Justitia din România sub semnul europenizarii: Studiu de caz: Ministerul Justitiei

Abstract

The Romanian Justice System has been through a series of changes in the last few years since the country's accession to the European Union in 2007. A key Ministry in terms of reform improvement has always been the Ministry of Justice. This paper will have an attempt at noting the main milestones in the Europeanization process of the institution and the effects it had over the National Anticorruption Strategy and the Supreme Council of Magistracy. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

The Romanian Justice System has been through a series of changes in the last few years since the country's accession to the European Union in 2007. A key Ministry in terms of reform improvement has always been the Ministry of Justice. This paper will have an attempt at noting the main milestones in the Europeanization process of the institution and the effects it had over the National Anticorruption Strategy and the Supreme Council of Magistracy.

Keywords

Romanian Justice Ministy; Europeanization effects; Strategia Nationala Anticoruptie; Consiliul Suprem al Magistraturii; European Council

Introducere

Concept interdisciplinar, europenizarea, reprezintä procesul de adaptare institutional, dar si de elaborare si implementare a politicilor publice nazionale care se axeazä pe impactul Uniunü Europene asupra ordinii interne a statelor membre sau a statelor candidate sau în curs de aderare. Acest procès la nivel teoretic cunoaste abordari diferite de unde si dificultatea generalizärü unei singure definiti valabile. Una dintre multiplele definiti ale acestui termen prezinta europenizarea ca "un procès de construye, difuziune, institucionalizare a regulilor formale si informale, procedurilor, paradigmelor politice, stilurilor si modului de a face lucrurile, a normelor si credin^elor ìmpartasite care sunt definite si consolidate initial ìn procesul de elaborare a politicilor la nivelul Uniunii Europene si apoi introduse ìn logica discursurilor, structurilor politice si politicilor publice (nazionale si subna^ionale)"1

Analizarea europenizärii trebuie sä se încadreze Ìn cele patru abordari impuse de acest concept. în primul rând trebuie analizatä europenizarea ca procès istorie, în al doilea rând ca difuziune sodala, ìn al treilea rând ca procès de adaptare institutional si în ultimul rând ca schimbare de elaborare si implementare a politicilor publice nationale1. Dacä analizäm o politica publica din perspectiva europenizärii trebuie avut în vedere factorii de influentä si transformar! le elementelor de politica având un continui si o directie catre acest concept2. Analiza unui actor, fie cä vorbind despre institu^ii publice, grupuri de interés, organiza^ non-guvernamentale sau partide politice este una bazatä pe cele patru dimensiuni enun^ate anterior prin care se eviden^iazä impactul pe care europenizare I-a de^inut asupra acestuia.

înainte de a avansa cercetarea, trebuie sä întelegem structural procesul de europenizarea si care sunt implicatile directe ale acestuia într-un stat. In primul, a déterminât institu^iile sä se restructureze. în al doilea rând a adus schimbari de ordin comportamental, procesual si institutional prin aparrrja de noi instituai care vor funciona aläturi de cele deja existente si nu în ultimul rând transformarea institu^iilor3. Astfel, "aparrrja si dezvoltarea noilor structuri de guvernare va duce la rezolvarea problemelor care formalizeazä rela^ile între actori si a re^elelor de politici specializateîn crearea unor reguli europene obligatorii".4

Procesul de europenizare în din Romania continua înca sä fie un procès neîncheiat care încearca sä standardizeze si sä mobilizeze toate capacitarle administrative, economice, politice si sociale în directa optimizärii procesului. Pana în prezent schimbärile produse nu au un grad de vizibilitate prea mare, în ciuda proiectelor de reforma si a legislate! în domeniu care a încercat sä se alinieze la standardele spatiului comunitar european.5 Regulile de ghidare pentru implementarea europenizärii, au läsat loe de interpretare si de aceea putem admite reformarea dificila a aparatului administrativ. De obicei, transpunerea în legislaba na^ionalä a directivelor europene nu confín foarte multe informaci despre modul cum ar trebui organízate un actor sau o politica publica si de aceea fiecare ^arä în parte decide la nivel local solubile si regulile dupä care se vor ghida.

Europenizarea creeazä un procès care se stabilente în douä etape, "prima se numeste nivelul european si care stabilente evoluta unui sistem de guvernare distinct, noi seturi de procese structurale si publice care interactioneazä cu cele stabilite deja care formeazä cea de a doua etapä. Aceste etape implica urmätoarele dimensiune: legislaba europeanä, procesul de negociere, decizia si implementarea, serviciile civile, cooperare administrativa, jurisprudent Curtï Europene de Justice si crearea de noi resele administrative în concordanza cu cele Uniunii Europene".6

Demersul teoretic al acestei lucräri se centreazä pe douä dimensiuni la nivel macro si la nivel micro. Este necesarä analiza la nivel macro a întregului sistem judiciar din Romania tocmai pentru a în^elege rolul procesului de europenizare si modificarne survenite în sistem. Totodatä în aceastä directa se vor consolida si analizarea a principalelor direc^ii aie justi^iei din Romania înainte de aderarea la Uniunea Europeanä. Cealaltä directe se va concentra pe sistemul judiciar post-aderare unde voi analiza schimbärile produse de acest concept în arhitectura întregului aparat.

Dupa stabilirea la nivel macro a principalelor directii urmate de justice si modul cum europenizarea a influentat evolutia ei, cercetarea se va concentra pe cea de a doua dimensiune(micro) si anume Ministerul Justitiei care va fi tratat din perspectiva europenizarii ca o institute a administrate publice centrale. In aceastä directe demersul cercetärii se va axa pe transparent din institute, posibilitä^ile de finanzare si noile agenti care au luat nasiere în post-aderare.

Una dintre conditile aderärii României la Uniunea Europeanä a fost reforma în justice care a aläturi de ce din administraba publica au reprezentat douä puñete sensibile pana la aderarea din anul 2007. "Chiar daca nu au bénéficiât în perioada de pre-aderare de un capítol de sine stätätor în cadmi acquis-ului comunitar la a carni norme si standarde Romania a trebuit sä se alinieze pana în ianuarie 2007, refórmele administrate publice si justrrjei au fost un domeniu urmarit eu mare rigoare si interés de catre forurile europene de resort. în acest sens Comisia Europeanä, asa cum a afirmat în Raportul anual de tara din 2005, a recunoscut progresele înregistrate de cätre autoritarie romane în ceea ce priveste consolidarea cadrului institutional si a recomandat, în mod evident, sä fie depuse eforturi substantial în procesul de reformare".1

A. DIMENSIUNEA MACRO

1. Europenizarea justiiei din Romania în pre-aderare

Europenizarea reprezintä o condire majora în mäsura în care exista un decalaj mare între nivelul national si cel european. "Potrivit teoreticienilor conceptului de europenizare, fenomenul este susceptibil sä se produca în mäsura în care diferentele dintre nivelul national si cel european sunt atât de mari încât nu ar permite statului membru sau în curs de aderare sä îsi îndeplineasca obligarle ce îi incumba din apartenenta la Uniune".2

Statele care nu sunt membre trebuie sa întruneasca criterii prealabile aderärii, si sä treaeä printr-un procès de adaptare interna care vizeazä: crearea unor "institutii stabile care sä garanteze demócrata, statuì de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritätilor; o economie de piata funzionala, precum si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale ale pietei europene; capacitàtea de a-si asuma obligatiile de stat membru, inclusiv aderarea la obiectivele politice, economice si monetare ale Uniunii Europene".3 în privila reformei în justice, Uniunea nu impune un model dupä care tarile în curs de aderare trebuie sä se ghideze. "Justitia este o responsabilitate a statului"4, nu trebuie confundatä cu acquisul comunitar pentru cä statuì este singurul care are putere sä-si organizeze propriile institutii judiciare.

Sistemul judiciar din Romania din cauza faptului cä nu a prezentat schimbäri majore sau mai bine zis nu s-au respectât nórmele impuse de Constituya din 1991 precum controlul executivului asupra sistemului judiciar, tendicele de reformare sau fäcut foarte lent. Aceastä circumstantä a durât chiar si dupä ce au fost implementate primele mäsuri de reforma.

Totodatä un alt aspect negativ a fost neputinta actorilor politici de a înlatura modelul comunist de organizare a statului. Tranzitia cätre démocratie nu a înläturat convergeva de natura organizational. Politizarea sistemelor judiciare si organizarea lor de cätre puterile statului nu s-a reusitînchegarea unei structuri asemänätoare democrat^ ilor cu tradire. Tot în prima Constituée redactatä dupä cäderea regimului comunist se avea ín vedere independen^ justi^iei ín Romania, însa aceasta dupä cum am menzionai anterior politizarea justi^iei ín tóate parile est europene era o problema care trebuia eradicata.

Constituya prevedea independent^ judecätorilor si supunerea lor numai ìn faa legii "Justina se înfaptuieste ìn numele legii, judecätorü sunt independent^ si se supun numai legii".1

Politizarea era generata de o "imixtiune a executivului ìn activitatea institu^iilor judiciare generate de independent^ institutional insuficientä a puterii judecätoresti si de lipsa unei culturi bazate pe statuì de drept".2 Comisia Europeanä a sesizat Romania cu privire la aceastä problema si a cerut consolidarea garan^iilor de independent preväzute în Constituée prin stabilirea rapoartelor dintre acestea si Consiliul superior al magistraturii.3

Independent^ cerutä de Comisia Europeanä cuprindea atât planul administrativ si institutional cât si independen^ judecätorilor, aspect men-tionat anterior. Cadrul independence! judiciare în perioada de preaderare cuprindea si legile 304/2004 privind organizarea judiciarä si are ca "obiectiv de bazä asigurarea respectärii dreptului la un procès echitabil si judecarea proceselor de cätre instance judecätoresti în mod imparcial si independent de orice influence extranee"4, legea 303/2004 privind statutul magistra^ilor care men^ioneazä cä "Judecätorü sunt independen^, se supun numai legii si trebuie sä fie impartiali si orice persoanä, organizare, autoritate sau instituée este datoare sä respecte independent judecätorilor"5 si legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care "este reprezentant al autoritari judecätoresti, este garantul independence! justrrjei, independent si se supune, în activitatea sa, numai legii".6

Una dintre primele condici ale democrazie! o reprezintä reformarea statului si a aparatului administrativ. Dacä în conditile în care aceste douä aspecte nu sunt realízate singura metodä o reprezintä presiunile care vin din partea organismelor comunitare care dispun de mécanisme în procesul de aderare.7 Principiile de bazä ale europenizärü respectate si de Romania sunt supremazia legii, transparent, räspunderea si eficiente.8 începutul de reforma si de consolidare a sistemului judiciar reprezintä un pilon important pentru îndeplinirea primului principiu care de altfel garanta si independent^ justitiei. Cel de al doilea principiu si anume transparent^, poate fi explicat prin adoptarea Legii 52/2003 privind transparent decizionalä în administraba publica. Scopul ei este bine définit si ajutä la "sporirea gradului de responsabilitate al administrât,^ publice, stimuleazä participarea activa a cetä^enilor în procesul de luare a deciziilor administrative si sporeste gradui de transparente la nivelul întregii administrât^ publice, sedinole autoritärer si institu^iilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în conditile legii, dezbaterile vor fi consemnate si fäcute publice".9 La nivel de räspundere, se îndeplineste si acest principiu datoritä faptului cä autoritätile publice räspund la rândul lorîn fa^ä altor institutii iar ultimul principiti eel al eficierrCei putem sä ÎI racordäm la usurila autoritärer care dórese atragerea fondurile europene.

2. Europenizarea justitiei post-aderare

Daca ne-am ghida dupa ínsemnatatea definirei europenizärü prin extindere si anume cä acest concept reprezintä integrarea europeanä, atunci am putea admite cä întreg procesul s-a terminât. Demersul acestei cercetäri s-a bazatín special pe definida clasica daca o putem numi asa a europenizärü care presupunea alinierea normelor nazionale la nórmele europene si adoptarea de schimbäri institutional pentru fluidizarea dinamicü europene cu cea nationale.

Aderarea României la Uniunea Europeanä nu a încheiatîntregul sistem de reformare a justrçiei. Sistemul judiciar din Romania nu s-a evidenziai dupä integrare iarîn prezent justifia înca mai are nevoi de ajustäri pentru a ajunge la asteptärile pe care Uniunea Europeanä le doreste.

Consider cä cele mai importante aspecte de dezbätut despre aparatul judiciar din Romania în post-aderare räman cele legate de Consiliul Superior al Magistratur i i, legile Ageniei Nazionale de Integriate dar si eradicarea compiei din justice si legea care prevedea accelerarea proceselor.

Rolul de garant al independence! justrrjei, consfinit de Constituya din 2003, reprezintä primul pas spre europenizarea Consiliului Superior al Magistratur fäcând parte din reforma sistemului juridic románese. A fost fondât pentru prima data ìn 1909, dar actúala instituée îsi are originile în Constituya din 1991. Dintre cei 19 membri ai sai, 14 sunt alesi de adunadle generale ale magistrailor si valida de Senat (initial de cätre ambele camere ale Parlamentului), 2 sunt reprezentani ai societari civile, si 3 sunt membrii de drept (ministrul justijiei, presedintele înaltei Currj de Casale si Justifie, si procurorul general de pe lânga înalta Curte de Casale si Justice).

Atribuüle Consiliului includ recrutarea, evaluarea, formarea si examenele magistrailor, organizarea si funcionarea instanelor si a parchetelor, si influenzala carderei magistrados

Rolul principal al CSM în influenzala carierei magistralor consta în propunerea în faa Presedintelui României a judeeätorilor si procurorilor ce urmeazä a fi numidi sau eliberai din funere, cu excepta celor stagiari, numirea si revocarea judeeätorilor si procurorilor stagiari, promovarea magistra-çilor, si propunere în fat,a Presedintelui României a distinctiilor pentru judeeätori si procurori

Tot ìn cadrul europenizärü sistemului juridic románese, tentativele de eliminare a compiei si de consfinire a independence! justitiei s-au axat si asupra CSM. SNA conine o serie de mäsuri si propuneri referitoare la CSM, printre care cerina ca membrii Consiliului sä fie oprici de la a decine f unctii administrative în cadrul instantelor si parchetelor, permanentizarea pozitiei de membru al CSM (ca functia sä fie detenuta pe viaä), sau seäderea cerinelor de vechime pentru promovare si numirea în fungile de conducere. De asemenea, SNA cere transparentizarea procesului de evaluare a magistra-çilor si elaborarea si publicarea de cätre CSM a unui raport anual privind activitatea proprie.1

Când vorbim despre europenizarea în justice dupä aderarea României, trebuie sä luäm în discute si Agença Nationale de Integritate care reprezintä un alt instrument pentru limitarea compiei. Creata ca rezultat al Legii Nr. 144/2007 privind organizarea si funcÇionarea ANI, modificata prin legea Nr.176/2010 rolul acestei agenti este de a verifica integritatea demnitarilor publici. Mai concret, Agentia verifica averea dobândita în perioada exercitarii mandatelor, a conflictelor de interese si a incompatibüitäCüor.2 Agença Naionalä de Integritate, se înfiinteaza toemai pentru eradicarea compiei la nivel înalt ci pentru a crea continuitate în lupta împotriva coruptiei. La nivel european s-a créât Inrrjtiva anticoruptie a pactului de stabilitate care concine 10 mäsuri pentru urmarea compiei si implementarea unei reforme a nti compte în cinci domenii prioritare.1

O alta condirei care ajutä la consolidarea sistemului judiciar o reprezintä accelerala soluionärii proceselor. Aceastä lege a intrat în vigoare în 2010 si scopul acesteia este "reasezare a competentelor între instamele sistemului judiciar astfel încât aceste competente sä permita scurtarea termenelor procedurale".2

Aceste aspecte legale si institutional reprezintä pasi importanti pentru consolidarea aparatului judiciar din Romania. Astfel schimbärile aduse de europenizare au dus la consolidarea democratica în Romania, lucru care nu ar fi fost posibil färä integrarea în Europa.

B. DIMENSIUNEA MICRO

3. Europenizarea Ministerului de Justitiei

Europenizarea în cadrul unei structuri din administraba publica centrala poate fi analizatä conform urmätoarele entern: în primul rând implementarea de programe finanate de la Uniunea Europeanä, în al doilea rând prin adoptarea de mäsuri aflate în convergenza cu cele din Europa si nu în ultimul rând prin crearea de noi agenti care funcioneazä în subordinea diverselor ministère si prin transparent institutional menzionata anterior.

Organismul executiv ce se ocupä de administrarea justitiei în Romania este Ministerul Justitiei. Conform Art. 2, din Hotarârea Guvernului României nr. 652 din 29 iunie 2009 privind organizarea si funcionarea Ministerului Justiiei, asa cum a fost modificai de art. 5 si art. 16 lit. h din OUG 115/2009, rolurile Ministerului includ contribuita la buna funcionare a sistemului judiciar s la asigurarea condrrjilor înfaptuirii justrrjei, si promovarea ordinii si a drepturilor si libertátilor cetäenesti. Dupä cum am menzionai anterior unul din factorii ce influeneazä europenizarea Ministerului JustrrJei este implementarea unor programe finanate de Uniunea Europeana, în primul rând prin serviciul de programe europene. Respectivul serviciu are rolul de a obline asistenta financiara pentru dezvoltarea sistemului juridic románese. Serviciul programe europene este axat pe promovarea unor programe cu finalitate jurídica ce presupun accesarea diverselor fonduri de origine europeanä, ca de exemplu programe finanate prin PHARE (în perioada de preaderare) sau fonduri structurale, prográmele comunitare specifice, programe dezvoltate bilaterale cu alte guverne, colaborarea cu organiza neguvernamentale si programe ce presupun oferirea expertizei tehnice a României cätre alte state. Al doilea criteriu de evaluare a europenizärii ÎI reprezintä mäsurile aflate în convergenza cu cele din Uniunea Europeanä. Ministerul Justiiei joaeä un rol esencial în europenizare si prin adoptarea unor mäsuri si proiecte privind combaterea coruptiei, în primul rând prin Strategia Naionalä Anticorupie. Strategia Naionalä Anticorupie 2005-2007 (SNA 205-2007) este si în prezent principalul document pe baza cäruia Ministerul Justitiei si statuì roman îsi conduc politica anticorupie prin încercarea de a elimina utilizarea func-çiilor publice în obinerea de profit personal, pentru sine sau altä persoanä.

Strategia îsi propune si cooperarea strânsa cu organismele internationale, în primul rând UE, ONU, Consumi Europei, si OECD, pentru implementarea programelor anticorupie. De asemenea, SNA 2005-2007 räspunde si necesita lor ce provin din aderarea României la Uniunea Europeana, mai ales angajamentele si obliga"Çiile dinaintea aderarii din 2007. în aceastä privila, Ministerul JustrÇiei si Romania au adoptât diverse recomandäri internazionale pentru reducerea compiei, cum ar fi eliminarea imunitaci magistrali or, implementarea räspunderii penale pentru persoanele juridice, inclusiv pentru sectorul privat.

Am considérât cä este necesara fundamentarea analitica a conceptului pe europeizare în aparatul judiciar pe cele doua dimensiuni macro si micro, deoarece pentru a íntelege schimbärile pe care europenizarea le-a produs în cadrul unei instituai trebuie mai întâi analizat sfera politicii din care ea face parte. La dimensiunea macro, am analizat atât impactul europenizärü în perioada de prea-aderare cât si post-aderare tocmai pentru a evidenzia schimbärile care s-au produs în sistemul juridic si pentru a evidenzia si continuitatea acestuia în fluidizarea instituionalä si legala cu Uniunea Europeanä.

Europenizarea a produs schimbari în Romania atât în perioada de aderare cât si în perioada imédiat urmätoare. Chiar dacä nu sunt schimbari eu impact vizual mare în domeniile mari de precum administraba publica, sistemul juridic si politiche publice, europenizarea a dus la consolidarea démocratie! în Romania. Consider cä stabilizarea democrazie! în Romania înca nu s-a încheiat si înca sunt instituai si domenii în care europenizarea înca nu a produs schimbari majore.

Footnote

1 Claudio M. Radelli, "Europeanisation: Solution or problem?", European Integration Online Papers, Vol. 8 (2004) Nr. 16, 3.

Footnote

1 Kevin Feathestone, Claudio Radelli, The politics of Europenization, (Oxford University Press: Oxford), 5.

2 Ramona Coman, Ana Maria Dobre, Europenizarea politicilor publice în Romania, (Institutul European: lasi, 2007), 17.

3 Börzel Tanja, T. Risse, "When Europe Hits Home: Europeanization and Domestic Change", European Integration online Papers Vol. 4 (2000) Nr. 15, 10.

4 M. Cowels, J. Caporaso, T. Risse, Transforming Europen: Europenization and domestic change, (Cornell University Press:Londra), 3-4.

5 Amanda Bosovcki, - "Administraría publica din Romania între europenizare si rezisten^ä la schimbare". Sfera Politica, nr. 131-132, 78.

6 Lucia Matei, "Theoretical Delimitations: The Europenization of public administration and its institutional, levers", Romania's integration in European Union,. Opportunities and Chalanges, 98.

Footnote

1 Matei, "Theoretical Delimitations , gg.

2 Ramona Coman, Ana Maria Dobre, Europenizarea politicilor publice în Romania, (Institutul European: lasi, 2007), 168.

3 http://ec.europa.eu/enlargement/the-policy/conditions-for-enlargement/index_ro.htm, website accesat la data de 24 iunie 2012.

4 Roger Perrot - Institutions judiciaires, (Montchrestien: Paris, 1998), 3.

Footnote

1 Art. 123, alin. 1, 2- Constituya României din 21 noiembrie 1991

2 Ramona Coman, Ana Maria Dobre, Europenizarea politicilor publice în Romania, (Institutul European: lasi, 2007), 181.

3 Coman, Dobre, Europenizarea politicilor.

4 Legea 304/2004 privind organizarea judiciarä publicatä in Monitorul Oficial , 827 din 205.

5 Art. 1, alin. 1, 2 -Legea 303/2004 privind statutul magistratilor

6 Art.1, alin. 1, 2- Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

7 Art.1, alin. 1, 2- Legea privind, 169.

8 rapc.gov.md/file/Presentation%20Cardona_martie_MD.ppt

9 Art. 1, lit. a, b, e, din Legea Nr. 52/2003 - Privind transparent decizionalä în administraba public publicatä în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003

Footnote

1 Strategia Nationale Anticorup^ie, pp. 6-12, articol disponibil pe www.just.ro/..Jstrategia%2o nationala%2oanticoruptie%2oFINALA.do.

2 Legea 144/2007 privind organizarea $i func1;ionarea ANI ci legea 176.2010 privind integritatea si exercitarea funcÇiïlor demnitàZilor publice.

Footnote

1 Iniziativa anticorupiei a pactului de stabilitate, disponibile online la http://www.cccec.md/ Sites/cccec_md/Uploads/Declaratia%20cu%2oprivire%2ola%20io%2oMasuri%2opentru%20 Curmarea%2oCoruptiei%2oin%2oEuropa%2ode%2oSud%2oEst.2D726B2DE33i405g8oDo4D8A 3CC48B63.pdf website accesat la data de 22 iunie 2012.

2 http://www.juridice.ro/12434g/mica-reforma-a-fost-adoptata-de-camera-deputatilor.html website accesat la data de 22 iunie 2012.

References

BIBLIOGRAFIE

A. SURSE PRIMARE:

1. Constituya României din 1991 publicatä Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1999

2. Constituya României Publicatä în Monitorul Oficial partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003

3. Legea Nr. 52/2003 - Privind transparent decizionalâîn administraba public publicatä în Monitorul Oficial nr. 70/3 februarie 2003

4. Legea 304/2004 privind organizarea judiciarä publicatä in Monitorul Oficial , 827 din 2004

5. Legea 303/2004 privind statutul magistrali lor publicatä în Monitorul Oficial din 576/29 din 2004

6. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii publicatä în Monitorul Oficial din 89/2 din 2004

7. Legea 144/2007 privind organizarea si funeflonarea ANI publicatä în Monitorul Oficial din 39/25 din 2007

8. Hotarârea Guvernului României nr. 652 din 29 iunie 2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justice publicatä în Monitorul Oficial 443/29 din 2009

9. OUG 115/2009 privind stabilirea unor mäsuri de reorganizare in cadrul administrate! publice centrale publicatä în Monitorul Oficial 919/29 din 2009

10. Legeai76/20io privind integritatea si exercitarea functiilor demnitätilor publice publicatä în Monitorul Oficial 629/2, din 201

11. Strategia Naionalä Anticoruptie, pp. 6-12, articol disponibil www.just.ro/.../strategia%20 nationala%2oanticoruptie%2oFINALA.do

12. Initiativa anticoruptiei a pactului de stabiliate, disponibile online la http://www.cccec. md/Sites/cccec_md/Uploads/Declaratia%20cu%2oprivire%2ola%20io%2oMasuri%20 pentru%2oCurmarea%2oCoruptiei%2oin%2oEuropa%2ode%2oSud%2oEst.2D726B2DE33i40 5980D04D8A3CC48B63.pdf

B. SURSE SECUNDARE:

BOSOVCKI, Amanda, "Administraba publica din Romania între europenizare si rezisten^ä la schimbare". Sfera Politica, nr. 131-132

MATEI,, Lucia, "Theoretical Delimitations: The Europenization of public administration and its institutional, levers", Romania's integration in European Union,. Opportunities and Chalanges

RADAELLI, Claudio M.. "Europeanisation:Solution or problem?", European Integration Online Papers, Vol. 8 (2004) Nr. 16

TANJA Börzel, RISSE, T. , "When Europe Hits Home: Europeanization and Domestic Change", European Integration online Papers, Vol. 4 (2000) Nr. 15

C. LITERATURA DE SPECIALITATE

COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, Europenizarea politicilor publice in Romania, Institutul European, lasi.

COWELS M., J. CAPORASO, RISSE, T., Transforming Europen: Europenization and domestic change, Cornell Universiy Press, Londra.

FEATHESTONE, Kevin, RADAELLI, Claudio, The politics of Europenization, Oxford University Press, Oxford.

PERROT, Roger, Institutions Judiciaires, Montchrestien, Paris.

D. SURSE WEB:

http://ec.europa.eu/enlargement/the-policy/conditions-for-enlargement/index_ro.htm

http://www.juridice.ro/124349/mica-reforma-a-fost-adoptata-de-camera-deputatilor.html rapc.gov.md/file/Presentation%20Cardona_martie_MD.ppt