Alegeri prezidentiale în SUA - 2012: Tonul tendintelor din marketing si PR politic

Abstract

This article is a synthesis of political PR strategies used in the U.S. presidential campaign of November 6, 2012. Also, we elucidated electoral profiles of the two candidates-Republican and Democrat - campaign themes impact on American voting decision. Article contains U.S. electoral marketing trend analysis, design principles of electoral spots, negative advertising in campaign. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This article is a synthesis of political PR strategies used in the U.S. presidential campaign of November 6, 2012. Also, we elucidated electoral profiles of the two candidates-Republican and Democrat - campaign themes impact on American voting decision. Article contains U.S. electoral marketing trend analysis, design principles of electoral spots, negative advertising in campaign.

Keywords

Barack Obama; Mitt Romney; democrat; republican; electoral marketing; campaign themes; electoral profile; political advertising; debates; political discourse; cultural persuasion

Alegerile prezidentiale din SUA - 2012: capitalul de imagine al campaniei

Repere électorale

în SUA alegerile prezidenfale sunt organízate la fiecare patru ani. începând cu anul 1792, alegerile generale pentru alegerea prefedintelui Statelor Unite au loe în prima zi de marfi din luna noiembrie. în anuí 2012 s-a desfàfurat cel de-al 57-lea scrutin prezidenfial. Prefedintele va fi investit în funche la 20 ianuarie 2013. Din anuí 1860, sistemul politic american este dominât de Partidul Republican fi Partidul Democrat. De la inaugurarea functiei de prefedintefi pana în prezent, America a avut 44 fefi de stat. Dintre aceftia, 32 au condus Statele Unite pana la sfârfitulul celui de-al Doilea Räzboi Mondial. Dupa anuí 1945, SUA au fost conduse de 12 presedin^i, câte fase din partea democrafilor fi republicanilor.

Majoritatea prefedinfilor au exercitat câte doua mandate consecutive la Casa Alba. Istoria a atestat fi un caz cu totul iefit din común. Cel de-al 32-lea prefedinte american, Franclin D. Roosevelt (1933-1945), membru al Partidului Democrat, a fost singurul prefedinte american care a cáftigat patru mandate. Ultimii trei prefedinfi - un republican fi doi democrat - au avut câte doua mandate.

Traditia demonstreazä cä fiecare campanie începe cu o teorie sau cu un mit despre venirea lui Mesia. Este un mit cultural american înrudit cu perspectiva succesului. în acest caz, se porneçte de la urmatoarea premisa: o situafie disperatä sau poate un haos cumplit, fie el economic, politic ori religios, o perioadä de mare nesiguranfä $i pesimism, dezordine, confuzie, fricä. în aceste condón, oamenii a§teaptä sä fie salva^i de un líder puternic, fiindu-le inspirât un sentiment accentuât de încredere. Mul^i conducätori au interprétât anume acest roi. Lincoln a apärut pentru a salva unitatea. Franclin Delano Roosevelt a salvat tara de la colapsul economic; Kennedy a salvat lumea întreagâ, orientând-o spre démocratie; Reagan a scâpat tara de inflame $i i-a restabilit prestigiul; Bill Clinton a anulat deficitul bugetar uria^.1

în anuí 2004, consilierii lui George W. Bush au presupus ca tara are nevoie de un líder capabil sä ia decizii grele în vederea asigurärii securitätii lor. în anul 2008, Barack Obama a candidat cu o teorie privind schimbarea §i împotriva lui George W. Bush. Potrivit fostului pre§edinte american, Bill Clinton, care a fost printre susfinätorii lui Obama, acesta a pus bazele unei economii moderne de succès.

Care a fost retorica electoralä mitologico-persuasivä din prezidentialele-2012?

SUA, în calitatea sa de cel mai puternic actor politic global, ne-au oferit, $i de aceastä datä, noi modele de PR politic. Scrutinul pentru Casa Albâ este un adevärat spectacol, atât din punct de vedere al evolufiei actorilor principali, cât $i din cel al strategiilor din spatele acestora. Aläturi de campania de imagine traditional, candidatii au utilizat masiv campania online. Retelele de socializare au contribué la diseminarea optiunilor politice a celor doi candida^, lar mesajele Twiter au contribuit la mobilizarea electoratului american. Aceasta a fost "arma secretâ" a echipelor de campanie. Twitter a oferit candidatilor ocazia de a-§i prezinta prográmele adresându-se direct oamenilor, färä interferenfa unei instituai media, care ar putea dénatura spusele lor.

Context

în anuí 2012, alegerile prezidentiale din SUA s-au desfä§urat pe fondul consecinfelor crizei financiar-economice globale, dar care-fi trage rädäcinile din SUA. Prin urmare, spre deosebire de alegerile precedente din anul 2008, care au avut drept subject strategic dominant política externä promovatä de Statele Unite, cele din 2012 s-au axat pe temática social-economicä, rata mare a somajului de aproximativ 8,2 %. Política externä nu a fost un subiect important în aceastä campanie. Adeväratele problème de politicä externä pe care le are, în prezent, fara - Afganistan, Irak, Iran - abia dacä au fost menfionate. între timp, datoria Statelor Unite ale Americii a ajuns la un nou record -16 trilioane dolari, conform datelor prezentate de Departamentul american al Trezoreriei. De menfionat cä din 20 ianuarie 2009, când prefedintele Barack Obama a venit la Casa Albä, datoria SUA a crescut cu aproximativ 5.400 miIiarde dolari.

Lupta pentru fotoliul de la Casa Albä a fost una stränsä. Sondajele de opinie, realízate în Statele Unite, arätau cä cei doi rivali, Barack Obama fi Mitt Romney, s-au aflat aproape la egalitate în preferinfele electoratului.

In acelafi context, sä urmärim prioritäfile de campanie ale americanilor: 50 % dintre aceftia sunt interesafi de problemática economocä; 7 % de securitatea nafionalä; 17 % de sänätate, 13 % de actúala crizä; 53 % dintre albi fiind gata sä-l voteze pe Obama. Pentru comparare, în anul 2008, pro Obama au votât 43 %.1

Barack Obama, candidatul Partidului Democrat pentru Casa Albä: profil electoral

Näscut în anul 1961 în Hawaii, Barack Hussein Obama II (numele säu deplin) a câftigat prima datä alegerile prezidenfiale (2008) în fafa senatorului republican John McCain, devenind, la vârsta de 47 de ani, primul presedinte de culoare al Statelor Unite. Ce a oferit Obama pentru a-fi asigura cel de-al doilea mandat?

Convenga Democratä de învestiturâ a candidatului Obama a avut loe la Charlotte, Carolina de Nord. în ajunul campaniei électorale, la 4 august, Obama a împlinit 51 de ani.

La eveniment au participât peste 75.000 de persoane.

Principale declaraÿi aie lui Barack Obama la Convenga Democratä s-au referit la problemática economicé: "Depäfirea crizei va însemna un efort común, o responsabilité partajatä fi genul de experimente îndrâznefe fi persistente pe care Franklin Roosevelt le-a fäcut în timpul singurei crize care a fost mai rea decât cea actualä". ,,în anii care vor veni, vor fi luate decizii mari la Washington, cu privire la locurile de muncä fi économie, impozite fi deficite, energie fi educafie, räzboi fi pace, decizii care vor avea consecinfe enorme asupra viefilor noastre fi ale copülor noftri în deceniile urmätoare".

Referitor la política externä, dar fi ca o contraremarcä a oponentului säu democrat, acesta a déclarai: "nu califici Rusia drept inamicul numärul unu, în loe de Al-Qaida, decât daeä efti blocat într-o mentalitate a Räzboiului Rece". Candidatul Obama s-a referit fi la problemele de mediu, promifând cä va continua reducerea poluärii eu gaze de serä care încâlzesc planeta noasträ, deoarece schimbarea climaticä nu este un mit".2

Dacä în campania anterioarä din 2008, staff-ul Obama a pus miza pe imagines international, atunci în 2012 mesajul lui Obama s-a centrât pe problème de ordin intern.

Barack Obama: realizäri fi oferte électorale:

Mitt Romney, candidatul Partidului Republican pentru Casa Alba: profil electoral

Un bogat influent om de afaceri, nascutîn anuí 1947, la Detroit, fiul unui fost guvernator al statului Michigan, George Romney. în anuí 2002, a fost ales guvernator al statului Massachusetts. A candidat pentru nominalizarea republicanilor la alegerile prezidentiale din 2008, dar a pierdut în fata lui McCain. Retorica electoralä a lui Mitt Romney în preziden'Çialele din 2012 s-a axat preponderent pe économie. Romney a promis crearea a 12 milioane de locuri de muncâ în cadrul unui plan eu cinci etape. în tabelul de mai jos vom urmäri oferta electoralä a candidatului republicanilor. învestirea candidatului republican a avut loc la Tampa, Florida, la 1 septembre 2012. Convencía republicanilor s-a desfâçurat trei zile.în discursul säu din startul competi^iei prezidentiale, Mitt Romney a criticat dur mandatul lui Barack Obama $i a pledat pentru rena$terea visului american.

Premisele cultúrale ale persuasiunii au fost prezente totdeauna în retorica electoralä a aspiran^lor pentru Casa Albä. Vom consolida aceste afirma^ii mai jos, inclusiv în cadrul analizei discursurilor électorale.

Discursul lui Romney s-a axat preponderent pe économie. Afirmând cä America se confruntä cu o ratä înaltâ a somajului, acesta a promis crearea a 12 milioane de locuri de muncä în cadrul unui plan cu cinci etape. De asemenea, Romney le-a promis americanilor cä Statele Unite vor fi independente din punct de vedere energetic pänä în 2020.

Mitt Romney - oferta electoralä1:

Printre personalitä^ile care au consolidât atmosfera spectacolului politic a fost fi actorul Clint Eastwood. Acesta s-a folosit de un scaun gol pentru a-l prezenta publicului pe Obama. "Sunt 23 de milioane de çomeri în America", i-a spus Eastwood unui Obama imaginar, scuturând spätarul scaunului. Actorul fi-a folosit fi îndragita replica din filmul "Dirty Harry" la adresa prefedintelui: "Haide, ínfrumusefeaza-mi ziua", a spus Clint Eastwood, aluzie evidenta la plecarea lui Obama de la Casa Alba.1

Retorica electoral a candidatului republican a con^inut replici dure la adresa Rusiei. Acesta a declarat cä Rusia este principals adversar geopolitic al SUA. Campania republicanului a fost una foarte costisitoare, dar analiftii au remarcat din start lipsa de carísima a lui Romney, ceea ce a fäcut difilcilä obfinerea victoriei électorale.

Fund businessman de succès, acesta a încercat sä spunä americanilor cä ftie cum sä ajute SUA sä iasä din crizä. Mai apoi a precizat, justificându-se parcä pe sine, cä succesul nu este o rufine. Romney a folosit în mesajul electoral fi povestea unei iubiri între pärin^ii sâi. Tatäl säu îi däruia în fiece dimineafä mamei flori vii. într-o dimineafä florile lipseau... Taica-säu murise.2

Ca fi Obama, în anul 2008, Mitt Romney fi-a organizat un turneu international. Aceasta pentru a-fi crea imaginea de bun cunoscâtor al politicii externe. Acesta a fost, însâ, unul plin de controverse, spre deosebire de cel al lui Obama, care i-a sporit popularitatea pe bâtrânul continent. Prima grefealä pe care a fäcut-o fostul guvernator de Massachusetts a fost la Londra, înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, când s-a arätat îngrijorat cä britanicü nu vor reufi sä ducä la bun sfârfit fi färä incidente Olimpiada. Comentarüle lui Romney i-au înfuriat pe englezi fi au provocat reacfii inclusiv din partea premierului David Cameron fi a primarului londonez Boris Johnson. Devenit "inamicul public numärul unu" încâ înainte de a pleca din Marea Britanie, Romney a revenit färä succès asupra comentariilor sale. Gafa a râmas, însâ, fi s-a dovedit a fi de räu augur pentru turneul americanului peste hotare. Din Marea Britanie, Mitt Romney a plecat în Israel, unde totul a mers foarte bine pânâ când guvernatorul a declarat, la o strângere de fonduri din lerusalim, cä diferencie economice dintre Israel fi teritoriile învecinate (aluzie la Palestina), se datoreazâ unei diferente cultúrale. Hipersimplificarea unei stäri de fapt deosebit de complexe din Orientul Mijlociu fi referirea, în repetate rânduri, la lerusalim - capitalâ a Israelului, i-au adus noi critici republicanului.

Ultima tara în care au ajuns Mittfi Ann Romney a fost Polonia. Chiar dacä aici Romney a fost mult mai aient sä nu mai spunä sau sä facä ceva care ar putea fi interprétât sau criticat, fostul guvernator nu a fost ferit de un nou scandai. De vinä, de aceastä datä, a fost unul dintre ofiferii lui de presä, care, iritat de jurnaliftii ce-l strigau pe Romney pentru a-i pune întrebâri, le-a spus: "Dafi dovadä de pu^in respect! Este un loe sfânt pentru polonezl, a§a cä tace^i dracului din gura". Replica angajatului lui Romney a fost înregistrata §i a ajuns în toatä presa International.

Mitt Romney a trecut oceanul pentru a avea nl§te fotografü cu liderl internatlonall, care sä poatä fi foloslte în scop electoral acasä. Din päcate pentru el, a plecat în strä in ätate färä a avea ceva de spus, iar aceasta l-a costat dln pu net de vedere al capitalului de Imagine.1

Atacuri électorale

Republicanii despre democrat

PR-ul negru a devenit o componentä stabilä a comunlcäril électorale. La aceastä tehnlcä au apelat atât democrat", cât $i sau cu preeädere, republican". Astfel, republican" au descoperlt imédiat cä echlpa democratilor a éliminât dln programul politic dln Campania 2012 referlrlle la Dumnezeu. Acest fapt a construit un bun prllej pentru republican! de a lansa atacuri électorale la adresa adversarllor politick în Virginia, în cadrul unui mltlng electoral, candidatul republican Mitt Romney a déclarât în fafa multimii urmätoarele: "Noi suntem o napune innobilatä de Dumnezeu "Poporul american, a prim it drepturile nu de la administrate, ci de la Dumnezeu însup". Fostul guvernator de Massachusetts a încercat sä sugereze cä democrat" ar vrea sä retragä chlar $l expresia "In God We Trust" de pe moneda amerlcanä.

Potrlvlt slte-ulul www.breitbart.com în platforma democratilor dln anul 2008 se putea cltl: "Avem nevoie de un guvern care sä lupte pentru speranfele, valorile §i interesele angajaplor §i care sä ofere tuturor celor care vor sä munceascä §ansa de a-§i folosi întreg potenpalul däruit de Dumnezeu". în anul 2012, cuvlntele "däruit de Dumnezeu" au fost eliminate, iar fraza a fost restructuratä astfel: "Ne-am adunat pentru a revendica principiul pe baza cäruia a fost construitä clasa de mijloc §i cea mai prosperä napune de pe pämänt, acel principiu simplu potrivit cäruia în SUA munca asiduä trebuie plätitä, responsabilitatea trebuie räsplätitä §i fiecare dintre noi sä fie capabil sä evolueze atât cât îi permite priceperea ".2

Democrat" au conçtlentizatgravltatea sltuatiei $i, în consecintä, Barack Obama a cerut ca democrat" sä reintrodueä referlrlle la lerusalim "capitala Israelului" §i la "Dumnezeu" în programul lor de guvernare pentru a înâbu§l cât mal rapid o controversé sensibllä dln punct de vedere politic.

Democrat" despre republicani.

într-un spot publlcltar, tabära democratä îl acuzä implicit pe Mitt Romney cä este responsabll de moartea unei femei bolnave de cancer, decedatä dupä ce soful ei a plerdut asigurarea medkalä p slujba, dupa ce compañía sa a fost preluatä de fondul de Investie pe care candidatul republican l-a créât.

Un alt scandai légat de numele lui Romney a fäcut dellclul subiectelor de campanie. Cu 50 de zile înainte de alegerl, o revlstä amerlcanä de stânga a publlcat luni o înregistrare video reaüzatâ eu camera ascunsä, în timpul une! sesiunl de strângere de fondurl la care presa nu a avut accès, p în care candidatul republican Mitt Romney a Ironizat "mentalitatea de vlctimä" a alegätorllor democratk în înregistrare, acesta afirmä cä, 47 la sutä (dintre amerlcanl) vor vota pentru precedí ntele Obama orice s-ar întâmpla. "Existä 47 la sutä dintre oameni care sunt cu el, care depind de administrate, care gändesc cä sunt victime, care gändesc cä administraba trebuie sä se ocupe de ei, care gândesc cä ei au dreptul sä aibä accès la o asigurare de sänätate, la hranä, la un acoperi§, la tot ceea ce vrep". Ace§ti oameni gândesc "cä acest lucru li se datoreazä. Cä administraba ar trebui sä li-l ofere. $i ei vor vota pentru acest pre§edinte (Obama) orice s-ar întâmpla. Ace§tia sunt oameni care nu plätesc impozite", continua Romney, spunând cä nu va reu§i sä-i convingä sä voteze pentru el.

Comitetul de campanie al lui Obama a denunfat aceasta înregistrare cu urmätorul comentariu: "Este §ocant ceea ce un candidat la pre§edinfia Statelor Unite spune în spatele u§ilor închise, unui grup de donatori boga^i, cä jumätate dintre americani se considéré "victime" (...) §i nu sunt pregétiti sä-§i "ia viata în mâinile lor" (...) "Este difícil sä fii pre§edintele tuturor americanilor atunci când tratezi cu dispref jumätate din taré".1

DistribuDezbaterile électorale: mobilizarea susfinätorilor

Pe durata campaniei au avut loc trei dezbateri électorale. 5i dacá dezbaterile televizate nu întotdeauna au impact asupra dedziei de vot a electoratului american, atunci acestea decid, cu siguranfä, pozifia de rating a candidafilor în competiré. Astfel, dupä prima dezbatere, candidatul republican a crescut brusc în sondaje. Potrivit unui sondaj realizat de CNN, 67 % dintre americani consideré cä Mitt Romney a câ§tigat prima dezbatere, în defavoarea lui Barack Obama, votât doar de 25 % dintre chestionafi.2

Prima dezbatere a avut loc în 3 octombrie, la Universitatea din Denver, Colorado, $i a durât 90 de minute. în cadrul primei dezbatereri televizate din acest ciclu electoral cei doi candidafi au dezbätut în mod prioritar problème din domeniul economic (de ex. pozifia fafä de impozite) §i cel al asistenfei medícale (a§a-numita reformé din domeniul sänätäfii "obamacare". Referitor la reforma medicalé, Romney consideré cä mäsura este foarte costisitoare §i nedemocraticä. Pe de alté parte, Obama a subliniat cä reforma este necesarä, deoarece familiile din SUA sunt îngrijorate de un posibil faliment, în cazul unei boli.

Retorica lui Mitt Romney, a candidatului Partidului Republican, a fost din start una ofensivä, punând un accent puternic pe économie. Romney l-a acuzat pe Obama de incapacitatea de a reduce în jumätate deficitul bugetar, a§a cum a promis în 2008. "Obama préféra ample cheltuieli guvernamentale pentru a rezolva provocérile eu care se confrunté tara, în loc sä încurajeze sistemul privat pentru creçterea economiei $i a numärului de locuri de muncé. în loc sa creeze locuri de muncä, Obama creeazä datorii. Datoriile SUA au atins cote féré precedent", a afirmat candidatul republicanilor.

La rândul säu, Barack Obama a criticat managementul fiscal promovat de contracandidatul säu republican §i a calificat abordarea acestuia drept managementul dezechilibraté, deoarece ar împovâra familiile din clasa de mijloc $\ ar märi datoria nafionalä.

Si presa international a remarcat faptul cé învingâtor dupä primele dezbateri a devenit candidatul republican, Romney, iar Obama a pärut un pic prost dispus §i iritat. De pildä, Obama nu a menfionat celebra înregistrare video sustrasâ în care candidatul conservator apare invocând mentalitatea de "victimä" de care dau dovadâ 47 % dintre americani, chiar daeâ democratii §i-au concentrât numeroase mesaje publicitare pe acest subiect.

Editorialul din Washington Times remarcé faptul cä de la confruntarea între Jimmy Carter $i Ronald Reagan (1980), pre^edinfia SUA nu a mai fost atât de jenant reprezentatä în public. La dezbaterea Carter-Reagan, care a avut loe pe 28 octombrie 1980, fostul actor Ronald Reagan fi-a dezväluit talentul de mare comunicator. De altfei, el i-a adresat atunci prefedintelui în exercitiu Jimmy Carter celebra întrebare, pe care fi Mitt Romney a reluat-o în 2012: "Vä aflafi într-o situafie mai bunä decât în urma cu patru am?" Ronald Reagan avea sä câstige apoi alegerile.1 Prestaba lui Obama din prima dezbatere l-a afectat serios.

Cea de-a doua dezbatere a avut loe în 16 octombrie 2012, la Univeristatea Hofstra, din Hempstead, aproape de New York. Barack Obama fi Mitt Romney s-au înfruntat cu privire la problème din domeniile economic, energetic, securitate fi ínarmare, ín special, privind atacul asupra consulatului american de la Benghazi, ín care a fost ucis ambasadorul în Libia fi alti trei agen^i americani. Prefedintele american Barack Obama íl acuzä pe adversarul säu republican Mitt Romney cä vrea sä-i favorizeze doar pe cei mai bogafi dintre americani: "Programul säu se reduce la un punct: sä se aslgure cä cei mai bogati pot sä joace dupä reguli diferite". Aceasta a fost filozofia sa în domeniul privat, aceasta a fost filozofia sa ín calitate de guvernator (al statului Massachussetts) p aceasta a fost filozofia sa ín calitate de candidat la pre§edinpe".

La rândul säu, candidatul republican la alegerile prezidentiale americane, Mitt Romney, l-a acuzat pe prefedintele democrat în exercitiu, Barack Obama, cä ar conduce Statele Unite pe "calea apucatä de Grecia", din cauza crefterii datoriei publice: "Am trecut de la o datorie naponalä (in vahare) de 7.000 miliarde de dolari la o datorie nationalä de 16.000 miliarde de dolari. Acest lucru ne pune pe calea apucatä de Grecia". De asemenea, Mitt Romney reprofeazä Guvernului democrat al prefedintelui Obama deficiente în materie de securitate fi informatii înainte de asaltul asupra consulatului fi îi criticä pe opozantii lor pentru faptul cä au recunoscut eu întârziere cä a fost vorba despre un "atentat terorist", în care a fost implicatä refeaua Al-Qaida. Romney a criticat política prefedintelui Obama în Orientul Mijlociu, referindu-se la situaba din Siria fi Libia.2

A treia dezbatere televizatâ a avut loc în 22 octombrie 2012, eu douä saptamâni înainte de alegeri, la Universitatea Lynn din Boca Raton, Florida. Dezbaterile au fost axate pe política externä. Miza pentru ultima dezbatere televizatâ din SUA a fost una mare. Prin urmare, este de înfeles de ce Barack Obama fi Mitt Romney au pus atât de mult prêt P® pregâtiri, încât fi-au suspendat campanule, gest deosebit de rar într-un sezon electoral.

Barack Obama a avut numeroase atacuri reufite, unul dintre acestea fünd cei în care i-a dat replica lui Romney privind diminuarea flotei americane, anuí de referinfä al repubücanului fünd 1917. Mitt Romney: "Avem o flotä mai micà decât oricând post-1917. Avem o aviape mai veche p mai micà decât oricând post-1947". Replica lui Obama: "Cred cä guvernatorul Romney nu s-a uitat destul la cum funeponeazä armata noasträ. Ap spus cä avem mai pupne nave decât în 1917. Avem p mai pupni cai p mai pupne baionete. Armata s-a schimbat!".

în timpul dezbareü au fost dezbätute subiecte ca "primävara arabä", relatüle Siriei eu Iranul, îndepârtarea lui Assad de la conducerea Libiei, iminenfa unui atac asupra Israelului. în timpul ultimelor dezbateri Obama a vorbit despre asasinarea lui Osama bin Laden.

în declaraba finalä, Mitt Romney le-a transmis americanilor cä au de alesîntre douä drumuri diferite pentru tara lor: drumul propus de el - al relansärii economiei §i reafirmärü marefiei Statelor Unite - iar, de cealaltä parte, drumul prefedintelui, care, a spus republican^, este "drumul Greciei". La rândul säu, Obama a spus cä "dupa un deceniu de razboaie, americanii trebuie sä aibä grijä §i de tara lor, iar dacä va avea privilegiul de a rämäne pre§edinte pentru încâ patru ani, va depune tóate eforturile ca Statele Unite sä rämänä cea mai puternicä tarä din lume".1

De mentionat cä rolul dezbaterilor prezidentiale din SUA este, în primul rând, de a "cuceri" electoratul independent, în 2012 acesta fiind toarte putin numéros, iar, în al doilea rând, de a spori capitalul de imagine al candidatilor.

Ultima saptämänä de campanie a fost marcatä de uraganul Sandy (1 noiembrie), cel mai puternic din ultimii 100 ani. De fapt, Sandy l-a favorizat pe Obama. De aceastâ opinie este $i politologul american Patrick Griffin.2 Presedintele în exercitiu s-a implicat activ în eliminarea efectelor uraganului pägubos. Obama s-a déclarât principalul Salvator.

în ultima saptämänä electoral, republicanii $i democratü organizeazâ câte douä-trei evenimente électorale pe zi, în special, în statele indécise.

Si tot cu pufin timp mainte de sufragiu, duminicä, în cinematografe a demarat difuzarea filmului "SEAL Team Six: The Raid on Osama bin Laden". Este filmul regizorului John Stockwell despre operafiunea de comando, în care a fost ucis Osama ben Laden. Cu douä zile înaintea scrutinului prezidenfial din 6 noiembrie 2012, filmul "SEAL Team Six: The Raid on Osama bin Laden" a fost difuzat în premierä de postul de televiziune National Geographic. Acest fapt a stârnit semne de întrebare. Cu tóate cä regizorul John Stockwell a respins într-un interviú orice suspciune de propagandâ în favoarea pre§edintelui în exercifiu §i a negat cä filmul urmäre§te ralierea persoanelor indécise eu mai putin de 48 de ore înaintea deschiderii birourilor de vot, filmul s-a încadrat de minune în Campania de imagine a lui Obama. Operatiunea curajoasâ din mai 2011 a constituit un eveniment spectaculos al primului mandat al lui Obama. Pre§edintele apare adeseori în filmul turnat în India §i New Mexico, dar doar în imagini de arhiva, preluate, majoritatea, de pe site-ul Casei Albe.

în final, vom face únele referinfe la interpretarea sondajelor électorale din SUA în perioada campaniei électorale. Astfel, cunoscutul publicist american David Ignatius, editorialist al Washington Post, consideré cä diferenfa de cea 3 milioane de voturi dintre Barack Obama $i Mitt Romney s-a ínregistrat datoritä votului minoritäfilor $i al femeilor în favoarea presedintelui american. în cadrul sondajelor $i exitpoll-urilor, fiind întrebati cum se autoidentificä, 40 % dintre respondent au spus cä sunt moderat, în timp ce 25 % s-au déclarai liberali. Prin urmare, 65 % dintre americani se considéré mai mult sau mai pufin liberali. Asta ne ajutä sä înfelegem de ce americanii au votât realegerea lui Obama. Doar 35 % s-au déclarât conservatori", a spus sursa. Un lucru foarte interesant: americanilor nu le pasä mult de política externä. Situafü, precum cea din Siria, nu penetreazä con^tiinfa politicé a americanilor. Doar 5 % consideré cä política externé este foarte importantä sau cel mai important lucru. Alte 59 % cred cä economía este cel mai important aspect. Este interesantä §i cifra care aratä cä 42 % dintre americani au încredere doar în Obama pentru a face fafä unei crize internationale. Doar 36 % au încredere în dl Romney la acest capitol", - consider Ignatius.

America se schimbä din punct de vedere demografic. Votul populafiei[latino a fost unul destul de important în configurarea scenei politice americane. într-un scrutin prezidenfial viitor, únele voci spun cä acelasi stat Texas, care e republican pânâ în mäduvä, va deveni "albastru" (democrat), deoarece populaba latino create foarte rapid. 69 % dintre membrii comunitáfii latino l-au votât pe Obama. Asiaticiiamericani l-au susfinut pe candidatul democrat în propose de 74 %. [...] Votul femeilor a mers preponderentspre Obama, 55 % din numärul lor total susfinándu-l pe preved inte, în timp ce doar 43 % au optât pentru republican", a conchis expertul.1

Premise cultúrale persuasive în discursurile lui Barack Obama

Doua discursuri rostite de Barack Obama au pus în evidenfä atât abilitä^ile oratorice$ti ale noului locataral Casei Albe, câtçi prezenfa premiselor cultúrale persusive în discursul politic.

în timpul Discursul de inaugurare al presedintelui Barack Obama din anul 2008, primul preçedinte de culoare al SUA, a spus la Chicago, în fata zecilor de mii de susfinätori, cä americanii au demonstrat înca o datä, dacá mai era cazul, cä în America totul este posibil (mitul despre posibilitatea succesului):

"Daca e cineva care se îndoieste cä în America tóate lucrurile sunt posibile, dacá cineva se îndoiepe cä visuI pärinplor întemeietori încà existä sau pune sub semnul întrebârii democrapa noasträ, ei au primit acum räspunsul", a spus Obama, la începutul discursului.

Mitul valoarea provocärii: "$tiu cä ati fäcut aceste lucruri pentru cä înfelegi uriana sarcinä ce ne apeaptä. pim cä de mâine vin o serie de provocàri mai mari decaí cele întâmplate vreodatä în istoria noasträ. Trebuie sä creäm locuri de muncà, trebuie clädite poli, trebuie repárate aliante. Drumul va fi greu, dar niciodatä nu am avut mai multe speranfe cä vom ajunge acolo unde ne-am propus".

Mitul idealurilor americane se desprinde p el din retorica prezidenfialä: "Celor care s-au întrebat dacä SUA sunt încà puternice, vä spun cä puterea noasträ nu vine din avufie, ci din puterea idealurilor noastre: democrafie, libértate, sansele pe care le avem".

în final, sloganul de campa nie: "Da, putem! ... Putern face totul. Când omul a pus piciorul pe Lunä, când a cäzut Zidul Berlinului. America, am ajuns atât de departe p mai sunt atât de multe lucruri de fäcut". "Acesta este momentul nostru, sä däm o §ansä copiilor nop ri, sä reafirmäm visuI american. Tofi suntem unul, vom räspunde acestor timpuri! Da, putem! Vä mulfumesc. Dumnezeu sä binecuvänteze AmericaV',2 a incheiat precedíntele.

Publicitate electoralä

Barack Obama a strâns, în septembrie, 181 milioane de dolari pentru a-fi finança cursa electoralä pentru Casa AI bä, o sumâ record pentru campania prezidenfialä americanä din 2012.

Spotul oficial de campanie al staff-ului Obama reprezintä de fapt un filmulef promotional, care dureazä 7 minute §i 17 secunde. în el sunt prezentate consecinfele imediate ale crizei din anul 2008 p pa§ii consecutivi pe care i-a întreprins Obama dupä inaugurarea sa din 20 ianuarie 2009. Spotul a devenit cunoscut în urmätoarea formulä "Obama Forward".3. (Obama, mainte!)

Din perspectiva algerilor prezidentiale prográmate în toamna 2012, ma§inäria electoralä a lui Barack Obama a lansat, în 15 martie 2012, nu un spot electoral clasic. ci, în mod neobifnuit, un documentar on-line de 17 minute. Filmul a fost lansat pe YouTube.com/barackobama.

intitulât "The Road We've Traveled", filmul lui Davis Guggenheim prezintä problemele eu care se confrunta America în momentul în care Obama a preluat prefedinfia fi mäsurile pe care acesta le-a luat ca sä punä lucrurile pe fägaful cel bun. Perspectiva, desigur, e a Casei Albe, iar filmul (care poate fi numit promo-cumentar) îl înfâÿfeazâ pe prefedinte drept cavalerul menit sä scoatä America din crizä. Sunt descrise tóate momentele-cheie ale prefedinfiei, de la promovarea reformei sistemului de asiguräri de sänätate la decizia de räscumpärare a creditelor industriel auto fi operafiunea care a dus la uciderea lui Osama Bin Laden.

Dar noutatea nu constä doarîn opfiunea pentru un film relativ lung pentru difuzarea în mediul online (în locul clasicului spot TV de 30 de secunde) fi eu atât mai pu^in în con^inutul acestuia, ci, mai ales, în platforma pe care echipa de campanie digitalà a lui Obama o folosefte: o paginä specialä de YouTube menitä sä transforme experienfa în general pasivä pe care o presupune urmärirea unui clip online într-un instrument de organizare, mobilizare de campanie fi strângere de fonduri. Pagina are în spate un soft care permite utilizatorilor sä împârtâfeascâ pe Facebook, pe Twitter fi prin e-mail ceea ce väd, sä se ofere voluntan fi sä faeä donafii, tóate acestea färä sä trebuiascä sä päräseascä mäcar un moment pagina de pe YouTube dedicatä lui Obama.

Campania publicitarä a lui Mitt Romney

Unul dintre mentorii mesajelor publicitare ale staff-ului republican a fost Larry McCarthy. Acesta este recunoscut pentru agresivitatea fi eficienfa spoturilor électorale create de-a lungul timpului. Ultimul dintre acestea, numit "Baschet", a fost elementul central al unei campanii cu un buget total de 25 de milioane de dolari, finanfat de echipa lui Romney. Spotul a urmärit sä-i convingä pe alegätorii încä nehotärä^i sä nu-l voteze pe Barack Obama. în clipul de 60 de secunde, cu participarea actorilor, apare o femeie care initial a fost sedusä de discursul lui Obama, un bun orator, dar care, în cele din urmä, este dezamägitä de actualul prefedinte: "întotdeauna mi-a pläeutsä mä uitla copiii mei cândjucau baschet. $i încâ îmiplace, de§i lucrurile s-au schimbat", spune în spotfemeia, care, dintr-o tânârâ pliná de speranfâ, se transformé, peste ani, într-o femeie îmbâtrânitâ fi tristä. Cei doi copii sunt acum oameni maturi, dar încâ mai locuiesc cu marna lor. "Ei nu-§i pot gäsi locuri de munca pentru a putea începe o cariera, iar eu nu-mi pot permite sä mä pensionez", afirmä aceasta. Dupä care vine fi mesajul mobilizator pentru americanii care au de ales între Obama fi candidatul republican Mitt Romney:

"L-am susfinut pe Obama pentru cä vorbei te atât de frumos. A promis schimbarea, dar lucrurile s-au schimbat în räu. Obama s-a apucat sä ne cheltuiascä banii ca f/ cum cardurile noastre de credit nu aravea limite", afirmä mama celor doi copii. Ea adaugä cä din cauza lui Barack Obama datoria fiecärui american în parte a crescut cu 16.000 de dolari. Reducerea taxelor, a datoriei §i crearea de locuri de muncä - aceasta este schimbarea de care avem nevoie", 'conchide femeia.

De remarcat faptul, cä McCarthy este fi autorul unor spoturi negative de largä rezonanfä din perioada preziden^ialelor din 1988 fi 2004, avändu-i ca "tfnte de PR negru" pe democrat Michael Dukakis fi John Kerry.2

Spotul care a dat tonul tendin^elor actúale de marketing politic în SUA a fost, totufi, "America meritä ceva mai bun" ("America Deserves Better"), créât de echipa de comunicare a candidatului republican la Casa Alba, Mitt Romney. Spotul începe cu o replica data unui spot electoral pro Obama, lansat de o organizare política, care îl învinuia pe Mitt Romney de faptul cä o familie fi-a pierdut asigurarea fi o femeie a mûrit, ca urmare a faptului cä republicanul a închis o fabrica. Spotul este ínsofit de urmätorul comentariu: "Ce se poate spune despre caracterul unui prefedinte atunci când campania sa electoral încearca sä profite de tragedia unei femei care a mûrit?!" Dezvoltat pe ideea centralä "America meritä ceva mai bun", spotul se încheie cu imaginea lui Barack Obama, filmât din spate, fi care se retrage, sensul atribuit de autorii spotului fiind plecarea acestuia de pe scena politicä (vezi anexa 1).

Campania negativä este o armä utilizatä des în luptele électorale americane. Si Barack Obama a recurs în alegeri la campanii axate pe denigrarea adversarului säu. Acest lucru i-a reufit cel mai bine în discursurile sale électorale la mitinguri sau dezbateri électorale, în special, în timpul celei de-a treia runde de dezbateri.

Conform tradi^iilor evoluÿei prefedinfilor de la Casa Albâ (vezi tabelul nr. 1), Barack Obama, cel de-al 44-lea prefedinte al SUA, va ramâne pentru al doilea mandat la Casa Albâ. Este primul prefedinte afroamerican, aflat la conducerea primei puteri mondiale.

Dupâ obfinerea victoriei Obama a rostit un ait diseurs, care exceleazä prin energie fi forfä persuasivä. De exemplu: "Suntem o familie americanä fi ne vor ridica sau cädea împreunâ ca o singurä nafiune fi ca un singur popor. Democracia într-o farä de 300 de milioane poate pärea complicatä, dezordonatä fi gälägioasä. Avem propriile noastre opinii. Fiecare dintre noi îfi are propriile convingeri. Si când trecem prin vremuri grele, când luäm decizii importante pentru farä, apar emofü, apar controverse... Dispútele de care suntem martori sunt un simbol al libertätii noastre. (...) Avem mult de muncit. Rolul cetäfenilor ín democracia noasträ nu se încheie cu procedura de vot. America niciodatä nu afteaptä sä faeä ceva pentru noi, este vorba despre ceea ce noi, împreunâ, prin muncä grea fi frustrantä de autoguvernare putem face pentru America. Acesta este principiul pe care ne bazäm".

Fraza finalä vine sä reactualizeze fraza istoricä rostitä de prefedintele Kennedy.

Strategie électorale utilízate de aceastä data în SUA au demonstrat dar faptul cä Statele Unite sunt cele care dau tonul în materie de marketing politic fi electoral. PR negru a devenit o prezenfä coplefitoare în retorica politcä competitivä din campanule électorale, fenomen care se face tot mai simCit fi în campaniile électorale din spafiul estic al bâtrânului continent.

Footnote

1 Larson U. Charles, Persuasiunea. Receptare $i responsabilitate, (laçi: Polirom, 2003), 248.

Footnote

1 RTVI, Novosti, 1 octombrie.

2 Enache, lulian, http://www.gandul.info/international/principalele-declaratii-ale-lui-barackobama-la-conventia-democrata-drumul-pe-care-noi-il-propunem-este-poate-mai-dificil-dar-elne-va-d, 07.09.2012.

Footnote

1 lonel,Constantin, Platforma democraplor americani pentru alegerile din noiembrie: política externé, http://www.hotnews.ro/stiri-alegeri_sua_2012-13381836-profil-alegeri-mitt-romneycandidatul-republicanilor-pentru-casa-alba.htm, accesat 4 septembre 2012.

Footnote

1 Clint Eastwoord, mesaj pentru Obama: Pleaca, implineste-mi dorinta, pe http://www.ziare. com/barack-obama/presedinte-sua/clint-eastwoord-mesaj-pentru-obama-pleaca-implinestemi-dorinta-video-1187452

2 NTV Segodnea, 6 septembre, 2012,15.00

Footnote

1 MATIS, Alina, Trei tari, trei gafe. Cum a aratat controversatul turneu a lui Mitt Romney, republicanul care sperä sä-l învinga pe Obama, www.gandul.info, accesat 06.08.2012.

2 STÂNCU, Räzvan, "Dumnezeu", motiv de disputa în campanîa prezidentialä din SUA, http://www.romania-actualitati.ro/mobile/dumnezeu-motiv-de-disputa-in-campaniaprezidentiala-din-sua-44125

Footnote

1 http://unimedia.info/stiri/alegeri-sua-lnregistrarea-video-care-da-o-lovitura-republicanuluimitt-romney-52322.html

2 http://www.publika.md/prima-dezbatere-televizata-intre-obama-si-romney-cine-acastigat_1062151.html

Footnote

1 Neagu, Alina .Presedintia SUA nu a mai fost atat de jenant reprezentata in public din 1980. Obama l-a facut pe Jimmy Carter sa para extraordinary , http://www.hotnews.ro/stiriinternational-13350315-editorial-washington-times-despre-prima-confruntare-obama-romneypresedintia-sua-nu-mai-fost-atat-jenant-reprezentata-public-din-ig8o.htm. 4 octombrie 2012.

2 http://adevarul.ro/international/statele-unite/a-doua-dezbatere-obama-romney-presedintelesua-acuza-romney-favorizeaza-cei-bogati-i_5oaeb8o57C42d5a663gf8438/index.html

Footnote

1 BORLESCU, Ana, A treia dezbatere-Obamam-Romney, http://www.mediafax.ro/externe/ a-treia-dezbatere-obama-romney-ultima-confruntare-acprezidentiala-a-inceput-videolive-10250720, accesat 24 octombrie 2012.

2 Euronews, 1 noiembrie 2012.

Footnote

1 http://unimedia.info/stiri/de-ce-a-castigat-obama-ignatius-datorita-comunitatii-latino-sifemeilor-54180.html. David Ignatius a fost jurnalist Wall Street Journal timp de 10 ani. în prezent acesta este editorialist la Washington Post, important analist specializat pe política externa.

2 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/lnternational/109514/VIDEO-Primul-discurs-al-luiObama-ca-presedinte-ales-al-SUA.html

3 Barack Obama spot oficial de campanile, http://www.youtube.com/watch7v=iWbQe-wVKgE

Footnote

1 http://www.tvrinfo.ro/noul-spot-anti-obama-opera-ucigasului-de-candidaturi-democrate-laprezidentiale_15849.html

2 Peru-Balan Aurelia, Revista de Filozofie, Sociologie $i Stiinte Politice, Chifinäu, Nr.i, 2011, p.149

References

BIBLIOGRAFIE

BORLESCU, Ana, A treia dezbatere-Obamam-Romney, http://www.mediafax.ro/externe/atreia-dezbatere-obama-romney-ultima-confruntare-acprezidentiala-a-inceput-video, accesat 24 octombrie 2012.

ENACHE lulian, Principalele declarapi aie lui Barack Obama la Convenpa Demócrata, http://www.gandul.info/international/principalele-declaratii-ale-lui-barack-obama-la-conventia-democrata-drumul-pe-care-noi-il-propunem-este-poate-mai-dificil-dar-el-ne-va-d, accesat 07.09.2012

ION EL, Constantin, Piatforma democratllor americani pentru alegeri le din noiembrie: política externä, http://www.hotnews.ro/stiri-alegeri_sua_2012-13381836-profil-alegeri-mitt-romney-candidatul-republicanilor-pentru-casa-alba.htm, accesat 4 septembrie 2012.

NEAGU, Alina, Presedintia SUA nu a mai fost atat de jenant reprezentata in public din 1980. Obama l-a facut pe Jimmy Carter sa para extraordinary, http://www.hotnews.ro/stiri-international-13350315-editorial-washington-times-despre-prima-confruntare-obama-romney-presedintia-sua-nu-mai-fost-atat-jenant-reprezentata-public-din-1980.htm, accesat 4 octombrie 2012.

PERU -BALAN, Aurelia, Publicitatea politicé: standarde si practici internationale si nationale. Reclama negativá în campaniile électorale, Revista de Filozofie , Sociologie $i $tiinte Politice, Chisinau, Nr.i, 2011.

LARSON, Charles, Persuasiunea. Receptare 5/ responsabilitate, Polirom, la§i, 2003.

MATIS, Alina, Trei tari, trei gafe. Cum a aratat controversatul turneu a lui Mitt Romney, republicanul care speré sé-l învingé pe Obama, www.gândul.info, accesat 06.08.2012.

STÂNCU, Räzvan, "Dumnezeu", motiv de disputé în campania prezidenfialä din SUA, http://www.romania-actualitati.ro/mobile/dumnezeu-motiv-de-disputa-in-campania-prezidentiala-din-sua-44125, accesat 20 octombrie 2012.