Migratia ilegala a românilor în anul 1989. Aspecte socio-demografice

Abstract

This article analyzes the illegal migration of Romanians in 1989. Depression and human rights violation favor working class dissatisfaction about communist regime. The Romanians tries to leave the country against any danger, with the goal to establish in Western Europe or North America. Based on the data collected from The National Council for the Securitate Archives (N=1.962), our research establish the socio-demographic profile of Romanian migrant in 1989. Statistical analyses suggested that the workers represent majority of migrants and they leave Romania from economic reasons, not for political ones. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This article analyzes the illegal migration of Romanians in 1989. Depression and human rights violation favor working class dissatisfaction about communist regime. The Romanians tries to leave the country against any danger, with the goal to establish in Western Europe or North America. Based on the data collected from The National Council for the Securitate Archives (N=1.962), our research establish the socio-demographic profile of Romanian migrant in 1989. Statistical analyses suggested that the workers represent majority of migrants and they leave Romania from economic reasons, not for political ones.

Keywords

Economical migration; Communist repression; Communist depression; Fall of communism; Working class

Introducere

La sfârsjtul anilor '80, Romania comunista trecea printr-o grava eriza economica si politica. Scäderea nivelului de trai si izolarea internationale în care se gasea Nicolae Ceausescu a afectat starea de spirit a populatiei, provocând un vai migrationist. Deoarece migratia legala era interzisä, a crescut procentul trecerilor frauduloase ale frontierelor. Datele statistice indica o corelatie între accentuala crizei economice si cresterea tendintei de migratie ilegala a românilor1. Spre exemplu, Polizia de Frontiera a judetului Timis a dat publicitatii o evidente a tranzitului ilegal spre Iugoslavia în perioada 1980-1989, conform cäreia numärul românilor care si-au riscat viata încercând sä päräseascä tara în aceastä perioada a crescut de 2,7 ori, de la 913 persoane în 1980, la 2.483 persoane în 19892.

Tranzitarea ilegala a granrÇelor în anii '80 prezenta mari pericole din cauza cresterii violenti gränicenlor, pe fondul escaladärü fenomenului. în multe cazuri se trägea spre grupurile de fugari în plin, färä a fi respectate sálvele de avertizare3.

Situala imigrantilor romàni a devenit o problema pe agenda europeanä la sfârsitul anului 1988. Ziarele maghiare si germane prezentau pe larg cazuri de cetàteni romàni ìmpuscati färä mila de granicen când încercau sä treacä frontiera. De asemenea, publicarle aträgeau atenea si asupra fluxului mare de emigranti pe care-i dädea Romania. Cotidianul ungar Magyar H irla ? scria cä în anuí 1988 trecuserä în Ungaria aproximativ 4.000 de cetäteni romani. Despre granita romàno-iugoslava ziarul vest-german Niedersächsische din 30 decembrie 1988 scria cä era "cea mai sangeroasä din Europa". Circa 400 de transfugi ar fi fost Ìmpuscati de granicen, iar multe alte persoane muriserä Ìnecate în Dunäre în anuí care se scursese1.

Cercetarea fenomenului migratiei ilegale a românilor în 1989

Pentru a stabili profilul socio-demografie al emigrantului román din anul 1989 am studiai datele statistice prezente în dosarul 8566 (voi. 24-27), Fond Documentar, depozitat la Arhiva Consiliului National pentru Stutherea Arhivelor Securitätü. Volumele mentionate cuprind "Note de frontiera" redáctate de Securitate cu privire la evenimentele de la granitele cu Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria si URSS pe parcursul anului 1989. Datele statistice aveau la bazä informatine furnizate de trupele de granicen. Pe langä numärul transfugilor intercepta^ de autoritäti, offerii de Securitate au consemnat si informatü legate de vârsta acestora, ocupadle, judetul de proveniente. în cazul în care cetätenii identificati aparçineau etniilor maghiarä sau germana, acest aspect era consemnat.

Pentru a prelucra statistic datele prezente în "nótele de frontiera", din cele 12 luni ale anului 1989 am ales un eçantion de trei luni, respectiv ianuarie-martie. Datele statistice expuse mai sus au fost prelucrate cu ajutorul programelor software SPSS versiunea 16.0 si Microsoft Excel 2010.

Faptul cä românii de etnie maghiarä reprezintä statistic majoritatea cetätenilor arestati pentru tentativa de trecere ilegala a frontierei (46,89% din esantionul studiat) ne face sä credem cä acestia si-au motivai gestul datorita politicii Ungariei de a nu-i extrada în Romania. Decizia guvernului de la Budapesta era de data recenta, respectiv 1985. Migratia spre Ungaria era în ascensiune si din cauza politicii antimaghiare a regimului de la Bucuresti. Chestiunea migratiei maghiarilor din Romania a fost pusä chiar pe agenda discutei bilaterale dintre Nicolae Ceausescu si János Kádár din 1988, însa liderul román a refuzat sä discute acest aspect2.

Fenomenul se înregistrase ci în rândul comunitätü germane din Romania la finalul anilor '60 ci ìn anii '70, când Germania Federala stabilise cu Iugoslavia sä nu-i mai exträdeze pe fugarli romàni sasi si svabi. Acestia erau transportati (de granicen sau chiar direct de cäläuze) la ambasada RFG de la Belgrad, pentru a primi pasapoarte vest-germane. în 1989, tranzitul ilegal al minoritarilor germani este redus, respectiv 6,78% din totalul esantionului studiai, ceea ce ìnseamna cä migratia acestei comunitäti se temperase.

Românii reprezintä a doua etnie care migreazä spre vest in anuí 1989(46,33% din esantionul studiai), într-un procent apropiat de eel al maghiarilor. Tranzitul frontierei se realiza în cele mai multe cazuri eu ajutorul cäläuzelor. Erau, de regula, persoane din zonele de granita, cu sau färä ocupare. De multe ori erau etnici maghiari sau sârbi, având în vedere cä trebuiau sä predea transfugii unor alte cäläuze, dincolo de frontiera. Ei percepeau tarife consistente. Spre exemplu, un grup de 17 persoane interceptât la granita româno-maghiara pe 4 martie 1989 achitase suma de 105.000 lei pentru a fi ajutat sä päräseascä ilegal Romania. Cäläuzele erau doi frati, cu domiciliul ìn localitätile de frontiera1. La granita romàno-iugoslava tarifele erau si mai mari. Pe 24 martie 1989, un grup de trei persoane a plätit unei retele de cäläuze din judetul Timis, alcätuitä din cinci membri, suma de 200.000 lei2.

Investiga merita. Tranzitul granrÇei cu ajutorul cäläuzelor era mult mai sigur decât pe cont propriu. Rata de capturare a transfugilor insorti de cäläuze a fost mica în perioada studiata, respectiv 10 cazuri în 90 de zile. In momentul in care gränicerii interceptau o tentativa de tranzit ilegal al frontierei era difícil pentru cei în cauzä sä scape. Soldati nu ezitau sä utilizeze armamentul din dotare. Unii dintre transfugiau ìncercat sä depunä opozrçie, aparându-se cu arme albe de soldati care-i arestau3. în disperare de cauzä, unii au Ìncercat sä negocieze cu gränicerii libertatea lor, încercând sä ofere mita (10.000 lei) pentru a nu fi arestati4. Totusi, ordinele soldador erau dare, fund instruit! sä aresteze orice persoanä care se afla nejustificat ìn localitätile de granita si sä foloseascä, la nevoie, armamentul din dotare5. Nu au fost evitati nici mäcar copiii. La data de 12 martie 1989, gränicerii iugoslavi au predai cadavrul unui copil care nu s-a oprit la somatüle gränicerilor romàni, fünd räpus de g loante6.

Cäläuza mai avea rolul de a-i ghida pe transfugi pe teritoriul statelor vecine, dupä ce reuseau sä treaeä granita romàna. Riscul de a se rätäci era foarte mare. Spre exemplu, autoritätile iugoslave au predat Ia 9 ianuarie 1989 cadavrul unui adult care a fost gäsit înghetat ìn zona de frontiera a lugoslaviei. Acesta murise la spitalul din localitatea Zrenjanin7.

A doua forma de tranzit ilegal al frontierei era cu autoturismul. Tentativa era de-a dreptul temerarä, întrucât circulaba masinilor înmatriculate în afara localitätilor de frontiera era drastic controlata de granicen. Dacä fugarli reuseau totusi sä ajungä pe fâsia care separa Romania de statele vecine, trecerea se fäcea în vitezä, printre rafalele trase de soldati. Unii fugari au profitat de faptul cä executau lucräri agricole ìn localitätile de frontiera, iar ìn momentele de neatentie ale gränicerilor treceau cu utilajele ìn tarile vecine. S-au ìnregistrat cazuri la frontierele cu Ungaria si Bulgaria, iar tractoarele au fost predate autoritätilor romàne de cätre colegii din tarile vecine8.

La granita cu Iugoslavia si cu Bulgaria (ìn cazuri rare9) s-au Ìnregistrat tentative de trecere ilegala a frontierei cu barca. Conform legislate!, in localitätile de granita bercile cu vâsle sau ambarcatiunile cu motor trebuiau în reg istrate1, pentru a preîntâmpina tentativele de trecere ilegala în tarile vecine. Asadar, cäläuzele evitau sä foloseascä transporta cu barca în deplasarea transfugilor. Metoda era folositä de românii care treceau pe cont propriu în Iugoslavia sau Bulgaria, prin furtul bärcilor pe care le gäseau în localitätile de frontiera2. însa, în zonele de granita unde limita teritorialä era reprezentatä de luciu de apa, tranzitul ilegal se fäcea eel mai freevent înotând, cu ajutorul unor ambarcatiuni improvizate.

O metodä destul de freeventä a fost si tentativa de iesire ilegala din tara prin ascunderea ìn trenurile internationale care se deplasau spre Ungaria sau Iugoslavia. Garniturile feroviare erau verificate cu caini dresati, transfugii fund usor depistati. Ei se ascundeau, de regula, în podul vagoanelor3.

Observäm cä cele mai multe tentative de trecere ilegala a frontierei s-au ìnregistrat la granita cu Ungaria. Probabil, constatarea statistica se explica prin numärul mare de etnici maghiari care au fost arestati la granite ìn perioada studiata (46,89%). Acestia alegeau sä fuga ìn Ungaria, ci nu ìn Iugoslavia, deoarece stiau cä statuì maghiar nu-i va extrada si exista posibilitatea sä primeascä permis de sedere temporar.

Tentativele de trecere frauduloasä a frontierei spre Iugoslavia (30,53% din esantionul studiai) sunt semnificative statistic si pentru anul 1989. Probabil, aceastä cale era aleasä cu precadere de cetätenii de etnie romàna si germana. Iugoslavi! ofereau Comisariatului ONU pentru Refugia^ (biroul de la Belgrad) posibilitatea sä studieze individuai cazurile emigrantilor. Dacä acestia reuseau sä dovedeascä cä au päräsit ilegal Romania din motive politice, dosami lor era trimis tärilor care primeau imigranti si päräseau Iugoslavia spre statele de adoptie6.

Migratia spre Bulgaria (0,66% din esantionul studiat) si URSS (0,41% din esantionul studiat) nu este semnificativä statistic. De asemenea si tentativele de päräsire ilegala a tärii prin Portul Constanta (0,15% din esantionul studiat) si Aeroportul Otopeni (0,05% din esantionul studiat).

Conform datelor extrase din esantionul studiat, românii care au trecut ilegai frontiera ìn perioada ianuarie-martie 1989 aveau meserii lucrative (muncitori: 51,94% si agricultori: 5,61%). Nu putem sti ce ocupatü avuseserä adurçii din categoria "Neîncadrat în muncä" (22,58% din esantionul studiat). Probabil cä multi dintre ei depuseserä dosare de emigrale in tarile occidentale, initiative care se solda cu pierderea locului de muncä. O alta categorie ocupationalä semnmcativä statistic sunt elevii (14,88% din esantionul studiat). De cele mai multe ori, acestia erau arestati ìmpreunä cu pannai lor in momentul tentative! de tranzit ilegal al granrÇei. Au existât însa si cazuri de elevi care au Ìncercat sä treacä frontiera ilegal neînsotiti de adulti.

Din prelucrarea datelor, rezultä cä judete din care proveneau transf ugii ìntr-o erau cele de pe granita de vest: Bihor (19,62%), Timis (14,17%), Satu Mare (13,46%), Arad (8,41%), Caras-Severin (5,25%). De remarcat este faptul cä zonele ìn care locuia populaba de origine etnica maghiarä si germana se aflä pe lista primelor zece judete ale statistici i1.

Statistica Securitätü prezintä informati! globale despre vârsta persoanelor arestate pe parcursul fiecärei zile din perioada studiata ("între ? si ? ani"). Nu putem sti astfel vârsta fiecärui individ interceptât. Avem informati! despre grupele de vârsta din care fäceau parte transfugii. Cei mai multi cetäteni romàni care au fost arestati pentru tentativa de trecere ilegala a frontierei erau tineri între 18 si 2g de ani (s-au Ìnregistrat 87 cazuri in care transfugii se ìncadrau in aceastä categorie de vârsta). Urmätoarea categorie de vârsta sunt minorii, scolari sau prescolari, care însoteau familiile de transfugi (77 de cazuri consemnate). A treia categorie de vârsta este reprezentatä de persoanele între 30-3g de ani (75 cazuri consemnate). Aceastä categorie însotea cei mai multi minori, ceea ce arata cä familiile încercau sä treacä frontiera împreuna cu copili lor. Persoanele între 40-4g de ani reprezintä a patra categorie de vârsta clasificatä în urma prelucrärii datelor (65 de cazuri consemnate). Persoanele între 50-sg sunt prezente ìn statistica în numär de 43 de cazuri. Adesea, minorii erau arestati împreuna cu indivizi din aceastä categorie de vârsta, ceea ce arata cä, probabil, erau insorti de bunicii lor la trecerea ilegala a frontierei. Au existât si sexagenari care au ajuns în arestul trupelor de gräniceri pentru prezentä nejustificatä în zona de frontiera (8 cazuri).

Cele mai frecvente tentative de tranzit ilegal al frontierei se fäceau în grupuri. Statistica arata cä au prédominât grupurile mici, de 1-5 persoane (141 de cazuri consemnate). Probabil cä membrii lor s-au gândit cä vor fi mai greu de repérât de cätre gräniceri. în majoritatea cazurilor, grupurile de 1-5 persoane erau constitute din familii (paring si copii) sau rude de grade apropíate. în 36 de cazuri, grupurile au fost alcätuite din 6-10 persoane. Grupurile mari, între 10-15 persoane sau 16-20 persoane (douä cazuri din fiecare categorie) au fost exceptü, fünd intercéptate de regula împreuna cu cäläuzele lor.

Concluzii

Datele statistice indica faptul cä în anul ig8g se continua tendinea românilor de a trece ilegal în tarile de la granita de vest, înregistrata de presa internationale în anii precedenti ca fund un fenomen alarmant. Deoarece scopul fugarilor era sä ajungä în statele Europei Occidentale sau în America de Nord, presupunem cä întâlnim un fenomen de migratie, plecarea cetätenilor romàni neavând în principal motivati! politice (exil), ci economice. Aceastä constatare este confirmata si de profilul socioprofesional al cetätenilor care au fost implicati în incidente de granita în perioada studiata. Acestia erau în majoritate muncitori (5i,g4%), procentul intelectualilor fiind nesemnificativ statistic. Constatarea tendinei plecärii familiilor în grup, inclusiv cu copiii scolari sau prescolari, ne face sä credem cä se susine ipoteza fenomenului de migratie economica. De obicei, grupurile de persoane aveau asupra lor sume consistente de bani, necesare piatii cäläuzelor si a drumului pana în tarile occidentale. Probabil cä obtinuserä I ich id itati le prin vânzarea bunurilor personale pe care le aveau în tara, gândindu-se cä vor parasi pentru totdeauna Romania.

Presupunem cä deoarece migratia de la sfârsitul anilor '80 a fost de natura economica, lobby-ul románese a avut de suferit dupä cäderea comunismului. Romania nu a avut suficierrçi intelectual! în Occident care sä susina cauza tärii. Spre exemplu, in Franta, exilul era îmbatrânit1 ci plecase din tara cu zeci de ani în urmä. Existau putini intelectual! care sä eunoaseä realitatile contemporane ale României, toemai de aceea exilul a fost tentât sä întretina o polemica cu noile autoritari de la Bucuresti si sä militeze pentru restaurarea formei de guvernare de dinainte de instalarea comunismului.

Pentru a proba dacä ipotezele formulate în acest studiu se verifica pentru întreg anul ig8g, într-o fazä ulterioarä a cercetärü vom analiza si datele statistice din "nótele frontiera" redáctate pentru celelalte luni ale anului respectiv. în mäsura în care vom identifica documéntele de arhiva si pentru alti ani din intervalul ig8o-ig88, vom cauta sä stabilim evoluta numerica si socio-demograficä a emigrale! românesti pentru întreaga perioada de eriza economica de la sfârsitul regimului comunist.

Footnote

1 Sabin Drâgulin, "Fenomenul migrator în Romania. Studiu de caz: italienii (18682010)", Sfera Politicii 158 (2011): 9.

2 Johann Steiner, Doina MagheÇi, Mormintele tac: relatâri de la cea mai sângeroasâ granfa a Europei (lasi: Polirom, 2009), 21.

3 Monalise Hihn, "Dunärea, la fel de periculoasâ precum ármele gränicenlor", Scînteia (Jurnalul României -Acum 20 de ani). Supliment Jurnalul Naponal, 25 iunie 2009.

Footnote

1 Steiner, Magheti, Mormintele, 13-14.

2 Vladimir Tismäneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (ed.), Comisia prezidenpalä pentru analiza dictaturii comuniste din Romania: raport final (Bucuresti: Humanitas, 2007), 340.

Footnote

1 Arhiva Consiliul National pentru Stutherea Arhivelor SecuritäCü, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 245.

2 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 328-329.

3 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 74.

4 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 64.

5 Monalise Hihn, "Dunärea, Ia fei de periculoasä precum ármele gränicerilor".

6 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 277-277 v.

7 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 38.

8 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 329 v.

9 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, vol. 24, f. 180 v.

Footnote

1 Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, Anul V, nr. 106, 8 octombrie 1969.

2 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, voi. 24, f. 235, f. 174V-175.

3 Arhiva CNSAS, Fond Documentar, dosar 8566, voi. 24, f. 9, 15, 24, 186, 190, 223.

4 Au fost identificati cetäteni romàni care au ìncercat sä päräseascä tara îmbarcându-se ilegal pe nave care päräseau Portul Constanta.

5 *** Un cetätean román a ìncercat sä päräseascä tara cu un pasaport sustras de la un cetätean israelian.

6 Steiner, Magheti, Mormintele, 22-31.

Footnote

1 Judete cu populate maghiarä: Harghita (pozitia nr. 6, 89 persoane, 4,54%), Mures (pozitia nr. 9, 70 persoane, 3,57%) si Covasna (pozitia nr. 10, 57 persoane, 2,91%); Judete cu populate germana: Timis (pozitia nr. 2, 278 persoane, 14,17%) si Sibiu (pozitia nr. 8, 76 persoane, 3,87%).

Footnote

1 Marion Tiu, "Emigrantii", Jurnalul Naponal. Numàr de colecpe: Print V cersetor la Paris, 12 august 2005.

References

BIBLIOGRAFIE

DRÀGULIN, Sabin, "Fenomenul migrator ìn Romania. Studiu de caz: italienii (1868-2010)", Sfera Politicii, 158 (2011).

HIHN, Monalise, "Dunärea, la fei de periculoasä precum ármele gränicerilor". Scìntela (Jurnalul Romaniei - Acum 20 de ani). Supliment Jurnalul Naponal, 25 iunie 2009.

STEINER, Johann, Magheti, Doina, Mormintele tac: relatàri de la cea mai sângeroasà granirà a Europei , lasi, Polirom, 2009.

TISMÄNEANU, Vladimir, DOBRINCU, Dorin, VASILE, Cristian (ed.), Comisia prezidenpalà pentru analiza dictaturii comuniste din Romania: raport final , Bucuresti, Humanitas, 2007.

TIU, Marion, "Emigranti!", Jurnalul Naponal. Numàr de colemie: Print si cersetor la Paris, 12 august 2005.

***, Arhiva Consiliul Naponal pentru Stutherea Arhivelor Securitàpi, Fond Documentar, dosar 8566, voi. 24-27.

***, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, Anul V, nr. 106, 8 octombrie 1969.