Colectivizarea romaneasca din perioada 1949-1962

Abstract

The aim of this paper is to describe the process of Romanian collectivization between 1949-1962. The Communist Constitution from 1948 and the Land Reform from 1945 played also an important role to the Romanian collectivization. The process of collectivization has affected all the categories of peasants and his main goal was the abolition of agricultural private property and the consolidation of collective farms.

Headnote

Abstract

The aim of this paper is to describe the process of Romanian collectivization between 1949-1962. The Communist Constitution from 1948 and the Land Reform from 1945 played also an important role to the Romanian collectivization. The process of collectivization has affected all the categories of peasants and his main goal was the abolition of agricultural private property and the consolidation of collective farms.

Keywords

Communism; collectivization; work; reform; peasants; Romania

Introducere

In urma plenarei CC a Partidului Muncitoresc Roman (PMR) din 3-5 martie 1949 s-a decis adoptarea modelului sovietic de "transformare socialists a agriculturii"1: colectivizarea. Plenara CC al PMR a trasat asadar direcfiile in care avea sS se indrepte agricultura romaneasca. Colectivizarea agriculturii a fost una din cele mai violente reforme adoptate $i implementate de cStre Partidul Comunist Roman (PCR).

Pe baza hotSrarilor Plenarei au fost infiinfate 176 de gospodSrii elective bazate pe principiul socialist al distribuirii produselor dupS muncS2. In aceste 176 de gospodarii colective au fost inscri$i 12.060 de gospodarii fSrSne$ti, din care 3.302 erau farani mijloca$i, 8.297 fSram sSraci $i 497 erau fSrani fSrS pSmant. In total, cei inscri§i in gospodSriile colective au adus 34.341.51 hectare de teren3.

Dupa acapararea puterii, in 1947, comuni$tii au introdus o serie de masuri pentru transformarea $i "modernizarea" agriculturii. Una din aceste masuri a fost procesul de colectivizare începutîn 1949. Cu tóate cä obiectivul principal al colectivizarii era modernizarea agriculturii, rezultatul scontat însâ a fost unul total diferit. Cei mai afecta^ de colectivizare au fost chiaburii si faranii mijlocasi. Astfel, adeväratul obiectiv al colectivizarii era distrugerea, "nimicirea" principalului duçman al clasei, faranimea. Atát Reforma Agrarä din 1945 cât $i colectivizarea nu puteau fi contéstate datoritä legitimitä^ü atribuite de cätre guvernarea comunistä

Prin urmare, obiectivul acestui articol este acela de a descrie procesul románese de colectivizare din 1949-1962 $i impactul pe care acesta l-a avut asupra comunitäfilor täräne$ti. Colectivizare româneascâ a fost una deosebit de represivä, ea afectând ín mod direct tóate päturile sociale ale societä^ii.

Colectivizarea a fost asadar un razboi împotriva poporului román, menit sä distrugä proprietatea privatä la sate $i sä-i transforme pefäranii liberi in proletari angajafim realizarea iluzoriei utopii sociale a regimului1.

Premisele colectivizarii çi caracterul Reformei Agrare din 1945

în ceea ce prívente Reforma Agrarä din 1945, au fost adóptate o serie de legi care au réglementât situaba agriculturii românesti. Astfel, Institutul National al Cooperafiei era delegat cu rolul de reprezentant al statului pentru cumpärarea produselor agricole de la produeätorii agricoli, iar cantitä^ile de produse ce trebuiau livrate erau determinate în raport cu suprafafa însâmânfatâ, ^inându-se însâ, cont de productivitatea zonei2. Tot în acest an, a fost introdus sistemul colectärilor. Acesta oferea o soluté rapidâ la nevoile alimentare ale populafiei urbane $i la exploatarea economicé a färii de cätre puterea de ocupafie sovieticä3.

Conform Legi i 177 din 7 iunie 1947, acfiunile Reformei Agrare din 1945 nu puteau fi atacate în instanfä deoarece acestea reprezentau dorinfa expresä a Ministerului Agriculturii, implicit a Guvernului4. în ceea ce prívente sistemul de implementare, colectärile au fost implementate cu ajutorul unui cadru legislativ, destul de represiv, care descria în detaliu obligadle produeätorilor $i stabilea pedepse împotriva proprietarilor care refuzau sä predea cotele specificate5. Media pe farä era de 3 hectare, în Dobrogea $i Banat însâ media era de 4-5 hectare. Cu alte cuvinte, fiecare färan trebuia sä dea randament la 3 hectare6.

Pe baza Hotärärii Comitetului Central al PMR din 18 septembrie 1951, adunärile generale ale gospodäriilor colective îndrumate $i ajutate de organele de Partid $i de Stat, au trecut la demascarea $i excluderea elementelor chiabureçti strecurate în gospodäriile colective7.

Cadrul constitutional comunist

Gheorghe Gheorghiu Dej descria constituya din 1948 ca fiind una de "tip sovietic", însâ, cu tóate acestea, spre deosebire de cea soviética, textul constitutional románese nu recuno$tea în mod oficial hegemonía acestuia1. Constituya románeascä din 1948 (aparent) purta o masca democrática, ea consemna faptul cä "Íntreaga putere de stat emana de la popor y aparfine poporului"2.

Poporul îçi exercita puterea prin organe reprezentative, álese prin vot universal, egal direct y secret"3. Un alt paradox al Constitufiei din 1948 este acela cä garanta dreptul la proprietatea privatä, în acelaçi timp însâ constituya îi pedepsea pe cei care nu se conformau cu confiscarea bunurilor. Prin urmare, atát constituya cât y colectivizarea nu reprezentau decât replici ale modelului sovietic. Astfel, färanii romäni erau obligafi sä se supunä y sä îndure mäsurile abuzive impuse de cätre regimul comunist. De asemenea, un rol important l-a avut y propaganda.

Cu tóate cä procesul de colectivizare a fost construit dupä modelul sovietic, íntre cele douä existau totuy diferente. Spre deosebire de Uniunea Sovieticä, în Romania nu s-a recurs la nafionalizarea întregii suprafefe agricole. De asemenea, dacä URSS-ul avea ca obiectiv principal, suprimarea, lichidarea ,,culacilor"(chiaburilor), în Romania, în primä fazä, s-a dorit doar "îngrâdirea" chiaburilor, urmând sä se treacä apoi la desfinfarea complété a exploatärii chiabureçti la sate4.

în 1948, populafia ruralä a României reprezenta mai mult de jumätate din totalul populafiei färii. Prin urmare, colectivizarea nu a afectat doar o simplâ minoritate, ci o întreagâ majoritate: poporul román. Procesul de colectivizare s-a bazat pe dialéctica principiului materialist al luptei de clasä. Astfel, în numele luptei de clasä, guvernul comunist a réunit sâ-$i legitimize y institutionalize acfiunile politice abuzive.

Implementarea colectivizärii dupä modelul sovietic

Comuniçtii au invocat diverse motive pentru adoptarea colectivizärii. Unul dintre acestea era acela cä socialismul nu poate fi construit färä transferul mijloacelor de produefie în proprietatea statului5. In Romania însâ, Dej a préférât mai degrabä o transformare gradualä a fermelor colective. în raportul prezentat de Gheorghiu Dej se menfiona construirea unui numär limitât de ferme colective iar membrii acestora aveau datoria de a aduce tot pamântul pe care îl defineau, cu dreptul însâ, de a pästra o micä parte pe care o puteau folosi pentru întrefinerea familiei. însâ, de cele mai multe ori, färanii romani rämäneau färä niciun bob de grâu.

Potrivit Art. 2 al Statutului Model al GAC (Gospodärii Agricole Colective), scopul gospodäriilor era urmätorul, "Scopul urmärit de noi este de a crea o gospodärie agricolä colectivä, astfel ca printr-o muncä organizatä în común si cu mijloace comune de produefie, sä asiguräm victoria asupra chiaburilor, explotatorilor y du$manilor celor ce muncesc; sä înlâtureâm mizeria, întunericul y starea de ínapoiere a gospodäriilor mici, individuale, sä obfinem produefie agricolä mare, sä combatem condifüle de muncä"6. Aladar, socialismul era singura cale dreaptä a färänimii muncitoare7.

Potrivit ideologiei marxist-leniniste, "numai o agricultura practicatä pe suprafefe mari de exploatare, definute de statsingurul investitor capabil sä producá $i sä implementeze tehnologia agricolä modernä - putea da rezultate menite sä sus^inä procesul de urbanizare $i industrializare socialistic. Comuniçtii considerau cä fermele colective erau net superioare celor individuale definute de färani.

Pe baza Hotärärii C.C al P.M.R din 1 martie $i 18 septembrie 1951, Comitetul Regional de Partid a luat mäsuri pentru excluderea elementelor duçmânoase din gospodärüle agricole colective1 2.

Conform Partidului Comunist, existau cinci categori de färani; Prima categorie era cea a färanilor care nu defineau pâmant $i care erau nevoi^i sä lucreze pentru färanii boga^i3. Cea de a doua categorie era cea a färanilor säraci. Täranii de clasä medie alcätuiau cea de a treia categorie; A patra categorie era cea a "chiaburilor" sau a färanilor boga^i care í$i permiteau sä angajeze forfä de muncä4. lar ultima categorie era cea a foçtilor proprietari de pâmant ale cäror propriété^ au fost date färamlorm urma Reformei din 1945 5. însa, adeväratul duçman al poporului erau chiaburü. ,,în primävara anului 1950, acfiunea chiaburimii a devenit mai intensé, mai organizatä, ajungând pänä la crime, scopul ei fiind acela de a submina"6.

Cu tóate acestea, Íntre cíasele fâraneçti a existât un sentiment de íntrajutorare $i solidaritate, färanii säraci fiind aläturi de cei bogafi.

Principalele etape ale colectivizärii

Colectivizaba a cunoscut trei mari etape, si anume; Prima etapä este cea a implementärii din 1949-1953. A doua etapä debuteazä odatä cu moartea lui Stalin din 1953. Un rol important pentru acestä etapä l-a avut $i Revoluta din Ungaria din 1956.

Ultima etapä a colectivizärii se desfâçoarâ Íntre 1957-1962.

Primele efecte ale colectivizärii au fost strämutarea proprietarilor în alte localitäfi decât cele de domiciliu $i confiscarea, expropierea proprietäfilor mai mari de 50 de hectare7. Unul din motívele pentru exproprieri era acela cä färanii erau considera^ a fi "mosieri", însâ, în realitate era vorba doar de ferme mecanízate çi modernízate8.

O altä etapä importantä a colectivizärii a fost impunerea cotelor. Cotele reprezentau un anumit procentaj de cereale pe care färanii erau obligati sä îl asigure statului comunist. De cele mai multe ori, dupä predarea cotelor, färanii nu mai râmâneau eu absolut nimic. Drept consecinfä, sistemul cotelor a dus la säräcirea färanilor români. Produsele coléctate erau trimise pentru aprovizionarea muncitorilor de la orase, a armatei dar çi exportul, pentru importul de maçini9.

Primele sate álese de cätre comuniçti pentru faza incipientä a colectivizärii au fost cele care au avut de suferit din cauza râzboiului $i din cauza secetei din 1946. Astfel, era necesar adoptarea unor reforme care sä imbunätäfeascä economía färii. Unul din motívele pentru acest lucru era acela cä färanü din aceste zone puteau fi mai usor de influençât datoritä nenorocirilor prin care trecuserä. Pe lânga acestea, alte sate colectivízate au fost cele în care existau mi?cäri anticomuniste foarte puternice, de exemplu, Maramure? sau Dobrogea1. Aid, comuni?tii utilizau colectivizarea ca pe o forma de "pedepsire", de represiune.

Deoarece colectadle nu mergeau conform planului stabilit, liderii partidului au decís cä, cotele trebuie ridicate fie de buna voie, fie cu força. Un exemplu concludentîn acest sens este cel din comuna FâgeÇel, raionul Vedea, regiunea Arge?, unde tovärä?ii: împuternicitul raional pentru colectan, Mu?elete ?i Gheorghe Golea, înlocuitorul acestuia au hotärat sä ia cu forÇâ cotele de porumb2. Prin urmare, ace?tia au format o a?a zisä "echipä de lämurire", cunoscutä însâ ca "echipa fulger"3. Echipa era formatä din 15 persoane, avându-l în frunte pe Gheorghe Golea, Copac, colectorul comuneiFlorea Niculescu, pre?edintele Sfatului PopularFlorea Stelea, dar ?i mai mulçi deputaÇi ?i deputate4.

Prima casâ percheziçionatâ de "echipa fulger" a fost cea a "chiaburului" Octav lliescu (chiabur cu 25 de hectare ?i batozä de treier). Dupâ ce Gheorghe Golea l-a intimidât pe lliescu, înjurându-l ?i denumindu-l "talhar", färä nicio autorizaÇie specialä ?i în lipsa organelor de miliçie, "echipa fulger" a procedat la cercetarea întregii gospodärii: magazie, pat, poduri, grajd, inclusiv într-o ladiçâ în care se aflau rufele copiilor5. Echipa a confiscat absolut tot ce a gasit ?i a încârcat totul într-o câruçâ de a lui lliescu6.

A doua casâ percheziçionatâ a fost cea a "chiaburului" Constantin lliescu. Cu tóate cä acesta nu se afla casa în momentul percheziçiei, Gheorghe Golea va sparge u?a magaziei ?i împreunâ cu Capac, Florea Stelea, ajutat de câtre colectorul Florea Niculescu ?i deputaÇii Florea Dragut ?i Niculescu încep sä scoatä porumbul din magazie ?i sâ-l încarce în câruÇele aflate pe uliçâ7.

Constantin lliescu avea împusâ o cotä de 1185 kg de porumb, iar pânâ în momentul percheziçiei "echipei fulger", predase de voie bunä 600 kg8.

Potrivit colectorului Florea Niculescu, percheziçiile ?i colectärile s-au fâcut astfei; "Am luat absolut tot pânâ la ultimul bob ?i nu au voit sä lase nici mäcar sämânÇa necesarä pentru viitoarele însâmânÇâri9. De asemenea, potrivit declaraÇiei deputatului Gheorghe DrâguÇ, "Percheziçiile se fäceau cercetând fiecare colç al casei, inclusiv saltelele, tóate încâperile, în sobe ?i chiar în a?ternuturi, fiindcä ?tiam cä se obi?nuie?te sä se ascundâ chiar ?i în aceste locuri"10. în timpul percheziçiilor au avut loe ?i alte abuzuri. De exemplu, în timpul percheziçiilor se luau dupä "echipa fulger" femei ?i copii care întrau în cásele Çâranilor luând din fructe ?i afumäturi11. în timpul celor 4 zile de percheziçii, au fost coléctate 5000 de kg de cereale12.

Un ait exemplu al abuzurilor fäcute de "echipa fulger" este cazul lui Stan Câlinescu. Acesta deÇinea 10 hectare de pâmânt, o vacâ, 2 junci ?i 4 oi. Lui Stan Câlinescu i s-au confiscat 29 kg de fasole13. în urma colectärilor acesta nu a rämas cu nimic. Stan Calinescu l-a rugat pe Copac sä-i restituie cel pu^in o parte din recolta deoarece nu mai avea nimic în casa de mâncare1. Lui Stan Calinescu, Copac nu-i va înapoia niciun bob de tasóle; Mai târziu însâ, lui Cälinescu i se va restituí 19 kg de tasóle, de cätre magazionerul comunei2.

Spre deosebire defärani, deputafii comunali se bucurau de un regim preferential, aceçtia avand impuse cote minime. De exemplu, deputatul Dräguf avea o cotä impusä de 47 de kg din care predase doar 34 de kg3. Draguffünd unul din liderii care participaserä activ la colectärile abuzive din comunä. Colectärile $i perchezifiile s-au fäcutfärä sä respecte prevederile legii. Täranii care au refuzat sä predea cotele impuse au fost cercetafi, arestati §i condamna^4

Odatä cu moartea lui Stalin din 1953, accentul se va muta dinspre colectivizare spre gospodäriile colective deja create. în toatä acestä periodä procesul de colectivizare stagnase iar disensiunile erau tot mai puternice. Pänä în 1955, Gheorghiu Dej era deja liderul absolut al partidului iar "du$manü" acestuia, Pauker, Lucretiu Päträ$canu, Stefan Foriç5 au fost înlâturati de la conducerea Partidului Comunist.

Planurile de continuare a colectivizärii au fost reluate 3 ani mai tarziu.în 1957, comunión au reluat colectivizarea într-un mod foarte violent. Cei care îndrâzneau sä se împotriveascâ regimului $i sä nu predea cotele erau aspru pedepsiti. Mai exact, opunerea rezistentei se putea pedepsi cu 5-15 ani de muncä silnicä $i confiscarea tuturor bunurilor. Potrivit unui Referat din 2 decembrie 1951,1009 de persoane se aflau în curs de cercetare, în stare de libértate, 2821 de persoane se aflau în curs de judecatä, 117 de persoane erau arestate, 145 de persoane erau condamnate la amenzi, iar 203 de personae au fost condamnate la pedepse privative de libértate6.

De asemenea, potrivit Raportului Tismâneanu, în noaptea de 2/3 1949 au fost depórtate 17.000 de familii. Deportarea s-a dovedit a fi o mäsurä ilégala deoarece decretul 83/1949 nu prevedea dislocarea $i fixarea domiciliului obligatoriu7. Pentru a avea însâ un temei legal, decretul va fi modificat. în perioada 1947-1951, numai pufin de 40.000 de färani "boga^i" au fost déporta^ în Bärägan $i asezafi în ,,comune spéciale". Abia în 1956, aceçtia au reuçit sä se întoarcâ la locuinfele päräsite, gâsindu-çi însâ, locuinfele confiscate8.

în 1957, colectivizarea va fi reluatä cu un proiect pilotín zona Galafi, rezultatele proiectului fiind considerate încurajatoare de cätre conducerea partidului comunist9. Banatul, Dobrogea, Maramureçul $i Câmpia Bäräganului erau considerate regiuni prioritare pentru colectivizare deoarece aceste zone prezentau un grad ridicat de rezistenfâ. La polul opus, Suceava a fost ultima zonä colectivizatä. Ca reaefie la sistemul cotelor impus de cätre guvern, în 1949 vor avea loe o serie de räscoale färane^ti.

Conform raportului Tismâneanu, räscoalele au avut loc în urmätoarele judefe: Botoçani, Radau'Çi, Suceava, Bihor, Arad, Sälaj, Braçov, Târnava Mare, Fägära$, Turda $i Mure$. Räscoalele au fost reprimate de cätre autoritäre comuniste prin violenfä.

In ceea ce prívese arestarile în rândul färanilor, în perioada 1951-1952, au fost arestafi 34.738 de färani, printre care : 22.088 erau farani chiaburi, 7.226 erau farani eu gospodarie mijlocie, iar 5.504 erau farani eu gospodarie mica1.

Sfârsitul anilor 50 au fost caracteriza^ de opresiunea $i represiunea violenta fafä de farani. Astfel, în 1959 numerosi farani se aflau în sistemul concentrafionar. Spre exemplu: erau 5.341 defärani "contrarevolufionari", 3.686 dintre ace$tia fiind condamnafi, iar 1.655 'n prevente2.

Concluzii

Procesul de colectivizare s-a încheiat în mod oficial în 1962. Astfel, potrivit lui Gheorghe Gheorghiu Dej, fórmele socialiste de proprietate defineau 96% din terenul arabil al farii çi 93,4% din suprafafa agrícola3. Este de asemenea, foarte important de subliniat ca Gheorghiu Dej reuçise sä supraviefuiascä valului de destalinizare lansat de câtre Nikita Hruçciov.

Colectivizarea nu a fost aladar decât un mod represiv $i abuziv de accelerare a sovietizärii $i de desfiinfare a proprietäfii private. Mai mult de atât, putem afirma cä politicile represive ale regimului comunist románese au fostîndreptate direct împotriva poporului román. Prin urmare, colectivizarea agriculturii nu a fost decât o emulate a Uniunii Sovietice prin care s-a dorit distrugerea micii propriété^ private çi "nimicirea" principalului du$man de clasâ.

Footnote

1 Petre Constantin, ..Colectivizarea agriculturii. De la ra^iunea economica la miza politics (3-5 martie 1949)", http://www.iiccr.ro/ ro/evenimente/pro_memoria/colectivizarea_agriculturii/, accesat 3.3.2014.

2 CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 48/1950, f. 4.

3 CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 48/1950, f. 4.

Footnote

1 Comisia Preziden^ialä pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, "Raport Final", Bucuresti (2006), http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf, accesat 15.2.2014, 425.

2 Comisia Prezidentialä, 412.

3 Comisia Preziden1;ialä, 427.

4 Dorin Dobrincu, Constantin lordachi. Transforming Peasants, Property and Power: The Collectivization of agriculture in Romania, 1949-1962 (Budapest, Hungary: Central University Press, 2009), 86.

5 Comisia Preziden^ialä pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Analiza dictaturii comuniste din Romania - Raport Final, Vladimir Tismäneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (editori), (Bucuresti: Humanitas, 2006), 426, n.5.

6 Sedinta Secretariatului din 2 Aprilie 1949, CC al PCR, Cancelarie, Dosar Nr. 32/1949, f. 4.

7 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 43/1951, f.2.

Footnote

1 Cristian Preda, Sorina Soare, Regimul, Partldele si Sistemul Politic din Romania (Bucuresti: Nemira & Co, 2008), 23.

2 Preda, Soare, Regimul, 23.

3 Preda, Soare, Regimul, 23.

4 Comisia Prezidenfialä, 426.

5 Dobrincu, lordachi. Transforming, 87.

6 CC al PCR, Secfiunea Agrarä, Dosar Nr. 16/1949, f. 1.

7 CC al PCR, Secfiunea Agrarä, Dosar Nr. 16/1949, f. 1.

Footnote

1 Comisia Prezidentialä, 426.

2 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 21/1952, f. 2.

3 Dennis Deletant, Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965 (London, United Kingdom: C.Hurst & Co, 1999), 136.

4 Deletant, Communist, 136.

5 lonescu, Comunismul, 187.

6 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 48/1950, ff. 6-7.

7 Comisia Prezlden1;ialä, 428.

8 Comisia Prezlden1;ialä, 431-432.

9 Comisia Prezlden1;ialä, 427.

Footnote

1 Comisia PrezidenÇialâ, 427.

2 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, ff. 3-4

3 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, ff. 3-4

4 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, ff. 3-4

5 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, ff. 3-4

6 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, ff. 3-4

7 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 4.

8 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f.4.

9 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

10 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

11 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

12 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

13 CC al PCR, SecÇiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

Footnote

1 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

2 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 5.

3 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 7.

4 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr. 13/1951, f. 31.

5 Vladimir Tismaneanu, Stalinism Revisited: The Establishment of Communist Regimes in East - Central Europe edited by Vladimir Tismaneanu (Budapest: Central European University Press, 2009), 410.

6 CC al PCR, Sectiunea Agrarä, Dosar Nr 13/1951, f.31.

7 Comisia Prezidentialä, 429.

8 Comisia Prezidentialä, 204.

9 Comisia Prezidentialä, 432.

Footnote

1 Comisia Preziden1;iala, 436.

2 Comisia Preziden1;iala, 438.

3 Comisia Preziden1;iala, 433.

References

BIBLIOGRAFIE:

Surse primare:

Sedinta Secretariatului din 2 Aprilie 1949, CC al PCR, Cancelarie, Dosar Nr. 32/1949.

CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 16/1949.

CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 48/1950.

CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 13/ 1951.

CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 43/1951.

CC al PCR, Sectiunea Agrara, Dosar Nr. 21/1952.

Comisia Preziden^iala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Analiza dictaturii comuniste din România - Raport Final, Vladimir Tismâneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile (editori), Bucuresti, Humanitas, 2006.

Surse secundare:

CONSTANTIN Petre, "Colectivizarea agriculturii. De la rapunea económica la miza polltlcä (3S martie 1949)", http://www.iiccr.ro/ro/evenimente/pro_memoria/colectivizarea_agriculturii/, accesat 3.3.2014.

DELETANT Dennis, "Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965", London, United Kingdom, C.Hurst & Co, 1999.

DOBRINCU Dorin, Constantin IORDACHI, "Transforming Peasants, Property and Power: The Collectivization of agriculture in Romania, 1949-1962", Budapest, Hungary, Central University Press, 2009.

References

IONESCU Ghi^ä, "Comunismul în Romània", Bucuresti, Litera, 1994.

PREDA Cristian, Sorina SOARE, "Regimul, Partidele si Sistemul Politic din Romània", Bucuresti, Nemira & Co, 2008.

TISMANEANU Vladimir, "Stalinism Revisited: The Establishment of Communist Regimes in East-Central Europe", edited by Vladimir Tismaneanu, Budapest, Central European University Press, 2009.