Abstract
International migration can contribute to the economic growth of the European Union (EU) as a whole, as well as provide resources for migrants and their home countries, and thus contribute to their development. It can be an opportunity, because it is a factor of human and economic exchange and enables people to achieve what they aspire to. However, there is a need to manage migration in a manner that takes account of Europe's reception capacity in terms of its labour market, housing and health, education and social services, while protecting migrants against possible exploitation by criminal networks.
Keywords
migration; economic growth of the European Union; exploitation; factor of human and economic exchange
Introducere
Migratia a devenit o parte importante a existentei globale, astfel cä se poate spune cä un management eficient al migratiei poate juca un roi important în ceea ce prívente dezvoltarea sj reducerea säräciei. în prezent, toate statele membre ale UE sunt aféctate de fluxul migratiei internationale, motiv pentru care au convenit sä dezvolte o politica comuna asupra imigrarli la nivel european. Comisia a fäcut numeroase propuneri pentru dezvoltarea acestei politici, multe dintre acestea devenind o parte integrante a legislatiei UE. Obiectivul principal al acestei politici este managementul mai bun al fluxurilor de migratie printr-o abordare coordonatä care sä ia ìn considerare situala economica si demografica a UE.
în ciuda politicilor restrictive de imigratie ce exista în numeroase state membre înca din anii 70, un numär foarte mare de imigranti ilegali au continuât sä intre pe teritoriul european aläturi de cei în cäutare de azil. Profitând de persoanele venite în cäutarea unei vieti mai bune, numeroase retele de trafic sj contrabanda au apärut pe teritoriul UE, situale ce a dus la necesitatea alocärü unor resurse considerabile pentru a lupta împotriva imigratiei ilegale, în special vizând traficanti sj contrabandist. Mai mult decât atât, este un fapt cunoscut acela ca UE are nevoie de imigranti în anumite sectoare sj regiuni pentru a-sj satisface nevoile economice sj demografice.
Obiectivele fundamentale ale Europei nu s-au schimbat: un angajament puternicîn favoarea unor societäti armonioase, bazate pe coeziune sj incluziune, care respecta drepturile fundamentale ale cetäteanului în cadrul unor economii sociale de piata solide, oferind cetätenilor un spatiu de libértate, securitate sj justice färä frontiere interne1. Este vorba despre crearea unui spatiu în care sä se asigure protectia individuala a cetätenilor, respectarea drepturilor fundamentale sj libera circulatie a acestora. Este vorba de un spatiu în care securitatea cetätenilor sj protectia colectiva a acestora trebuie sä fie asigurate prin mäsuri corespunzätoare. Este vorba de un spatiu de libértate^ securitate sj justice în cadrul cäruia cetätenii pot avea accès mai u§or la justifie. în cele din urmä, este vorba de un spatiu care necesita o gestionare concertata în domeniul imigrärü sj al azilului.
Documente programatice aie migratiei în Uniunea Europeanä
Uniunea Europeanä a Ìnregistrat progrese importante în ceea ce prive§te construya acestui spatiu de libértate, securitate sj justice. Impulsul a fost dat de douä programe multianuale succesive2 care au prezentat, în detaliu, prioritätile sj inrçiativele ce urmeazä a fi luate în diferite sectoare.
Astfel, pentru continuarea politicilor viitoare în domeniul justitiei sj afacerilor interne (JAI) în contextul adoptärü Programului de la Stockholm, în directa îmbunatatirii mäsurilor sj instrumentelor existente se vor dezvolta în urmätorü 5 ani un dialog activ fi un parteneriat de migratie cu statele terÇe. Uniunea Europeanä urmäre§te prioritizarea problemelor fluxurilor migratori! din Africa sj Estui sj SudEstul Europei sj continuarea cooperarli sj dialogului cu America Latina, Caraïbe sj Asia. Este preväzutä crearea unei platforme europene de dialog, care va permite identificarea modalitätüor de gestionare a migratiei forÇei de muncä sj a modificärilor necesare ale cadrului juridic sj institutional. Aceasta va trebui sä se bazeze pe o evaluare globalä a competentelor de care are nevoie Europa pana în 2020, tinând seama de situala economica sj de necesitadle pietelor muncii din statele membre.
Europa va trebui sä devina mai sigurä, färä a periclita însa atractivitatea sa pentru migranti! legali, ce trebuie tratati la nivel egal cu cetätenii europeni sj cu cei în procès de reunificare familialä. Solidaritatea este din nou enuntatä în contextul responsabüitätüor fatä de migranti atât în cadrul intern european, cât sj fatä de statele terte confruntate cu un numär mare de beneficiari de protectie internationale.
UE se confruntä cu o problema structurale în ceea ce priveste dezvoltarea sa demografica. în ciuda unei rate a somajului de aproape zece la sutä, care a läsat mai mult de 23 de milioane de persoane färä locuri de muncä, se înregistreaza la scarä larga un deficit de competente. Analiza anualä a cresterü 2018 aratä cä cererea de força de muncä a continuât sä creascä si cä, în duda acestor niveluri ridicate de somaj, unii angajatori sunt în imposibilitatea de a gasi persoanele eu competentele adeevate pentru a ocupa posturile vacante pe care le oferä. Pentru sprijinirea redresärü economice si mentjnerea sistemelor de protectie socialä ale Europei, UE trebuie sä rezolve urgent discrepantele între oferta de competente si cererea de pe piata forÇei de muncä.
Acest aspect este subliniat în Strategia Europa 20201 în special în orientärile privind ocuparea forÇei de muncä si ìn cadrul comunicarti emblematice "O agenda pentru noi competente si noi locuri de muncä ". în cadrul Strategie! Europa 2020, UE s-a angajat sä atingä o rata a ocupärü forÇei de muncä de 75% pana în 2020, precum si sä asigure o mai bunä compatibilitate între competentele pe care persoanele le obtin prin educale si formare, pe de o parte, si nevoile reale de pe piata forÇei de muncä, pe de alta parte.
Dezvoltarea unei politici europene ìn domeniul migratiei, bazatä pe solidaritate si responsabilitate, este un obiectiv strategie esentai pentru Uniunea Europeanä2. Realizând cä o nouä abordare asupra managementului migratiei este necesarä, liderii UE s-au decis în cadrul Consiliului European din Octombrie 1999, ce a avut loe Ia Tampere (Finlanda), asupra elementelor necesare unei politici de imigrare Ia nivel European. Abordarea de Ia Tampere a fost reconfirmatä în 2004 prin adoptarea Programului de Ia Haga3, care stabilente obiectivele pentru întarirea libertätii, securitätü §i justrçiei în UE pentru perioada 2005-2010.
Totodatä, Planul Comisiei privind migratia legala*, apärut în 2005, constituie un document nelegislativ al Comisiei Europene care stabileste prioritätile UE în ceea ce priveste migratia legala. Contextul în care se stabilesc aceste prioritäti este legat de nevoia tot mai mare a UE de a atrage força de muncä din tari terÇe pentru a susine cre§terea economica din cadrul UE.
Ulterior, prin Programul de la Stockholm, adoptât în mai 2010, s-au définit prioritätile majore ale Uniunii Europene în domeniul justitiei, afacerilor interne sj imigratiei pentru perioada 2010-2014, acesta fiind o continuare a Programelor de Ia Tampere (1999-2004) sj Haga (2005-2009). în aria imigratiei legale, programul prevede adoptarea unor mäsuri care sä reglementeze statutul sj conditiile de muncä ale diverselor categorii de muncitori din tari terÇe în conformitate cu Planul Comisiei privind migratia legala (2005). în cadrul Programului, se contureazä drept prioritarä directia Uniunii Europene spre "O Europa a responsabilitätü, solidaritätü sj parteneriatului în materie de migratie sj de azil" având ca obiective: elaborarea unei politici europene cuprinzätoare sj vizionare privind migratia, bazate pe solidaritate sj responsabilitate.... Este necesarä punerea eficiente în aplicare a tuturor instrumentelorjuridice relevante § i ar trebui sä se utiüzeze pe deplin agenzie s, i birourile care opereazä în acest domeniu. Migratia bine gestionatä aduce benefici! tuturor pärcüor interésate1.
în contextul Programului de la Stockholm, Consiliul European invita Comisia sä prezinte rapid un plan de actiune în primele §ase luni aie anului 2010, care urma a fi adoptât de cätre Consiliu. Planul urmeazä sä transpunä scopurile sj prioritätile Programului ìn actiuni concrete cu un calendar precis pentru adoptare sj punere în aplicare. El reafirma ca scop sj prioritate de actiune asigurarea Exercitärü depline a dreptului la libera circulatie2 ca fiind unul dintre principiile fundamentale care stau la baza Uniunii sj una dintre übertätüe fundamentale ale cetäteniei europene.
Cetätenii Uniunii au dreptul la libera circulatie sj §edere pe teritoriul statelor membre, dreptul de vot sj dreptul de a fi candidat la alegerile pentru Parlamentul European sj la alegerile municipale în statuì membru de resedinta, dreptul la protese din partea autoritätüor diplomatice sj consulare ale altor state membre etc.. In exercitarea drepturilor lor, cetätenilor li se asigurä un tratament egal cu cei al resortisantilor statului membru respectiv, în conditiile stabilite de dreptul comunitar. Prin urmare, punerea în aplicare eficiente a legislatiei europene relevante reprezintä o prioritate.
Pactul european privind imigrapa si azil ul3 oferä o bazä clara pentru noi evoluti! în acest domeniu. Europa va avea nevoie de o politica flexibüä, care sä räspundä prioritätüor sj necesitätüor statelor membre sj care sä permita migrantilor sä îsj valorifice Ia maxim potentialul. Pactul european pentru imigrape si azil trateazä în total cinci câmpuri de actiune: imigratia legala, imigratia ilegala, controlul la granita, politica de azil sj raportul UE cu tarile terÇe. Concret, pentru unii aceasta înseamna §anse mai bune la un loc de muncä în Europa, iar pentru altii, mai multä teamä de expulzare. La trimiterea înapoi a imigrantilor ilegali, UE va colabora pe viitor mai strâns cu statele de origine ale acestora sj, simultan, va intensifica controalele la granitele exterioare ale UE.
Persoanelor care au nevoie de protese trebuie sä lise asigure accesul la proceduri de azil eficiente sj sigure din punct de vedere legal. In plus, pentru a mentine sisteme de imigratie sj azil credibile sj durabile ìn UE, sunt necesare prevenirea, controlul sj combaterea imigratiei ilegale, având în vedere faptul cä UE se confruntä cu o presiune crescandä din partea fluxurilor de migratie ilegala, în special statele membre aflate la frontierele sale externe, inclusiv la frontierele sudice, ìn conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie 2009. Important este urmätorul punct: Pactul european pentru imigrape si azil nu este obligatoriu din punct de vedere legai. Acest lucru nici nu ar fi putut fi impus din punct de vedere politic. Fiecare stat national va ramane sj în viitor responsabil pentru politica de migratie individuala. Ministrul de externe din Malta, Tonio Borg4, spera totusj la un sprijin ìn problema refugiatilor: "Pactul este acceptât mai bine pe bazä de voluntariat. In acelasj timp, Comisia UE va supraveghea punerea în aplicare. în timp ce ìn trecut mica Malta bätea la u§a diferitelor state, ceea ce face sj în prezent, acum vom avea sj ajutorul Comisiei Europene".
Actualmente exista mai multe documente la nivelul Uniunii Europene care abordeazä problema circulate! libere a lucrätorilor. în iulie 2010, Comisia Europeanä a publicat o Comunicare cu tema Reafirmarea liberei circulapi a lucrätorilor: drepturi s/ evolupi majore5, ìn care prezintä o perspectiva generala asupra drepturilor lucrätorilor migranti la nivelul UE sj aduce în discute drepturile lucrätorilor care se aflä in situatii mai vulnerabile decât lucrätorü national!. în urma acestei comunican. la nivelul Parlamentului European, mai exact în cadrul Comisiei pentru Ocuparea ForÇei de Muncä sj Afaceri Sociale, a fost deschisa dezbaterea Raportului asupra Libertäpi de Circulape a Lucrätorilor ìn UE care analizeazä situala actúala în statele membre sj vine cu propuneri concrete pentru viitor.
In ciuda temerli generale referitoare la problema imigrantilor, sj anume faptul cä un flux puternic din tarile mai slab dezvoltate cätre tarile mai prospere ar duce la pierderea a numeroase locuri de muncä pentru cetätenii statului respectiv sau la scäderi salariale, Raportul aratä cä studiile recente demonstreazä irelevant^ acestor temeri sj, chiar din contra, sustin cä migratia forÇei de muncä a adus numeroase benefici Uniunii Europene. Mai mult decât atât, aceleasj studü aratä cä migratia ilegala a forÇei de muncä a scäzut simtitor datoritä übertätü de mineare a forÇei de muncä.
în contextul diminuärü masive a forÇei de muncä la nivelul Uniunii Europene în perspectiva urmätorüor ani, are loc deschiderea UE cätre lucrätori din terÇe state pentru a acoperi deficitul de força de muncä. Aceastä schimbare de politica ìn domenul migratiei s-a materializat sj prin:
a) adoptarea de cätre Consiliul European în decembrie 2005 a Abordärii Globale ìn domeniul Migrapel·, completata ìn i unie 2007, cu extinderea ei cätre regiunile de est sj sud-est vecine cu Uniunea Europeanä;
b) Politica Europeanä de Vecinätate (PEV)2 care se interconecteazä cu Abordarea Globalà, ambele contribuind la mai buna gestionare a fenomenului migrationist între Uniunea Europeanä sj statele vizate.
Politica Europeanä de Vecinätate (PEV) reprezintä o nouä abordare în cadrul relatülor dintre Uniunea Europeanä sj vecinii sai, abordare ce are în vedere consolidarea relatülor de vecinätate sj intensificarea cooperärü cu statele vecine ale Uniunii Europene. Se are în vedere crearea unei zone de prosperitate, bunä vecinätate, securitate sj stabilitate la noue frontiere ale Uniunii Europene extinse.
Liniile generale ale PEV au fost definite pentru prima data în comunicarea Comisiei privind "Europa extinsä", din martie 2003. Comunicarea a fost urmatä de un document strategie mai amplu publicat în mai 2004, care stabilente modalitäti concrete de intensificare a cooperarli cu tarile vizate. în raportul säu de punere în aplicare din decembrie 2006, Comisia a fäcut de asemenea propuneri cu privire la consolidarea acestei politici. Politica europeanä de vecinätate se aplicä tärilor aflate în imediata vecinätate a UE, pe uscat sau pe mare -Algeria, Armenia, Azerbaïdjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, lordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestinianä, Siria, Tunisia sj Ucraina. Cu toate cä sj Rusia se aflä în vecinätatea Uniunii, relatüle cu aceastä tarä fac obiectul unui parteneriat strategie separat.
PEV îsj propune sä previnä aparitia unor decalaje între UE extinsä sj vecinii säi, oferindu-le acestora din urmä posibilitatea de a participa la diferite activitäti ale UE, printr-o cooperare mai strânsa în domeniile politic, economic sj cultural. Aceastä initiative politica ambitioasä, lansatä în 2003, prevede transformarea treptatä a relatülor comerciale sj de cooperare tradrçionale în vederea obtinerii unui grad de integrare mai ridicat între UE sj tarile vecine. Pe plan economie, PEV le oferä acestor tari relatii comerciale preferential, o participare pe piata interna a UE, o legatura mai bunä cu Uniunea (de exemplu, în sectoarele energiei, transportului sj telecomunicatiilor), posibilitatea de a participa la anumite programe ale UE sj o asistenta financiara sj tehnicä substancia3.
PEV prezintä avantaje economice care pot fi considerabile. O mai mare convergente legislativa sj normativa cu UE, ìn special ìn domenii importante pentru ìmbunatatirea accesului pe piata, ar trebui sä conduca la accelerarea investrçilor sj la intensificarea ritmului de crescere economica, mai ales dacä la aceasta se adaugä un grad mai ridicat de liberalizare a comertului, în sectorul serviciilor sj al produselor agricole. în comparatie cu acordurile-cadru semnate de UE sj tarile vecine, PEV îsj asuma un rol mai important de catalizator în realizarea reformelor structurale sj în aplicarea unor politici macroeconomice solide. Dar progresele concrete la acest capítol vor depinde ìn continuare de angajarea acestor tari în procesul de reforma. Pentru a asigura reusjta PEV, tarile vecine participante vor trebui sä garanteze cä angajamentele asúmate in cadrul acestei politici sprijinä strategie nationale de dezvoltare sj corespund capacitati! lor institutional sj tehnice. In acelas, i timp, UE va trebui sä garanteze integritatea sj functionarea concreta a pietei sale interne.
Planurile de actiune ale tärilor partenere se aflä în centrul PEV. Acestea sunt documente politice care stabilesc obiectivele strategice ale cooperarli dintre tarile vecine sj UE. Planurile contin, de asemenea, o lista globale de prioritari pentru pärcile implicate. Una dintre prioritätile majore este stimularea cre§terii economice prin Ìmbunatatirea condrçiilor care fac posibile investitine durabile sj cre§terea productivitätü.
Planurile de Actiune ale PEV reprezintä unul dintre principalele instrumente de implementare ale politicii, fund documentul politic cheie ìn dezvoltarea relatülor dintre Uniunea Europeanä sj vecinii sai. Planurile de actiune ale PEV se stabilesc pe perioade de 3-5 ani, se ìncheie cu fiecare stat vecin în parte sj defínese prioritätile de colaborare in mai multe domenii, cum ar fi dialogul politic, politica economica sj socialä, comerÇul sj justifia sj afacerile interne (din care face parte sj migratia, managements frontierelor, traficul de fiirrCe umane). Prin lärgirea Uniunii Europene, República Moldova a devenit unul dintre noii vecini de granita a Uniunii Europene, fund inclusa ìn Politica de Vecinätate Europeanä pentru zona de est, aläturi de Ucraina sj Bielorusia. Astfel, ìn anul 2005 a fost stabilit un Pian de Actiune al PEV între UE sj Moldova.
MigraÇia românilor în UE
în ciuda eforturilor fäcute de U. E pentru a rezolva problema migratiei sj satisfaceva regionalä a nevoilor economice sj demografice, aceasta nu se concentreazä îndeajuns pe problemele sj implicit pe solubile care pot veni din interiorul granitelor statelor membre. Astfel, pentru cetätenii statelor membre nou intrate în Uniunea Europeanä, respectiv Bulgaria fi Romania (sj pana de curând, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia sj Slovacia), exista restrict temporare asupra Iibertatü de mineare a forÇei de muncä din partea altor state membre ale UE.
în prezent, 10 din cele 27 de state membre ale UE aplica restrict cetätenilor romàni care dórese sä munceascä într-un alt stat membru UE. Statele care aplica aceste restricÇii sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie sj Olanda. Spania, Portugalia, Ungaria ci Grecia au renuntat la aplicarea regimului tranzitoriu cetätenilor romàni începând cu 1 ianuarie 2009 sj Danemarca ìncepand cu 1 mai 2009. Accesul lucrätorilor romàni pe píetele mundi din statele care au impus restrict se realizeazä în baza legislate! nationale a statului respectiv sj în baza eventualelor acorduri bilaterale privind circulaba forÇei de muncä încheiate de Romania cu aceste state (ìn principal cu Germania, Spania si Franta)1.
Libera circulatie a lucrätorilor este un drept fundamental care permite cetätenilor unui stat membru al UE sä munceascä într-un alt stat membru al UE in aceleasi condirli ca sj cetätenii statului membru gazdä. Trátatele comunitare preväd posibilitatea restrictjonärü apücärü acestei übertäti pentru o perioada de maxim 7 ani pentru statele nou intrate în UE. Aceste restrict prívese numai libera circulatie în unui loc de muncä sj pot diferi de la un stat membru la altul.
In cazul României, prin Tratatul de aderare a Romanie/ la Uniunea Europeanä, a fost stabilita posibilitatea impunerii unor mäsuri tranzitorii la libera circulatie a lucrätorilor României. De-a lungul unei perioade tranzitorii de pana la 7 ani dupä aderarea la UE a României (la 1 ianuarie 2007), anumite condrçii ar putea fi aplícapentru a restrictiona libera circulatie a lucrätorilor din, spre sj între aceste state membre (Romania ci Bulgaria). Mäsurile tranzitorii reglementeazä dreptul fiecarui membru de a stabili politica de accès la încadrarea în muncä pentru lucrätorü din statele membre ale Uniunii Europene nou-aderate, în funche de situala pietei muncii autohtone ìn a§a fel încât sä nu se creeze dezechilibre economice sj sä nu se exercite presiuni mai mari asupra sistemului de securitate socialä.
Tratatul de Aderare a României la UE prevede cä, pentru primii doi ani de la aderare, accesul la piata muncii din statele membre ale UE va depinde de legue politicile nationale ale acelor state membre. Aplicarea mäsurilor tranzitorii ar putea fi extinse pentru o perioada ulterioarä de înca 3 ani. Dupä aceastä data, un membru al UE care a aplicat mäsuri tranzitorii poate fi autorizat sä continue a aplica astfel de mäsuri tranzitorii pentru alti doi ani, dar numai dacä trece prindezechilibru serios al pietei muncii interne. DispozrÇiile tranzitorii nu se pot extinde la o perioada mai mare de §apte ani. Astfel, lucrätorilor romàni ar trebui sä li se dea prioritate în fatä lucrätorilor din tarile terÇe, iar în acelasj timp, odatä ce lucratomi a dobândit accès la piata muncii, el trebuie sä beneficieze de egalitate de tratament.
Punctul de pornire al acestei abordan, care trebuie atins la nivel european, este con§tientizarea de cätre statele membre a faptului cä libera circulatie a lucrätorilor este un drept fundamental sj cä prin exercitarea acestui drept nu exista efecte negative asupra pietelor muncii. Totodatä, este vizibilä o nevoie clara de adaptare a migratiei forÇei de muncä Ia strategiüe existente Ia nivel european, în special la straEU 2020. Situaba actúala sj lectiüe invaiate din eriza financiara au dezväluitun nou spectru de posibilitäti pentru a stimula performant^ economica sj pentru a mari ratele de ocupare a forÇei de muncä.
Atâta timp cât nu exista efecte negative înregistrate din cauza mobilitati! de muncä, în special dupä cele douä extinderi ale UE din 2004 si 2007, nu exista nicio justificare socio-economicä pentru mentinerea restrictiilor de circulatie a forÇei de muncä, în special în cazul cetätenilor romàni sj bulgari. Toate procedure administrative care nu sunt necesare sj care pot întârzia sau preveni exercitarea dreptului de libera circuiate al lucrätorilor sunt privite ca fund nejustificate sj trebuie eliminate ìn cei mai scurt timp, reprezentând o povarä din punct de vedere economie sj social.
Arguméntele economice pentru deschiderea pietelor muncii sunt din ce ìn ce mai puternice in cadrul situatiei actúale la nivel european. Supra-protectionismul asupra übertätü de mineare a lucrätorilor va crea o distantare între statele membre o lipsa de ìncredere care poate afecta performanta Uniunii Europene ca actor pe piata mondialä sj îi poate släbi pozitia din punct de vedere al competitivitätü.
în materie de migratie legala, exista la ora actúala o problema fundaméntala Uniunea Europeanä ce tine de präpastia dintre ceea ce se declara sj se convine la nivel european sj politicile fiecarui stat membru în parte. Avem, pe de o parte, obiectivele ambhjoase ale Programului de la Stockholm, care pun accentui pe neUE de imigranti legali care sä rezolve problemele demografice din piata europeana a muncii; însa, pe de alta parte, ceea ce vedem cä se întampla în realitate este exact inversul strategiei de la nivel european sj anume o închidere din ce ìn ce mai mare a pietei muncii pentru imigranti.
în acest sens, demne de retinut sunt douä exemple foarte recente1:
1. guvernul francez a anuntat cä va reduce drastic numärul meseriilor la care pot avea accès imigrantii;
2. Olanda a anuntat cä de la ? iulie 2011 va închide practic piata muncii pentru imigranti, inclusiv pentru romàni sj bulgari.
Tratamentul acordat românilor sj bulgarilor mä conduce la a doua problema fundaméntala a UE în materie de migratie legala: discriminarea pe piata europeanä a muncii a lucrätorilor din aceste douä noi state membre. Practic, la mai mult de 4 ani de la aderarea la UE, Romania sj Bulgaria sunt supuse în cadrul Uniunii la acelasj tratament ca oricare alt stat terç. Cetätenii celor douä noi state membre au accès limitât la piata muncii din majoritatea statelor europene occidentale, iar Olanda, spre exemplu, va bloca în totalitate accesul românilor sj bulgarilor la locurüe de muncä. Ministrul olandez al afacerilor sociale a mers pana la a declara ca ceilalti europeni au un drept fundamental la a lucra în tara sa dând de înteles cä românii sj bulgarii nu ar beneficia de acelasi drept. Mu de romàni sj bulgari sunt supusi unor conditü inumane pe piata muncii sezoniere din UE, profitându-se de naivitatea lor de a intra involuntar în plasa unor agenti de recrutare ce functioneazä ca adevärate organizatii de crimä organízate.
Este necesarä o legislate Ia nivel european care sä repunä lucrurile în directia corectä, continuarea implementärü pachetului legislativ privind migratia legala fiind esentala în acest sens. Conditiile de muncä, în special pentru muncitorü sezonieri, trebuie sä fie mult ameliorate pentru cä, în acest domeniu, de la un anumit nivel, se incaica drepturile fundamentale sj se practica sclavia moderna.
Procedurile de acordare a permiselor de muncä sj de §edere trebuie sä fie simplifícate sj trebuie sä se acorde drepturi sociale sj economice reale tuturor imigrantilor legali care muncesc pe teritoriul UE. La fei de important este ca intermediari! care asigurä recrutarea imigrantilor sä fie atent monitorizati sj controlati pentru cä, deseori, acestia se comporta ca adevärate retele de crimä organízate sj promoveazä munca fortatä, sechestrarea, prostituta.
Cetätenii romàni sj bulgari înca se confruntä cu discriminarea în multe dintre statele membre. în plus, cetäteni din afara UE beneficiazä uneori de conditü de muncä mai bune decât ace§tia, ceea ce contravine principiului preferirei comunitare. Restriegue de pe piata muncii pentru cetätenii celor douä state trebuie sä fie urgent ridicate pentru a putea face posibüä circulaba efectiva a tuturor cetätenilor europeni, o valoare fundaméntala a Uniunii Europene. In plus, realizarea deplinei übertäti a fortei de muncä în interiorul UE ar reprezenta un atu important sj pentru redresarea economica la nivelul ìntregii Uniuni.
Concluzii
In contextul provoeärilor demograf ice majore cu care se va confruntä Uniunea, politicile flexibile în materie de imigratie vor avea o contribute importantä la performantele economice pe termen lung ale Uniunii. Legatura dintre migratie sj integrare ramane esentialä în ceea ce prive§te valorile fundamentale ale Uniunii. De aceea, trebuie mentinut un echilibru între cele trei dimensiuni ale abordärü globale: promovarea mobilitätü sj a migratiei legale, optimizarea legäturü dintre migratie sj dezvoltare sj combaterea imigratiei ilegale.
Politicile ìn domeniul migratiei trebuie sä fie mai bine coordonate cu cele care au în vedere dezvoltarea. In acest scop, se are ìn special în vedere ìmbunatatirea la nivel european a sistemelor de transfer de fonduri ale lucrätorilor imigranti. Uniunea ar trebui sä încurajeze crearea unor regimuri de admitere flexibile care sä räspundä necesitätüor statelor membre sj care sä permita migrantilor sä îsj valorizeze deplin aptitudinüe sj competentele, pentru a favoriza o mai bunä adecvare între oferta sj cererea de força de muncä pe piata europeanä a muncii. Uniunea Europeanä trebuie sä asigure tratamentul echitabil al resortisantilor tärilor terÇe cu §edere legala pe teritoriul statelor sale membre. O politica de integrare mai viguroasä ar trebui sä urmäreascä acordarea de drepturi sj obligatii acestor persoane, comparabile cu cele ale cetätenilor Uniunii. Cooperarea europeanä poate contribuì la politici de integrare mai eficiente in statele membre prin oferirea de stimulente sj sprijin pentru actiunea acestora.
Combaterea traficului de fiinte umane sj a facilitarli trecerii ilegale a frontierei, gestionarea integrata a frontierelor sj cooperarea cu tarile de origine fi de tranzit, coroborate cu cooperarea polhjeneascä sj judiciarä, trebuie sä rämanä prioritäti majore în acest sens. Este important sä se asigure cä punerea în aplicare a instrumentelor adóptate în domeniul returnärü sj a sancÇiunilor împotriva angajatorilor, precum sj a acordurilor de readmisie în vigoare este monitorizatä pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor instrumente. Minorii neînsotiti care sosesc în statele membre din tari terÇe reprezintä un grup deosebit de vulnerabil care necesita o atentie deosebitä sj soluti adáptate. Preväzut pentru 2012, Sistemul European Común de Azil (SECA) trebuie sä se bazeze pe norme avansate în materie de protectie, prevenind în acelasj timp abuzurile.
Din punct de vedere legislativ, Romania a transpus în întreg ime acquis-u\ comunitar ìndomeniul migratiei. Trebuie avut însa în vedere faptul cä au loc în prezent schimbari de politici migrationiste la nivel european cu tendila cätre o mai mare deschidere de atragere de força de muncä din terÇe tari. Aceste schimbari de politici atrag noi directive ale cäror cerinte trebuie transpuse la nivel national. Romania va trebui sä continue alinierea permanente la politicile sj legislaría europeanä în domeniul migratiei, care în prezent cunoa§te o dinamica mai puternicä.
1 Doc. 13189/08 - Pactul European privind imigrapa s/ azilul îsi afiseazä explicit obiectivul: "UE nu are mijloacele de a primi asa cum trebuie toti imigrantii care spera sä gäseascä o viatä mai bunä". Statele membre vor putea retine imigrantii "în funcÇie de prioritätile lor, de nevoi, de capacitatile de gäzduire" -cf. Sergio Carrera, Elspeth Guild, "The French Presidency's European Pact on Immigration and Asylum: Intergovernmentalism vs. Europenisation? Security vs. Rights?" în CEPS (Centre for European Policy Studies) Policy brief. Justice and Home Affairs Section, 170 (2008): 1, http://www.ceps.eu citât în http://www.sferapoliticii.ro/sfera/154/arto5-Zanoschi.php.
2 Ma refer a ici Ia Programul de Ia Haga: Intärirea libertäpi, securitäpi si justipei in Uniunea Europeanä - European Union, "The Hague Programme: Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union", 13 December 2004, 2005/C 53/01, http://www.unhcr.org/refworld/docid/4ie6a854C.html, §i Ia Programul de Ia Stockholm 5731/10: O Europa deschisä si sigurä în serviciul cetätenilor si pentru proteepa acestora. - European Union, Council of the European Union, "The Stockholm Programme - An open and secure Europe serving and protecting the citizens", 23 November 2009, http://www.statewatch.org/news/2009/nov/eu-draftstockholnvprogramme-23-11-09-16484-09.pdf.
1 Europa 2020 este o strategie multidimensional pentru promovarea cre§teri durabile §i a ocupärü fortei de muncä în urmätorul deceniu. Principalul säu obiectiv este sä ajute Europa sä iasa mai puternicä din cea mai grava eriza economica înregistrata din anii 1930 pana ìn prezent. Directia Generala Afaceri Economice §i Financiare (DG ECFIN) este unul dintre principalele departamente ale Comisiei Europene care se ocupä de implementarea strategiei. Misiunea DG ECFIN este sä ofere un cadru riguros de analiza care sä permita identificarea provoeärilor economice majore cu care se confruntä UE §i statele membre, monitorizarea progreselor ìnregistrate în implementarea strategiei sj înaintarea propunerilor de reforma în domenii în care nu se avanseazä suficient. Adoptarea strategiei Europa 2020 de cätre Consiliul European din iunie 2010 §i semnarea, la 13 iulie 2011, a acordului ECOFIN privind un cadru de lucru intégrât bazat pe "semestrul european", începând cu 2011, implica un mare efort de supraveghere a economiilor statelor membre http://www.mae.ro/node/161.
2 Consiliul Uniunii Europene N. 17024/09, Programul de la Stockholm, 2 decembrie 2009.
3 http://www.unhcr.org/refworld/docid/41e6a854c.html
4 Daniela-Luminita Constantin (coord.), Luminita Nicolescu, Zizi Goschin, Perspective europene de abordare a azilului si migrapei (Bucure§ti: lnstitutul European din Romania, 2008), http:// www.ier.ro/documente/spos2008_ro/Studiul_4_-_Migratie_RO.pdf.
1 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/09/st17/st17024.roo9.pdf.
2 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/09/st17/st17024.roo9.pdf.
3 La 16 octombrie 2008, §efii de stat fi de guvern ai Uniunii Europene au adoptât la Bruxelles Pactul european pentru imigrape si azil. Este un proiect al preçedintelui statului francez Nicolas Sarkozy sj initial a fost pe primul loc pe agenda pre§edintelui francez al Consiliului UE.
4 http://www.euranet.eu/rum/Dossiers/lmigratia-legala
5 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:520ioDCo373:RO:NOT.
1 http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=34953&idlnk=i&cat=3
2 Politica Europeanä de Vecinätate este un instrument élaborât de UE, dupä extinderea din 2004, pentru a realiza o zona de securitate sj stabilitate în jurul granhjelor Uniunii. Liniile directoare aie acestei initiative dateazä din 1995, fund cunoscute sub numele de "Procesul de la Barcelona", care îsj propunea sä realizeze un cadru general de relatii sociale, politice si dezvoltare economica între statele membre aie Uniunii Europene sj partenerii din Mediterana sudicä. http:// www.europainfo.ro/uniuneaeuropeana/politicile-uniunii-europene/politica_europeana_de_ vecinatate.html.
3 Constantin (coord.), Nicolescu, Goschin, Perspective europene....
1 http://www.mmuncii.ro/ro/460-view.html.
1 http://www.ioanenciu.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=69:migratia-inuniunea-europeana-si-libera-circulatie-a-fortei-de-munca
BIBLIOGRAFIE
CARRERA, Sergio, GUILD, Elspeth, "The French Presidency's European Pact on Immigration and Asylum: Intergovernmentalism vs. Europenisation? Security vs. Rights?" în CEPS (Centre for European Policy Studies) Policy brief. Justice and Home Affairs Section, 170 (2008).
CONSTANTIN, Daniela-Luminita (coord.), NICOLESCU, Luminita, GOSCHIN, Zizi, Perspective europene de abordare a azilului si migrapei , Bucure§ti, lnstitutul European din Romania, 2008.
European Union, "The Hague Programme: Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union", 13 December 2004, 2005/C 53/01.
European Union, Council of the European Union, "The Stockholm Programme- An open and secure Europe serving and protecting the citizens", 23 November 2009.
www.ceps.eu.
www.europa.eu
www.europainfo.ro
www.ier.ro
www.ioanenciu.ro
www.mae.ro.
www.mmuncii.ro
www.sferapoliticii.ro
www.statewatch.org
www.unhcr.org
DANA LARISA DRUGA
["Petre Andrei" University of lasi]
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
Copyright Fundatia Societatea Civilia (Civil Society Foundation) Dec 2011
Abstract
International migration can contribute to the economic growth of the European Union (EU) as a whole, as well as provide resources for migrants and their home countries, and thus contribute to their development. It can be an opportunity, because it is a factor of human and economic exchange and enables people to achieve what they aspire to. However, there is a need to manage migration in a manner that takes account of Europe's reception capacity in terms of its labour market, housing and health, education and social services, while protecting migrants against possible exploitation by criminal networks. [PUBLICATION ABSTRACT]
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer