@ - SIMBOL AL COMUNICARII ONLINE

Abstract

Semiotica se preocupä de cele 3 dimensiuni (sintacticä, semanticä, pragmaticä) ale tuturor semnelor din naturä, nu doar cele generate de om, ci de întreaga naturä - de animale, plante etc.i, îmbogätindu-se în permanentä cu simboluri noi. Decizia acestuia de a folosi un semn neordinar pentru a delimita numele destinatarului (utilizatorului) de numele calculatorului (adresa site-ului web care acordä servicii de e-mail, altfel spus - localizarea geografic-virtualä unde se depoziteazä textul sub ferma de semne) s-a devedit a fi una exceptional - ea marcheazä începutul erei "e-mailismului"5 §i, nu în ultimul rând, al scriserii §i cemunicärii online.

Headnote

Rezumat

De câteva decenii, simbolul @ a cäpätat în majoritatea limbilor lumii, inclusiv în românâ, o semnificatie noua, pe care n-a avut-o anterior: despärtitor al numelui utüizatorului de numele domeniului virtual (cu 5 secole în urmä prototipul säu era folosit exclusiv cu semnificatie economicä). Sensul säu s-a extins, ajungând în prezent un adevärat simbol al spatiului 'virtual. Hypertextul este invadat de formati lexicale cu @ înlocuind litera "a sugerând astfel ataçamentul la cultura §i ideologia internetului.

Cuvinte-cheie: simbolul @, semnificatie, utilizator, domeniu virtual.

(ProQuest: ... denotes non-US-ASCII text omitted.)

Scrisul modern - în cäutarea noilor mijloace

De când a inventat scrisul, iar ulterior tiparul, omenirea creeazä §i recreeazä semne §i simboluri noi, în functie de necesitätile comunicärii. Studiate incä din fragedä copilärie, configuratia literelor unui alfabet este asociatä cu aspectul obiectelor din jur. Orice literä din orice alfabet al limbilor lumii are câte o istorie demnä de retinut, întrucât scrisul reprezintä o extensiune a abilitätilor digitale ale omului. Nu în zadar era electronicä ne solicitä tot mai abit* anume degetele (organele tactile) §i ochii (organele oftalmice) - "Ochii §i tastatura înlocuiesc gura". Înregistrarea, în-scrierea discursului - de la primele materiale "tipografice" (stilul de lut, papirusul, pergamentul etc.) pänä la cele de ultimä generatie (computerul, telefonul mobil, i-pad-ul etc.) se bazeazä prioritar pe semne. Semiotica se preocupä de cele 3 dimensiuni (sintacticä, semanticä, pragmaticä) ale tuturor semnelor din naturä, nu doar cele generate de om, ci de întreaga naturä - de animale, plante etc.i, îmbogätindu-se în permanentä cu simboluri noi. Literele sunt, în primul rând, imagini, design-uri, grafisme - întâi facem contact cu ele prin väz, iar neväzätorii - prin contact tactil. Abia dupä primul contact creierul le învesteçte cu semnificatie comunä, generalä, dupä care contextul fiecärui utilizator îi va particulariza §i îngusta sensurile, reintroducându-le în circuitul intertextual nesfârçit al semnificatiilor.

Istoria unor litere este chiar foarte curioasä, de exemplu: literele w>, y w, h, ü, împrumutate neadecvat pentru limba "moldoveneascä" într-o perioadä de tristä amintire, au trezit numeroase discutii în contradictoriu în rândul specialiçtilor §i au läsat urme pänä azi în mentalitatea "graficä" a unei generatii. O istorie aparte au literele W/ y §i q (considerate pentru alfabetul limbii române litere "internationale") - acestea dicteazä anumite reguli în scrierea §i pronuntarea cuvintelor împrumutate din alte limbi. Mai nou msä, globalizarea, inclusiv prin intermediul Internetului, atrage în vârtejul ei toate alfabetele limbilor lumii. Unul din semnele care le uneçte a devenit simbolul @. Stä pe tastaura computerului printre primele cele mai frecvent utilizate taste, reprezentând o ligatura caligrafica (fuziune dintre douä caractere consecutive într-un singur semn) - a §i c:

Ne afläm în fata unui nou fenomen: cyberscnerea (cyberlimbajul), care este "un gen particular de comunicare directä sau semidirectä (frecvent epistolarä), mediatä de tehnologii electronice (telefon mobil, internet). Cyberscrierea este o formä hibridä de comunicare, care asociazä unele particularitäti ale scrierii cu altele specifice discursului oral, adicä este un fel de «comunicare oralä scrisä» («l'oral écrit»), cum a definit-o Jacques Anis. (...). Din punct de vedere tehnic însâ, ea ar putea fi consideratä mai degrabä o «scriere-lecturä» proprie comunicärii informatizate, marcatä de oralitate prin caracterul ei mult mai informal decât cel al scrierii propriu-zise"2.

@ în dictionarele online

Istoria lui @ tnsä este mult mai veche decât se crede. În francezä, existä verbul a arronda cu sensurile: 1. a imparti un teritoriu, o suprafatä pentru administrare. 2. a repartiza la un anumit centru (de administrare, de distnbutie etc.). Cum se va vedea mai jos, pentru a putea fi condusä, lumea a trebuit întotdeauna topärtitä, divizatä. Lumea comunicärii nu face exceptie în acest sens.

În limba romänä, simbolul în cauzä se numeçte a rond (în engl.: arond) §i cei mai multi îl cunosc ca semn folosit în adresele de e-mail. Dictionarele traditionale, 'în format hârtie, mcä nu-l atestä, îl gäsim msä în dictionarele §i glosarele electronice, de exemplu: A ROND s.n. (în engl. at). Semnul tipografic @, numit §i at (sau a) comercial sau coadä-de-maimutä, folosit mai ales în adresele de po§tä electronicä, are semnificatia "la" §i precede portiunea de adresä care reprezintä domeniul'virtual (exemplu: c u t a r e s c u@ d o m e n i u l. m e u)3. Pe parcursul evolutiei sale, a contactat §i alte semnificatii ("de la", "a", "spre", "a câte", "aproximativ^' "in intentia (cuiva)... " etc.). Cele mai noi informatii care sunt actualizate progresiv se pot gäsi §i în noile enciclopedii online Wikipedia, care oferä simbolului @ spatiu generos pe Internet4.

Cel care a utilizat primul e-mail aça cum îl cunoaçtem azi a fost un programator din Boston - Ray Tomlinson, în anul 1971, unul din programatorii ARPAnet (care a precedat aparitia Internetului). Decizia acestuia de a folosi un semn neordinar pentru a delimita numele destinatarului (utilizatorului) de numele calculatorului (adresa site-ului web care acordä servicii de e-mail, altfel spus - localizarea geografic-virtualä unde se depoziteazä textul sub ferma de semne) s-a devedit a fi una exceptional - ea marcheazä începutul erei "e-mailismului"5 §i, nu în ultimul rând, al scriserii §i cemunicärii online. Açadar, unul dintre neile sale sensuri este cea de separare a nickname-ului de server. Tomlinson §i-a trimis primul mesaj electronic de pe un calculator pe un altul (expeditorul §i destinatarul fiind o singurä adresä), folosindu-se de simbolul @. Mesajul continea literele qwertyuiop (rândul de sus al tastaturii). Explicatia autorului consta în faptul cä a dorit sä utilizeze un semn de departajare neordinar §i rar utilizat la acea vreme, dar care sä se memorizeze - §i prin aceastä decizie a fäcut istorie. De§i nu Tomlinson a inventat semnul @, de numele lui se leagä noua semnificatie pe care i-a acordat-o.

@ în alfabetul digital

În alfabetul "tipärit", a este prima literä (alfabetul latin). Ea simbolizeazä începutul, tot aça cum litera z semnificä sfârçitul. "De la a la z" înseamm de la un capät la altul; de la început pänä la sfârçit". Tot aça, în limbajul internautic, numeroase activitäti încep de la neînlocuitul simbol @. Suntem martorii elaborärii unui nou alfabet digital, una din primele litere ale cäruia ar trebui sä fie, indiscutabil, @. Una din teoriile evolutiei scrierii simbolului @ este urmätoarea6: '

E cazul sä ne amintim aici §i de accentele sau diacriticele din multe alfabete, pe care comunicarea online le suprimä, supunându-se legii minimului efort §i uniformizärii. În acelaçi timp, literele "vechi" nu mai sunt suficiente: creativitatea umanä lucreazä la extinderea vizualä a literelor traditionale sau la designul unor viitoare litere noi. Çi alte litere suportä modificäri de design: e, i, m deja se întâlnesc în spatiul online împerecheate cu un c sau chiar cu doi de c - care indicä semnificatia de "plasat/utilizat în spatiul electronic, în mediul digital". Glifä, gramä, simbol, semn, emoticon, emotigramä, pictogramä, ideogramä - oricum l-am numi - @ deja face parte din viata tuturor consumatorilor de internet.

@ în limbajul economic

Deocamdatä nu se cunoaçte cu certitudine originea lui @. Existä mai multe cercetäri cu cele mai variate interpretäri. Ziarele sofiote "Standart" §i "Trud" titreazä respectivul simbol ca fiind o inventie bulgarä. Acesta ar fi fost descoperit recent într-un text bulgar din anul 1345, cu peste çase secole înainte aparitia internetului. Astfel, savantii de la Fundatia "Nikolai Haitov" au constatat ' cä simbolul @ a fost folosit' în traducerea bulgarä a Cronicii bizantinului Constantin Manasses. Traducerea este fäcutä în Veliko Târnovo în timpul domniei tarului loan Alexandru (1331-1371). Cel mai elocvent msä pare a fi faptul cä simbolul @ a fost folosit ca prima literä în cuvântul amin7.

Cei mai multi sunt înclinati sä creadä cä adevärata istorie a lui @ ar fi una comercialä, iar ' dacä ne gândim mai bine, istoria limbajului este §i ea una "comercialä", deoarece comunicarea e negociere de sensuri. Utilizarea semnului în cauzä are o istorie de cca 500 de ani, dupä cum sustine profesorul italian Giorgio Stabile. Giorgio Stabile a gäsit un dictionar latin-spaniol al lui Antonio Nebrjia (Salamanca, 1492) în care amfora ' este tradus prin arroba (unitatea de masurä pentru greutate). Acest semn era utilizat în evidentele contabile ale negustorilor florentini (în 1536), ea reprezentând o unitate de mäsurä a greutätii sau a volumului sub formä de amforä (arroba, pentru spanioli §i portughezi, termen pe care francezii l-au modificat în arobase), în care se transportau cerealele sau lichidele pe Marea Mediteranä (capacitatea unei amfore era de 1/30 dintr-un butoi).

Ulterior în nordul Europei, pe conturi sau facturi semnul a fost adoptat cu sensul de "la pretul de", de exemplu: "3 m de dantelä pentru doamna mea @ 50 de florentin".'

Peste câteva secole, simbolul respectiv a reintrat în conçtiinta omului modern, odatä cu aparitia primelor maçini de scris (marca Underwood), pe la 1885, când simbolul '@ a fost inserat pe claviatura (QWERTY) acestora. Contabilii §i comercianti au fost primii utilizatori ai maçinii de scris §i ei sunt cei care au avut nevoie de un simbol care sä inlocuiascä prepozitia englezeascä at din simplul motiv cä atingerea unei singure taste în loc de douä realiza principiul economiei în scris. Deçi este un semn al alfabetului latin, s-a impus la nivel mondial (rusa, japoneza sau araba §i l-au însuçit cu mare u§urintä).

Asadar, paternitatea simbolului e incä prilej de disputä: preluat din limbajul "businessului" medieval sau din limbajul religios, acesta converge cätre limbajul corespondentei, migrând în limbajul scrisorii moderne (epistolar).

@ în simbolisticä

Unul dintre cele mai discutate aspecte este cel legat de denumirea simbolului în diverse limbi §i, respectiv, de simbolistica pe care au dezvoltato o asocieri. Studii interesante, în acest sens, au fost efectuate prin intermediul voluntarilor-utilizatori de net8. Dacä denumirea oficialä §i cea mai frecventä a simbolului e "at comercial", apoi în limbajul colocvial una dintre cele mai frecvente denumiri §i respectiv asocieri e "(coada de) maimutä", utilizatä în romänä, dar §i în bielorusä, bulgarä, ucraineanä, polonezä, särbä, în unele dialecte germanice; asocieri cu "(coada) de pisicä" (în finlandezä), cu un "cätel" sau "câine mic" (rusä - caôauKa; dupä una din versiuni, se presupune cä ar fi vorba de cätelul din jocul pe calculator Adventure), cu "(coada) de purcel" (în danezä); existä numeroase alte asocieri - urechea de elefant (sau trompa acestuia), viermele, lipitoarea, melcul, çoarecele, broasca, rata, vârtejul de apä, strudelul, rulada, trandafirul (roza) etc. Cele mai multe asemänäri cu animalele sau cu unele organe ale acestora vorbesc despre natura metaforicä a limbajului uman. Multe dintre acestea au devenit simboluri §i arhetipuri culturale: melcul este un simbol erotic; coada este §i ea un simbol falic. Melcul, cum se çtie, este un simbol al regenerärii periodice, teofanie lunarä (î§i scoate §i î§i strânge coarnele), întruchipare a principiului feminin (cochilia) sau a ambivalentei sexuale^

@ în adresa de e-mail

Consacrarea simbolului @ se datoreazä aparitiei Web-ului (în 1989), dar mai ales dupä ce Congresul SUA a adoptat hotarârea de a pune Internetul la dispozitia activitätilor comerciale (în 1992), când e-mailul a înlocuit vechea po§tä în corespondenta dintre corporatii §i firme. Ulterior, "e-mailismul" a devenit un fenomen de masä. Odatä cu @, scrisoarea electronicä a ajuns §i ea un simbol al comunicärii online, care cunoaçte actualmente o amploare färä precedent. Adresa de e-mail a devenit un supranume electronic al consumatorului de internet, la fel de important ca §i nickname-ul(TM). O listä de e-mailuri reprezintä modalitatea extraordinarä a limbajului de a oferi printr-o legaturä de doar câteva cuvinte (abrevieri) separate de un @ ("un vierme mereu activat") o comunitate care se aflä (potential) în intercomunicare. Noile tehnologii au facilitat identificarea §i interconectarea comunicantilor în noul spatiu electronic. O cercetare lingvisticä a scrisorii electronice ' presupune atât produsul textual (e-mailul), cât §i procesul producerii mesajului e-mailului. Adresa unui beneficiar de servicii al poçtei electronice se activeazä rapid prin intermediul unor programe speciale pe care le oferä noile tehnologii comunicationale. Textul de e-mail "evidentiazä trei variabile pertinente în comunicare: Puterea, Distanta §i Ierarhia"". Emailul a dus la crearea mesageriei instantanee §i la 'renaçterea genului epistolar, imbogätit azi cu toate inovatiile multimediei (audio, video, smileyuri, linkuri etc.). Dar cea mai importantä realizare a e-mailului, implicit a simbolului @, este faptul cä a scurtat fantastic distanta §i timpul dintre comunicanti.

@ în lingvisticä

În limbajul cotidian (online), semnul @ tinde sä înlocuiascà litera a, pentru a atrage aten t ia asupra unui cuvânt sau unei idei, în primul rând. Apoi se regäse§te în cuvinte din titlurile unor texte care abordeazä tematici legate de internet: cuvinte precum langu@ge, cyberl@ngue, cyberlimb@j sau @m)eMU*2 nu sunt o raritate. Îl gäsim inclusiv în textul unor programe oficiale: "Programme d'éducation et formation tout au long de la vie", în care unul dintre proiecte se numeçte "Virtual Langu@ge Learning through Edutainment Activities"13; Revel@Nice (plate-forme pépinière d'édition et de diffusion des revues et des actes de sciences humaines et sociales de l'Université de Nice-Sophia)14 etc. Adeseori diferenta dintre o revistä traditionalä §i una electronicä o face anume acest acest simbol intercalat în denumire: de exemplu, M@gm@, revue électronique trimestrielle en Sciences Humaines et Sociales, projet éditorial de l'Observatoire des Processus de la Communication, fondée et dirigée par le sociologue Orazio Maria Valastro15; NS LANGU@GE SERVICES16; Modern Langu@ge17; @nalyses, revue de critique et de théorie littéraire"; La revue Histoire@Politique. Politique, culture, société19; M@ppemonde (revue électronique)20 etc. În timp, probabil, va pätrunde în paremiologia internauticä, cä în orice tipuri de denumiri (companii, firme, denumiri de bloguri, site-uri, în logotipuri, pe embleme, blazoane etc.) deja a pätruns. Toatä aceastä industrie e legatä de curentul lettrismului, vizualizarea limbajului fiind o componentä magistralä în conceperea lumii. Nu fiecare literä a din orice cuvânt va ajunge un @, bineînteles - contextul e cel care va dicta preferinta pentru acest simbol, dar cât de prolific e procedeul o demonstreazä o capturä de ecran cu optiunea l@ngue de pe Google:

Chiar dacä nu poate fi descris din punct de vedere gramatical, simbolul în cauzä mregistreazä o tendintä tot mai puternicä de "gramaticalizare". Functionând pe post de literä (substitut de literä), de morfem în cadrul cuvântului, calitatea sa morfologicä devine în timp cea de prepozitie sau de adverb de loc). Faptul cä cä se infiltreazä §i se mcorporeazä cu atâta u§urintä în structura lexemelor §i chiar ca element de legäturä în locul simbolului & (ampersand) (ca în exemplul de mai sus care oferä o lecturä dublä: Histoire@Politique - citit atât istoire politique, cât §i istoire apolitique) atestä clar cä sistemul limbilor îl va accepta §i îl va institutional cu timpul. Apropo, bloggerii recomandä §i o nouä denumire pentru @ în acest sens: "atpersand" (format din at + [am]persand)21.

În stilul colocvial al englezei online, se atestä tendinta de a înlocui prepozitia at ("la") prin simbolul @, de exemplu, "I was @ the mall" ("Am fost la mall"). Nu este exclus cä §i româna, în timp, va prelua, cel putin în textul oral online, aceeaçi modalitate.

@ în hypertext

Internetul a creat unealta sa de comunicare - limbajul internautic. Clic pe hyperlink, în limbajul internautilor, mseamnä hypertext. Consumatorii activi de internet sunt, de regulä, §i utilizatori ai poçtei electronice. Spre deosebire de mesajele de pe site-urile de socializare, care sunt de uz public, accesibile, în mare parte, oricui §i oricând, mesajele electronice din e-mailuri pretind a fi protejate, rämänänd "confidentiale", ascunse, menite în exclusivitate unui destinatar. Cum msä hypertextul este chiar textul Internetului, @ îl gäsim în adresele postate intentionat în calitate de peritext pe site-uri, bloguri, forumuri sau în ferestruici care se deschid instantaneu pentru a expedia un e-mail §i toate acestea numai prin activarea unui link.

Tehnologiile electronice manipuleazä netätenii în procesul navigärii obligându-i sä accepte postura de expeditor al mesajelor (inclusiv cätre destinatari necunoscuti). Açadar, §i în epoca tehnologiilor informationale, suntem ceea ce citim, suntem ceea ce scriem. @ stä în toate scrierile noastre "electronice" - cuiva întotdeauna expediem textele noastre, cineva întotdeuna le preia §i le citeçte, le re-cite§te, le interpreteazä, le re-scrie - în dialogul nesfârçit al textelor, în inter- §i hypertextualitate22. Navigarea realä §i cea virtualä s-au întâlnit §i de astä datä: în Europa, existä deja un semn rutier cu @, semnificând accesul la Internet.

@ în slangul internautic (în dictionarele urbane)

Dictionarele urbane au sansa sä devinä cele mai populare dictionare, deoarece oralitatea tinde sä ocupe teritorii tot mai extinse în spatiul virtual scris23. A§a cum, "vorbitorul este mäsura tuturor lucrurilor în lingvisticä" (E. Coçeriu), vorbitorul-scriitorul de texte online începe sä "dicteze" tot mai mult cum sä se scrie §i în limbajul oficial; el renuntä sä se conformeazä codului §i normelor institutionalize de academii. A§a sau altfel, dictionarele traditionale (tipärite pe hârtie) deja se inspirä masiv din dictionarele urbane (slangul Internetului), din glosarele specializate informatice sau din enciclopediile de tip Wikipedia. Aceastä utilizare cvasigeneralä se remarcä nu doar în cazul simbolului @, dar §i în cazul a numeroase alte simboluri, semne §i icon-uri (a se vedea, de exemplu, cele 7 sensuri ale simbolului @ în urbandictionary24.

@ în emoticoane §i smiley-uri

Yahoo messenger a elaborat o gamä întreagä de substitute ale emotiilor, care a fost imediat pe placul internautilor. Cel mai important dintre ele este fata cu zâmbetul exprimat. Acestea se pot topärti în douä mari categorii: cele verticale §i cele "culcate" lateral. Lista acestor emoticoane s-a completat cu simbolul @. Emotigramele au devenit §i ele un simbol al culturii Internetului, constând în imagini de tip GIF animate sau fiind create cu ajutorul caracterelor obiçnuite de tipar, care pot fi scrise cu o tastaturä sau ma§inä de scris.

La 19 septembrie 1982 Scott E. Fahlman a propus pentru prima datä utilizarea emoticoanelor pentru a exprima emotiile, gesturile §i mimica25. Ca limbaj international, care se deyvoltä în continuare foarte activ, au început sä exprime mai mult de-atât. Pe net-ul rusesc am întâlnit chiar un Glosar standardizat în acest sens ... (CCC) din 2002, care s-a extins de la emotii la obiecte, fenomene, animale §i chiar concepte abstracted Comunicarea electronicä se deosebeçte prin numeroase particularitäti lingvistice §i paralingvistice de comunicarea traditionalä. Specialis constatä cä utilizarea smiley-urilor s-a dovedit a fi unul ' dintre cele mai prolifice §i de perspectivä procedee utilizate în spatiul tehnologico-electronic27, indicând capacitatea de creolizare (condensare în imagini) a conceptelor. Textul creolizat este un text mixt, alcätuit din douä componente neomogene: verbalä/lingualä §i nonverbalä (apartinând altor sisteme decât limbajul natural).

Cel mai accesat dictionar urban al limbii engleze28 rezervä coloane întregi emoticoanelor alcätuite din simboluri în combinatie cu semne de punctuatie §i alte semne grafice (de pe tastaturä) - §i toate aoestea cu minicontextele 'în care au fost utilizate, cu indicarea sursei §i a voluntarului care a expediat informatia în corpul dictionarului, cu data când aceasta a fost expediatä §i respectiv mregistratä. Mai jos am selectat doar o parte (anume cele care încep cu simbolul @) cu semnificatii pe care le utilizeazä internautii. Iatä unele dintre ele: gurä, ureche, creier,'acoperämänt al capului, fatä, strigät, organ sexual, floare, floare, melc etc.:

@^@ - frustrare;

@~@ - excitare; confuzie;

@< - emoticon considerat inutil;

@>-)- sau -A-@ sau @>-V sau @-,-'- - trandafir;

@}- | - sau @} sau @};- sau @};- - trandafir;

@>-;- sau -;@ - trandafir în scrisoare;

@-'- - ochi obositi de prea multä lecturä pe ecranul computerului;

@_@ - hipnotizat, ametit;

@-}- - trandafir, relatie, dragoste;

@-'- - floare;

"@sau @~"- melc (sau ~@_ în germanä);

@:) - un om fericit cu turban;

@/:-) - emoticon popular în timpul campaniei COCO;

@(^_^)@ sau @(^.^)@; @(- . -)@ sau @(-.-)@ sau @(';')@ sau @('.')@ sau @(*_*)@ - maimutä;

@) - ciclop;

@@ - sarcasm, dezgust, rahat, organ sexual;

@@}==}==- - simboluri lipsite de sens pe calculator; nu este o pereche de trandafiri;

@$$ - un substitut etic al fundului;

@#$% - frustrare, arogantä; substitut al unei înjuraturi;

@#$%a&* - Simboluri create tinând apäsatä tasta SHIFT în timp ce tastati 2345678, care sunt utilizate în' locul unei mjuräturi, insulte sau prostie; un sandwich mare;

@#$%! - substitut al expresiilor la naiba, la dracu (în engl.);

Ceea ce se poate retine de aici este faptul cä emoticoanele formate cu simbolul @ denumesc obiecte, persoane sau concepte, fie este o formä de evitare a cuvintelor indecente. În alte surse, @) este indicat ca fiind folosit pentru a identifica persoane publice:

@:-[- Osama bin Laden;

@@@@:-) - Marge Simpson;

@(*-*)@ - Princess Leila29.

Studiile comparativistice a mtrebuintärii emoticoanelor în diferte limbi scot în evidentä specificul cultural al comunitätilor care recurg la anumit tip de emoticoane'30.

@ în alte arte

Creativitatea, ca träsäturä definitorie a limbajului (E. Coçeriu), se regäse§te la toate nivelele limbajului - într-o singurä literä, într-un singur cuvânt, enunt sau în întreg megatextul Internetului, care se adunä necontenit în noul mediu virtual. În picturä, modä (vestimentarä, arhitecturalä sau culinarä), în design sau sculpturä, @ deja reprezintä un subiect foarte explorat. De exemplu, Muzeul de Artä Modernä din New York i-a dedicat o expozitie international^ ca un omagiu adus economiei §i elegantei extraordinare"31.

Din limbajul corespondentei virtuale oficiale simbolul pätrunde masiv în limbajul uzual §i în limbajul artistic. Un exemplu clasic a devenit în 2006 bestsellerul "Gut gegen Nordwind" al lui Daniel Glattauer ("Când bate vântul de nord"), tradus în romänä cu titlul "Dragoste virtualä"), al cärui subiect se bazeazä pe corespondenta virtualä dintre doi mdrägostiti. "Dialogul-conversatia-cuvintele fac totul. Nu vom reuçi niciodatä sä ne cunoaçtem dacä nu 'comunicäm suficient. Cartea aceasta, relatia dintre Leo si Emmi, este o lectie de comunicare'^. Simbolul @ al acestei poveçti este, în cele din urmä, simbolul tuturor relatiilor interumane, fericite sau ratate.

În loc de concluzii

Pe de o parte, aparitia si utilizarea simbolului @ este consideratä drept o manifestare a creativitätii în spatiul online, iar pe de alta, utilizarea abuzivä Si färä discernämant a a'cestuia este asociatä cu lenevia si prostia omeneascä. De altfel, limbajul se dezvoltä si din cauza lenei de a-l practica, iar surplusul na§te desemantizarea si resemantizarea, acestea devenind niste automatisme - procese care se desfä§oarä continuu si intermitent, chiar de la aparitia respectivului simbol. Acest fenomen mai râmâne discutat în contradictoriu - de la extaz pârn la accente schizofrenice33. Chiar dacä se afirmä cä "Virtutile atribuite cu emfazä de cätre unii cyberscrierii (suplete în comunicare, prospetime si originalste de expresie), potential benefice pentru dinamica globalä a limbii, râmân totuçi iluzorii si marginale, pentru cä scrierea telematicä se cantoneazä într-un nivel restrâns al comunicärii, mult prea diferit de codul general de comunicare lingvisticä"34, utilizarea semnului @ e modernä, totodatä antimodernä §i postmodern, träsäturi proprii, de altfel, Si Internetului, dar §i comunicärii online pe care o acesta a generat-o. Simbolului @ nu i se pot neglija caracteristici precum economia, sugestivitatea, practicismul, reproductibilitatea. În spatiul online acesta e simbol al începutului, al deschiderii, al continuitätii, al legäturii/conexiunii. Dacä e sä-l citäm aici pe Velimir Hlebnikov (o minte extrem de lucidä la vremea sa), "limbajul transrational reprezintä viitoarea limbä universalä în germene. Numai ea ar putea uni oamenii. Pentru cä limbile rationale deja îi dezbinä"35. În spatiul virtual creativitatea se manifestä mai pregnant ca niciodatä. Fiecare semn al acestui nou spatiu are acum sansa sä "cuprindä universul", deoarece "toatä varietatea de cuvinte purcede din fonemele fundamentale ale alfabetului, echivalente cu semintele limbajului"36 (Acelaçi Hlebnikov, de altfel, avea sä prezicä aparitia Internetului în impresionantul säu eseu ... 37). Miscându-se rapid si sigur, aici si acum, din toate e-mailurile expediate vreodatä, cätre toti netätenii Internetului - simbolul @ se transformä în unul universal, constituindu-se într-un "digitem" care uneçte limbile lumii.

Footnote

Note

1 Chandler, 1994; CTenaHOB, 1971; Sebeock, 2002.

2 Mladin, 2008, p. 239-240.

3 http://www.dexonline.news20.ro/cuvant/arond.html.

4 Map(TM)o, 2008.

5 Dejond, 2002.

6 http://ru.wikipedia.org/wiki/@

7 http://www.cluj-am.ro/international/bulgarii-revendica-simbolul-.html

8 http : / /linguistlistorg/issues/7/7-968.html

9 Evseev, 1994, p. 105.

10 Ungureanu, 2011, p. 269-279.

11 Grigoras. http://ebeeks.unibuc.re/filelegie/dindelegan/40.pdf. p. 6.

12 Dejond, 2002; Mladin, 2008.

13 http://eacea.ec.europa.eu/llp/ka2/documents/Ka2_fr_2008.pdf, p. 18.

14 http://revel.unice.fr/

15 http://www.analisiqualitativa.com/magma/projet_editorial.htm

16 http://www.nslanguageservices.com/home/ns_lang.php

17 http://modernlanguage.net/sitema1/91-approchelayout12/24-vivezvotreinternet01.html

18 http://www.revue-analyses.org/

19 http://www.histoire-politique.fr/index.php?numero=16&rub=revue

20 http:// mappemonde.mgm.fr/

21 http://www.urbandictionary.com/define.php?term=%40

22 ... 2011, http: / / www.crporâKOB.p^ / file / xn-b1andocigi_x/hypertext2.pdf

23 Mladin.

24 http://www.urbandictionary.com/define.php?term=%40

25 http://www.membrana.ru/particle/2318

26 http:/ / soleil.nm.ru/SED.html

27 ... 2006. http://www.tatyanabarlas.narod.ru/diplom/Shepunova3.html; ... 2005 http://www.lib.ua-ru.net/diss/cont/91725.html

28 http://www.urbandictionary.com/

29 ... , 2008.

30 ibidem, p. 3-38.

31 Golea, http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/timp-liber/simbolul-erei-internetului-a-devenit-rta-182705.html

32 http://www.babelio.com/livres/Glattauer-Quand-souffle-le-vent-du-nord/172011

33 http:/ /yatsutko.liveiournal.com/2444210.html: http://smiled.ru/

34 Mladin, 2008, p. 245.

35 Hlebnikov, 2003, p. 111.

36 ibidem, p. 105.

37 ... http://www.rvb.ru/hlebnikov/tekst/06teor/272.htm

References

Referinte bibliografice

CHANDLER, Daniel. Semiotics for Beginners; http://www.aber.ac.uk/media/Documents/S4B/semiotic.html (varianta tradusä a documentului Semiotica pentru începatori se gäseste la adresa http://www.hvdrop.puh.ro/cap222.pdf) [=Chandler].

DEJOND, Aurélia. La cyberl@ngue française. La Renaissance du Livre, 2002 [=Dejond, 2002].

EVSEEV, Ivan. Dictionar de simboluri §i arhetipuri culturale. Timbara: Ed. Amarcord, 1994 [=Evseev, 1994].

GOLEA, Manuela. Simbolul erei internetului a devenit @rtä; http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/timp-liber/simbolul-erei-internetului-a-devenit-rta-182705.html [=Golea].

GRIGORAS, Stanca Mäda. Puterea limbajului, între teorie, metodä §i política; http: / /ebooks.unibuc.ro/filologie /dindelegan/40.pdf [=Grigora§]

HLEBNIKOV, Velimir. Temeiul nostru //Ochii din orbita ränilor. Poeme, eseuri. Versiune romäneascä, prefatä, tabel cronologic si note de Leo Butnaru. Chi§inäu: Ed. Stiinta, 2003 [=Hlebnikov, 2003].

MLADIN, Constantin-Ioan. O perspectivä sociolingvisticä asupra primului nostru dictionar urban. Reflectii lexicologice §i aprecieri lexicografice; http://www. upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europe ana/ Lucrari2/ Constantin-Ioan % 20Mladin.pdf [=Mladin1].

MLADIN, Constantin-Ioan. Spre o recodare a modului de comunicare scripturalä. Sau despre tirania democraticä a cyberlimb@jului; http://academiaromana-is.ro/philippide/distorsionari_2008/237-248%20MLADIN_RED.pdf [=Mladin2].

SEBEOCK, Thomas A. Semnele: o introducere în semioticä. Traducere din englezä dupä editia a II-a definitivä de Sorin Märculescu. Bucureçti: Humanitas, 2002 [=Sebeock, 2002].

UNGUREANU, Elena. Numele de societate §i numele virtual (nickname-ul) //"Numele si numirea". Actele Conferintei Internationale de Onomasticä. Editia I: Interferente multietnice în antroponimie. Baia Mare, 19-21 septembrie 2011. Editor Oliviu Felecan. Cluj-Napoca: Editura MEGA, 2011. P. 269-279 [=Ungureanu, 2011].

ABPAMOBA, ... HavK. MocKBa 2005 //http://www.lib.ua-ru.net/diss/cont/91725.html [=ABpaMOBa, 2005].

...

... ilyam.org/March_13_2008_IM_Using_Wikipedia_in_ Learning_Languages_of_ST_and_in_Translation_37_IPC_paper.pdf ...

...

...

... http://www.rvb.ru/hlebnikov/tekst/ 06teor/272.htm ...

... http://www. tatyanabarlas.narod.ru/diplom/Shepunova3.html ...