Cristopher Pierson, The Modem State (London & New York: Routledge, 2005), 5.

2 James C. Scott, In numele statului. Modele esuate de îmbunatapre a condipei umane (lasi: Polirom, 2007), 85.

3 Vom utiliza termenul de "tranzhjie" într-un sens mai degrabä literal decât politic. Nu îi atasäm în mod automat o valoare, pozitivä sau negativa, dar îl vom foiosi spre deosebire de termenul transformare pentru a surprinde schimbärile întreprinse cu un scop si cu o tinta relativ bine determinata dupä 1989.

4 De asemenea folosim termenul "postcomunism" ìntr-o acceptiune istorica: perioada ce succede perioada comunista, încheiata în 1989. Nu atasäm în mod automat conceptului valente, atitudinea anti-comunista sau anumite acr,iuni. De fiecare data când vom utiliza termenul întrun sens cu o conotatie specifica, définit de autorü üteraturü de speciaütate, vom mentiona aceste sensuri distincte.

5 Jon Elster, Claus Offe, Ulrich Preuss, Institutional Design in Post-Communist Societies. Rebuilding the Ship at Sea (Cambridge: Cambridge University Press, 1998).

6 Juan Linz, Alfred Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America and Post- Communist Europe (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996).

din celelalte tari din Europa Centrala fi de Est trebuie sa hotarasca asupra formelor pe care le ia reforma institutiüor fundamentale într-o perioada în care întreaga lume, politica fi académica, începea sa reconsidere statuì ca obiect politic fi realitate dominante a vietü politice. Evaluari fi critici ale eficacitatü fi eficientei statului fi critici asupra metodelor f olosite, condamnând statuì ca despotic, au aparut la sfârfitul anilor ,80.

în ceea ce privefte teoriile statului, cercetatorü acestui fenomen se preocupa în mare masura de nafterea statului modem, care exista în prezent ca o entitate stabile fi consolidata. Astfel, de multe ori cercetatorü au mai întâi în vedere structura prezenta a statului si abia apoi procedeaza Ia o inferente cu privire la modul în care acesta s-a format.1 In acelafi mod observable cercetatorilor cu privire la modul în care functioneaza statuì modem -cercetatori ce au émis teoriile de clasa, féministe, pluraliste, elitiste etc. -se bazeaza pe observarea statului stabil fi consolidât. Chiar daca difera fundamental identificând statuì fie cu un instrument al burgheziei,2 sau un mediator între grupuri foarte diverse,3 sau un corp centralizat si coerent de decidenti autonomi,4 sau un mijloc de creare de reguli pentru maximizarea veniturilor elitei5, toate aceste teorii impartasesc prezumtia ca exista deja un set de actori care exercita o autoritate legitima asupra teritoriului.6. Dar afa cum este cazul pentru statele în curs de dezvoltare, nici statele comuniste nu au fost stabile la început fi nu sunt înca pe deplin consolidate.7

Ce este reforma statului?

Notiunea de reforma a statului poate fi înteleasa prin încadrarea sa în sfera mai larga a proceselor de construye a statului. Procésele de construye a statului (state-building) au fost definite de Francis Fukuyama ca fund crearea de noi institutii guvernamentale fi întarirea celor existente.8 Conceptul de state-building a fost pentru prima oara folosit ca atare în legatura cu fondarea statelor europene occidentale moderne din Europa fi a fost concentrât pe capacitatea statelor de a se impune în societate. Charles TiIIy descrie atribútele statului ca fund: personalul specializat, controlul asupra teritoriului, loialitatea, durabilitatea, existentt unor institutii în ca1 S. N. Eisenstadt and Stein Rokkan (eds.). Building States and Nations (Beverly Hills, CA: Sage, 1973); 5i Charles Tilly (ed.). The Formation of National States in Western Europe, (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1975).

2 Bob Jessop, State Theory: Putting Capitalist States in Their Place (University Park: Penn State Press, 1990).

3 Seymour Martin Lipset, Political Man: The Social Bases of Politics (Garden City, NY: Doubleday, 1960); si Robert A. Dahl, A Preface to Democratic Theory (Chicago: University of Chicago Press, 1956).

4 Stephen D. Kraser, Defending the National Interest: Raw Materials Investments andU.S. Foreign Policy (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1978); Theda Skocpol, "Bringing the State Back In: Current Research", in Bringing the State Back In, edited by Peter B. Evans, Dietrich Rueschmeyer, and Theda Skocpol (Cambridge: Cambridge University Press, 1985), 3-43.

5 Mancur Olson, "Dictatorship, Democracy and Development", in American Political Science Review (vol. 87, no. 3, 1993), 567-76; Margaret Levi, Of Rule and Revenue (Berkeley: University of California Press, 1988).

6 Michael Mann, The Sources of Social Power, vol. 2 (NewYork: Cambridge University Press, 1993). chap. 3.

7 Robert Jackson and Carl Rosberg, "Why Africa's Weak States Persist", in World Politics, (1992), 1-24; Lisa Anderson, "The State in the Middle East and North Africa", in ComparativePolitics (vol. 20, no. 1, 1987), 1-18.

8 Francis Fukuyama, "The Imperative of State-Building", in Journal of Democracy (Vol. 15, nr. 2, 2004), 17.

Footnote

1 Charles Tilly (ed.): "Western -State Making and Theories of Political Transformation", in IDEM, The Formation of National States in Western Europe (Princeton, Princeton University Press, ig75). 70.

2 Max Weber, Politica, o vocape si o profesie, trad. Ida Alexandrescu (Bucuresti: Ed. Anima, igg2), 10.

3 Max Weber, Economie et société, Tome 1 (Paris: Pion, igg7), gg.

4 Cristopher Pierson, The Modem State (2005), 8.

Footnote

1 Discursurile si comunicarne Presedintelui pe tema reformei statului, disponibile pe website-ul administrât^ prezidentiale, www.presidency.ro, sunt:

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, la recepta oferitä cu prilejul aniversärii a 150 de ani de Ia Unirea Principatelor Romane - Bucuresti, 22 ianuarie 200g

* Mesajul Presedintelui României, Traían Bäsescu, în fata Camerelor Reunite ale Parlamentului României (Bucuresti, Palatul Parlamentului, og martie 200g)

* Participarea Presedintelui României la deschiderea oficiala a primei editi a "Forumului Autoritätilor Locale din Romania si República Moldova" Presedintele României, Traían Bäsescu, a participât, vineri, 15 mai a. e, la Piatra Neamt, la deschiderea oficiala a primei editii a "Forumului Autoritätilor Locale din Romania si República Moldova"

* Mesajul Presedintelui României, Traían Bäsescu, în fata Camerelor reunite ale Parlamentului (15 septembrie 200g)

* Declarare de presa a Presedintelui României, Traían Bäsescu (Palatul Cotroceni, 24 septembrie 200g)

* Alocutiunea Presedintelui României, Traían Bäsescu, la conferita cu tema "Romania 2020 - Perspective de viitor" (Târgu Mures, 2g septembrie 200g)

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, Ia lucrärile Forumului Economic Roman (Bucuresti, 05 octombrie 200g)

* Declaraba de presä a Presedintelui României, Traían Bäsescu (Palatul Cotroceni, 22 octombrie 200g)

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, Ia ceremonia de depunere a jurämantului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 200g)

* Mesajul de anul nou 2010

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, a Camerei de Comerr, si Industrie RomànoGermana (Bucuresti, 21 ianuarie 2010)

* Declaraba de presä a Presedintelui României, Traían Bäsescu (Palatul Cotroceni, 11 mai 2010)

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, Ia recepta oferitä cu prilejul Zilei Nationale a României (Palatul Cotroceni, 2g noiembrie 2010)

* Discursul Presedintelui României la dezbaterea cu tema "Reforma institutionalä a Statului Roman. Statuì asistential, statuì minimal sau statuì eficient?", organizatä de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Fundaba Konrad Adenauer. (Bucuresti, 18 ianuarie 2011)

* Discursul Presedintelui României, Traían Bäsescu, la Conferita "Analysing Romania's future economie potential", organizatä de grupul "The Economist" (Bucuresti, 24 noiembrie 2011)

2 Adevärul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Gandul, Puterea.ro, Romania Libera, Ziarul Financiar.

Footnote

1 Declarare de presa a Presedintelui României, Traian Basescu (Palatul Cotroceni, 24 septembrie 2009), Declaraba de presa a Presedintelui României, Traian Basescu (Palatul Cotroceni, 22 octombrie 2009), Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009)

2 Mesajul Presedintelui României, Traian Basescu, în fata Camerelor Reunite ale Parlamentului României (Bucuresti, Palatul Parlamentului, 09 martie 2009), Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009)

3 Mesajul Presedintelui României, Traian Basescu, în fata Camerelor reunite ale Parlamentului (15 septembrie 2009), Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009).

4 Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009), Discursul Presedintelui României la dezbaterea cu tema "Reforma institutional a Statului Roman. Statuì asistential, statuì minimal sau statuì eficient?", organizata de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Fundaba Konrad Adenauer. (Bucuresti, 18 ianuarie 2011)

5 Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009), Discursul Presedintelui României Ia dezbaterea cu tema "Reforma institutionala a Statului Roman. Statuì asistential, statuì minimal sau statuì eficient?", organízate de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Fundaba Konrad Adenauer. (Bucuresti, 18 ianuarie 2011)

Footnote

1 John Rawls, A Theory of Justice (Cambridge, Massachusetts: Belknap Press of Harvard University Press, 1971).

2 Pierre Rosanvallon, Noua problema sodala (lasi: Institutul European, 1998).

3 Discursul Presedintelui României Ia dezbaterea cu tema "Reforma institutionala a Statului Roman. Statuì asistential, statuì minimal sau statuì eficient?", organízate de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Fundaba Konrad Adenauer. (Bucuresti, 18 ianuarie 2011).

4 Participarea Presedintelui României la deschiderea oficiala a primei editii a "Forumului Autoritatilor Locale din Romania si República Moldova" Presedintele României, Traian Basescu, a participât, vineri, 15 mai a. e, la Piatra Neamt, la deschiderea oficiala a primei editii a "Forumului Autoritatilor Locale din Romania si República Moldova".

5 Discursul Presedintelui României, Traian Basescu, la ceremonia de depunere a juramântului în fata Camerelor reunite ale Parlamentului României (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2009), Discursul Presedintelui României la dezbaterea cu tema "Reforma institutionala a Statului Roman. Statuì asistential, statuì minimal sau statuì eficient?", organizata de Institutul de Studn Populare, în parteneriat cu Fundaba Konrad Adenauer. (Bucuresti, 18 ianuarie 2011).

Footnote

1 Bernard Manin, Principes du gouvernement représentatif (Paris: Calmann-Lévy, iggs).

2 Ne gândim aici la un stat limitât asa cum apare el Ia Popper, Hayek, Berlin.

Footnote

1 John Rawls, A Theory of Justice (1971).

2 Numeroase articole si luäri de pozitie ale organizatülor neguvernamentale cu misiune civica au condamnât proceduriledeasumare a räspunderü. Printre acestea amintim "Raportul National asupra Coruptiei" din 200g si 2011 al Transparency International Romania, www.transparency. org.ro.

3 O descriere comprehensiva a conflictului constitutional si a cazurilor de la Curtea Constitutionalä pe aceastä tema este realizatä în "Raportul National asupra Coruptiei", 2011, al Transparency International Romania, pp. 73-74, http://www.transparency.org.ro/politici_si_ studii/studii/national coruptie/2oii/RNC2oii.pdf [accesat: 05.01.2012].

4 Theda Skocpol, "Bringing the State Back In", (ig8s), 3-43.

1 O bunä imagine a statului autonom poate fi regäsitä în introducerea Thedei Skocpol la volumul Bringing the State Back In, Theda Skocpol, "Bringing the State Back In", (1985), 3-43.

2 O bunä imagine asupra modului în care statuì se struetureazä si suferä influente, din partea diferitelor gurpui din interiorul sau din exteriorul säu este realizatä în sintezä de Mihael Mann. Michael Mann, The Sources of Social Power, (1993), chap. 3.

References

BIBLIOGRAFIE

ANDERSON Lisa, "The State in the Middle East and North Africa," in ComparativePolitics (voi. 20, no. 1, 1987).

DAHL Robert A., A Preface to Democratic Theory (Chicago: University of Chicago Press, 1956).

EISENSTADT S. N. and Stein Rokkan (eds.). Building States and Nations (Beverly Hills, CA: Sage, 1973).

ELSTER Jon, Claus Offe, Ulrich Preuss, Institutional Design in Post-Communist Societies. Rebuilding the Ship at Sea (Cambridge: Cambridge University Press, 1998).

EVANS Peter B., Dietrich Rueschmeyer, and Theda Skocpol (eds.) Bringing the State Back In (Cambridge: Cambridge University Press, 1985).

FUKUYAMA Francis, "The Imperative of State-Building", in Journal of Democracy (Vol. 15, nr. 2, 2004).

JESSOP Bob, State Theory: Putting Capitalist States in Their Place (University Park: Penn State Press, 1990).

KRASER Stephen D., Defending the National Interest: Raw Materials Investments andU.S. Foreign Policy (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1978).

JACKSON Robert and Carl Rosberg, "Why Africa's Weak States Persist," in World Politics, (1992).

LEVI Margaret, Of Rule and Revenue (Berkeley: University of California Press, 1988).

LINZ Juan, Alfred Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America and Post- Communist Europe (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996).

LIPSET Seymour Martin, Political Man: The Social Bases of Politics (Garden City, NY: Doubleday, 1960).

MANIN Bernard, Principes du gouvernement représentatif (Paris: Calmann-Lévy, 1995).

MANN Michael, The Sources of Social Power, vol. 2 (NewYork: Cambridge University Press, 1993).

OLSON Mancur, "Dictatorship, Democracy and Development," in American Political Science Review (vol. 87, no. 3, 1993).

PIERSON Cristopher, The Modem State (London & New York: Routledge, 2005).

RAWLS John, A Theory of Justice (Cambridge, Massachusetts: Belknap Press of Harvard University Press, 1971).

SCOTT James C, în numele statului. Modele esuate de îmbunatapre a condipei umane (lasi: Polirom, 2007).

TILLY Charles (ed.), The Formation of National States in Western Europe, (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1975).

WEBER Max, Economie et société, Tome 1 (Paris: Plön, 1997).

WEBER Max, Politica, o vocape si o profesie, trad. Ida Alexandrescu (Bucuresti: Ed. Anima, 1992).

Resurse internet

www.presidency.ro - arhiva comunicatelor de presa 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.gov.ro- arhiva comunicatelor de presa 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.adevarul.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.cotidianul.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.evz.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.gandul.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.mediafax.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.puterea.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.romanialibera.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

www.zf.ro- arhiva 2009-2011 [accesat: 05.01.2012].

Transparency International Romania, "Raportul National asupra CorupCiei" 2011, http:// www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/national_coruptie/2011/RNC2011.pdf [accesat: 05.01.2012].