PASAREA ALKONOST - SIMBOL SI MIT LA RUSII LIPOVENI/ALKONOST BIRD - SYBMOL AND MYTH AT LIPPOVAN RUSSIANS

Abstract

The article is a brief description of a popular myth from the Slavic mythology, Alkonost - heaven's bird. Alkonost is frequently found in medieval Byzantine and Russian legends as the bird of heaven; half woman, half bird, bearer of luck The legend of Alkonost bird was brought from across the seas by merchants and quickly took root in the land of ancient Russia. The Alkonost bird symbol is common in Russian chronicles and depictions of this creature is found in the manuscriptbooks, on the jewelry of Kievan Russia, in the sculptures of white stone churches of Kiev, Vladimir and Suzdal.

Headnote

ALKONOST BIRD - SYBMOL AND MYTH AT LIPPOVAN RUSSIANS

Rezumat. Articolul este o scurtâ descriere al unui mit popular din mitología slavä, Alkonost - pasârea raiului. Alkonost se întâlneçte frecvent în legendele medievale bizantine §i ruse, ca fiindpasârea raiului; jumâtate femeie, jumâtate pasäre, aducätoare de noroc. Legenda päsärii Alkonost a fast adusä, de peste märi §i färi, de cätre negustori §i repede a prins rädäcini pe pâmântul vechii Rusii. Simbolul päsärii Alkonost este des întâlnit în letopisefele ruse, iar reprezentârile ilústrate ale acestei fapturi pe cärfile-manuscris, pe bijuteriile Rusiei Kievene, în sculptura bisericilor din piaträ albä din Kiev, Vladimir §i Suzdal.

Aceastâ pasàre de poveste a devenit cunoscutâ în literatura rusä veche a secolului XIV, iar în secolele XVI-XVII este prezentâ în àicfionarele alfabetice. Foarte räspändite sunt §i desenele executate pe suport de hârtie de calitate infarioarâ ("lubocinîe cartinî"). In România tablouri cu reprezentarea päsärii Alkonost erau rar întâlnite în cásele ruçilor lipoveni din Dobrogea, dar un exemplar de o exeeufie artisticä impecabilà se poate admira de cätre publicul vizitator în unitatea muzealâ Jurilovca, aflatâ în Muzeul Nafional al Satului din Bucureçti.

Cuvinte cheie: Alkonost, pasârea raiului, mit, simbolisticä, starover, muzeul satului.

Abstract. The article is a brief description of a popular myth from the Slavic mythology, Alkonost - heaven's bird. Alkonost is frequently found in medieval Byzantine and Russian legends as the bird of heaven; half woman, half bird, bearer of luck The legend of Alkonost bird was brought from across the seas by merchants and quickly took root in the land of ancient Russia. The Alkonost bird symbol is common in Russian chronicles and depictions of this creature is found in the manuscriptbooks, on the jewelry of Kievan Russia, in the sculptures of white stone churches of Kiev, Vladimir and Suzdal.

Headnote

This feiry tale bird became known in ancient Russian literature of the fourteenth century, and in the sixteenth and seventeenth centuries it is found in alphabetical dictionaries. Very common are also the drawings made on paper of lower quality ("lubocinîe cartinî"). In Romania paintings representing the Alkonost bird were rarely found in Lippovan Russian homes in Dobrogea, and a copy of an impeccable artistic execution can be admired by the visitors of the Jurilovca museum unit, located in the National Village Museum in Bucharest.

Keywords: Alkonost, heaven's bird, myth, symbolism, Starover, Village Museum.

(ProQuest: ... denotes formulae omitted.)

în timp ce reorganizam interiorul gospodäriei Jurilovca, dupä incendiul din Muzeul Satului1, pnând cont de rânduiala casei la comunitatea ruçilor staroveri §i de criteriile elaborate de Gheorghe Focça, am constatât cä unul dintre cele 12 tablouri ce înfrumuse(au perepi, ilustrând ocupapa principal a lipovenilor pe meleagurile dobrogene, pescuitul, avea picturä pe ambele pärp. Am analizat în grabä ciudata reprezentare §i cum timpul mä zorea, inaugurarea oficialä bâtând la u§ä, ne-am mulpimit sä ü fixäm pe latura îngustâ un alt inel de suspnere §i am etalat, pentru încântarea ochiului, "un mister" ce urma sä fie descifrat ulterior.

Fiind mereu în miezul unor activitäp ce nu suportau amânare, subiectul care ne-a suscitât interesul, stätea cuminte într-un cop de creier, ca un gräunte ce nu a fost primit încâ în seva pâmântului, pentru a încolp §i a da roade. Iatä cä dupä ani de zile (nu vom spune numärul lor) a sosit timpul sä coborâm de pe perete, pentru studiu, pictura scorojitä de vreme, eu un cop rupt §i culori ce pâlesc pe únele porpuni, eu rama care a suportat §i ea stricäciuni.

în mijlocul spapului pictural cu chenar roçu, délimitât cu negru §i auriu, pe fond albastru, este redatä în toatä splendoarea o fapturä de basm; are chip frumos de femeie, iar de la brâu în jos este pasäre, iar mâinile, pe care le are ocúpate; în stânga pne un sul desfaçurat, iar în cealaltâ un buchet de flori, acestea sunt dublate de aripi ample. Este un simbol sau fantezie? Alegorie sau metaforä, mijloace de expresie umane?

In partea superioarä eu litere roçii, scrise caligrafíe, citim dar: "ITnma Ajikohoctb" - pasärea Alkonost2. E pasäre, dar de ce are cap de femeie? De ce este încoronatâ §i, mai ales, de ce este pictatä cu aureolä, a§a cum sunt sfinjii? Ce blasfemie! Coada, redatä cu pene multicolore, e de päun, ca în poveçtile ruse cu Pasärea Jar din gradina fermecatä.

"Pasärea înger", este o rästumare de semne §i eu siguranjä trebuie sä aibä rädäcini în miturile antice, ca o pecete existenjialä a unei gândiri simbolice. $i aceasta cu atât mai mult cu cât flecare persoanä umanä, se zice cä, are un înger päzitor.

înarmafl cu räbdare am purees pe drumul sinuos, dar plin de satisfaejii al cunoaçterii §i am avut bucuria sä descoperim un univers mitologic frumos dar controversat. Pictura "ascunsä" s-a dovedit a fl o emblemä a unui simbol preluat §i îmbogâjit cu noi sensuri, un element defmitoriu pentru înjelegerea spiritului credinciosului, care nu a renunjat la principiile religioase deprinse în familie pentru a îmbrâjiça reforma patriarhului Nikon, intrând în conflict cu autoritäre laice §i religioase ale timpului, dar care a pästrat §i un element de reprezentare miticä existent înainte de cre§tinare.

Vom relata câteva exemple de semne, de alegorii, metafore §i simboluri, în care miturile pot fl confúndate farä o discriminare atentä a sensului §i caracteristicilor fiecäruia, exemple atât din domeniul literelor dar §i din cel al artelor plastice, pentru a exemplifica apoi §i eu câteva mituri cosmogonice din zona mediteraneanä, în special iudeo-cre§tinä.

Alkonoost (Alkonst, Alkonos etc.) se întâlneçte freevent în legendele medievale bizantine §i ruse3, ca fiind pasärea raiului; jumätate femeie, jumätate pasäre, adueätoare de noroc. în scrierile apocrife §i în creajia oralä, mtruchipeazä melancolía §i tristejea. Imaginea päsärii Alkonost îçi are originea în mitología greaeä, ca fiind o fatä pe nume Alkione, metamorfozatä de zei. Aceastä pasäre de poveste a devenit cunoscutä ín literatura rusä veche a secolului XIV, iar în secolele XVIXVII le întâlnim în dicjionarele alfabetice. Foarte räspändite sunt §i desenele executate pe suport de hârtie de calitate inferioarâ ("lubocinîe cartinî"). Denumirea §i reprezentarea acesteia, în arta rusä, a pätruns pentru prima datä în operele traduse, eu certitudine, fiind rezultatul unei neînjelegeri; la traducerea §i transcrierea textului "Shestodneva" ("Hexaemeronul")4 aparpnând lui loan Exarhul5, unde se vorbeçte despre zimorodok - alkione6 "care este pasäre marinä", cuvântul alkion devenit alkonost7.

,Alkonost îi încântâ cu glasul säu dulce pe sfinp, prezicându-le viajä veçnicâ. Alkonost depune ouäle pe malul märii §i transportându-le în largul märii o faceau sä fie liniçtitâ pentru 7 zile. Cântecul päsärii Alkonost este atât de încântâtor încât cel care îl ascultä uitä de tóate câte existä pe lume", sau, o altä variantä asemänätoare: "înfapçarea este a unei femei, corpul însâ este de pasäre, iar glasul foarte dulce, ca însâçi iubirea. Asculp eu satisfacpe cântarea ei §i uip totul pe lume, dar de la ea nu vine räul nimänui, spre deosebire de surata sa, pasärea Sirin. Alkonost depune ouäle la mal, dar nu le cloceçte, ci le scufundà în adâncul märii. în aceastä perioadä de çapte zile va fi vreme frumoasä, farä vânt, asta pânâ ies puii din ouä"8.

Alkonost este redatä în picturile ruse jumätate femeie, jumâtate pasäre, cu pene multicolore pe aripile ample, eu mâini §i cap de om. Capul este de fatä, încununat eu coroanä §i nimb, în interiorul câruia deseori este înghesuitâ o scurtâ inscrippe. în mâini pne florile raiului sau un sul desfaçurat eu un text inscripponat. în câteva picturi aceste texte pomenesc de râul Eufrat ca fiind locul existenjei sale.

Deseori imaginea pictatä este însoptâ de o scriere în partea inferioarä a picturii eu urmätorul text: "Alkonost se aflä aproape de rai, deseori se aflä §i pe râul Eufrat. Când glasul i se transformâ în cântec, atunci pe ea însâçi se uitä. lar cine se va afla pe aproape, acela va uita totul pe lume; atunci conçtiinja îl pârâseçte, iar sufletul îi iese din corp". Se poate compara eu aceastä pasäre în märepe §i interpretarea mäiestoasä a cântecului, doar o altä pasäre eu numele Sirin.

Legenda päsärii Alkonost se aseamänä cu legenda despre pasärea Sirin §i chiar deseori o imitä. Izvoarele acestor reprezentäri trebuie sä le cäutäm în mitul despre Sirin, suspn unii cercetätori ru§i. Mitul slav al päsärii Alkonost este asemänätor cu cel al Greciei Antice, iar originea trebuie cäutatä în mitul sirenelor. Pe pämänt rus va cäpäta noi forme §i înjelesuri. Acest exemplu este gräitor §i constituie o paginä din enciclopedia pägänä a miturilor slave9.

Simbolul päsärii Alkonost este des întâlnit în letopisejele ruse, iar reprezentärile ilústrate ale acestei fapturi pe cärple-manuscris, pe bijuteriile Rusiei Kievene, ín sculptura bisericilor din piaträ albä din Kiev, Vladimir §i Suzdal. Sirin §i Alkonost sunt päsäri ale poveçtilor §i legendelor de pe pâmântul vechii Rusii, dar cum au pätruns ele în spapul de culturä rusä? Se pare cä aceste fapturi de poveste au avut un difícil §i lung drum, înainte de a ajunge în aceastâ parte de lume. Pe Marea Neagrä §i Marea Caspicä, pe râul Dnipru §i râul Slav (adicä Volga), navigau coräbii negustoreçti cu marfa din India §i Persia. Pe apä, sau trase la edec, coräbiile duceau eu sine picturile în tóate regiunile Rusiei. Negustorii nu erau pe atunci doar simpli comercianp, care depneau märfurile din vest în mâinile lor, erau §i buni povestitori, purtätori de legende §i mituri auzite în Järile îndepârtate, pe care le împârtâçeau eu dämicie oamenilor ruçi.

Cea mai veche redare a päsärii Alkonost s-a gäsit printre miniaturile unui lucrâri scrise de o importan Jä deosebitä pentru cultura msä, este vorba de o Evanghelie din anii 1120-1128. Se çtie cä aceastâ Evanghelie a fost elaboratä la comanda mânâstirii Sfântului Iurie din vechiul Novgorod. în scrierile secolelor XVI-XVII, Alkonost este redatä ca fiind o pasäre mäiasträ, locuitoare în Iriia - raiul slav.

Pasärea este elementul cel mai râspândit simbol al sufletului §i spiritului în lumea anticä, pâstrându-se §i în simbolistica creçtinâ. Ca moçtenire a zestrei spirituale, pomul viepi indian este populat de päsäri, ce simbolizau sufletele oamenilor. Upaniçadele povestesc despre päsärile Jivatma §i Atma, prima hränindu-se cu roadele pomului viepi, simbolizeazä viaja spiritualä fructuoasä, cealaltä doar se uitä la roade, aceasta semnificând duhul absolut în curäjenie §i înjelepciune10.

Aceste idei, care tind sä exprime adeväruri despre realitate §i existenjä în mentalitäjile lumii sau în concepjia unor filosofi antici §i modemi, nu rämän pure "abstraejiuni", ci sunt înveçmântate în materie sensibilä, circumscriindu-se astfei funcjiei literare §i plastice. Modalitatea gândirii artistico-literare se situeazä ín opozijie cu lógica, cäci vizeazä o cuprindere în profunzime a realitäjii §i recurge la domenii consubstanjiale, ca visul, imaginajia, mitul.

Zborul päsärilor trebuie pus în legäturä cu non-greutatea, cu aerul ca element primordial activ. Dacä apa §i pâmântul sunt materializante, aerul este un simbol al spiritualizärii. S imbol primar al lumii, prin asocierea eu aerul, semnul pasäre îçi adaugâ multiple functii spirituale prin actul transcenderii pe care îl implicä. în creaba populará, semnul pasäre este evident légat de elementele primordiale; lebäda, pasärea Phoenix, pasärea mäiasträ, vulturul, devin expresive prin convertirea în infmitul subiectivitäfii creatoare, care regândeçte lumea în funcfie de propria existenjä.

Omul define un loe cu totul aparte în structura universului pe care îl locuieçte §i îl gândeçte, nu este eu totul supus naturii, adicä instinctelor, dar nici nu a intrat definitiv în lumea sacrului. Semnul pasäre devine spafiul simbolic în care se întâlnesc aspiraba umanä §i ingäduinja absolutului, topos subordonat nfrelegerii crealiei din perspectivä umanä ca transcenderé.

Prin analogie vorbind, multe popoare au reprezentat in chipul päsärilor fiinfele eu conçtinfrâ superioarä, flinke intermediare între om §i Dumnezeu. La triburile americane, vulturul - pasärea tunet - este cel care îl apärä §i inspira pe preot. încâ un exemplu este elocvent la tribuí indian Gañida din Viçnavit, unde pasärea simbolizeazä märejia §i atotputemicia lui Dumnezeu. în acest sens îngerii au devenit o continuare a cultului päsärii.

în Africa, päsärile întruchipeazâ puterea vie^ii §i deseori este reprezentatä în luptâ eu çarpele, ce simbolizeazä puterea mofrii §i a distrugerii. Acelaçi motiv se întâlneçte în China Anticä, unde e cunoscutä lupta berzei eu çarpele.

în cultura rusä, pasärea capätä semnificatii deosebite, prin redarea motivului päsärii Alkonost ce impune o nouä directe în poezia, proza §i arta rusä, centratä pe refuzul mimetismului §i al exclusivitäfii rapunii ín descifrarea sensurilor simbolice.

în Muzeul National de Istorie de la Moscova existä ín colecte o operä de artä ce reprezintä pasärea raiului Alkonost, datând de la sfârçitul secolului al XVIII-lea, fiind executatä de un autor necunoscut (cemealä, tempera, hârtie cu filigran 58,5x47,4 cm).

Tablouri, cu acest motiv, executate pentru a fi expuse pe perete sau efectuat în centrale staroverilor din Guslija (localitate din suburbia Moscovei) unde se întâlneçte un Calendar de perete, avánd reprezentat, pe flecare filä, ín afarä de datä, zi etc., cerní cu stele, dar §i päsärile Sirin §i Alkonost. Päsärile Sirin §i Alkonost erau reprezentate §i ín centrele staroverilor din Regiunea Primorie. Piese de mobilier: läzi de zestre, dulapuri, rafturi sculptate §i ornaméntate, din colecjiile de artä §i de etnografie11, au, de asemenea, simbolul päsärii Alkonost.

Pasärea raiului se întâlneçte des ín arta plasticä expusä pe pereji, unde Alkonost este asemänätore päsärii Sirin, dar dupä cum remarcä cercetätoarea rusä O.B. Belova, are o singurä caracteristicä esenjialä; întotdeauna se picta eu mâini. Ce cele mai multe ori pasärea-femeie Jine în mänä un filacter12 ce relateazä räsplata raiului pentru viaja cumpätatä dusä pe pämänt. Alkonost subjugä pe oameni cu glasul säu duios, la fei ca pasärea Sirin, §i în a§a mäsurä, încât uitä de tóate. De aceastä pasäre se leagä credinja, consemnatä ín literatura scrisä, cä în perioada cänd cloceçte ouäle, ständ pe ape, marea devine liniçtitâ timp de 7 zile, îmblânzind furtunile.

Panteonul rus al fiinjelor mitologice ce desemneazä päsäri este vast. Alte päsäri mitologice prezente în scrierile slavilor sunt: Sirin, deja menjionatä, Gamoiun, Finist, Feonix, Pasärea-Fiius, Gabucina, Kuva, Pasärea-Jar (Pasärea de Foc).

în universul literar al poetului Klyuev Nicolai, se întâlneçte des simbol päsärii cu diverse denumiri. Demn de remarcat cä acest poet, care nu este atât de cunoscut cititorului román, s-a näscut într-o familie de staroveri, iar poezia sa a fost putemic influenjatä de tradijia religioasä. Opera poeticä a lui Klyuev Nicolai este o pledoarie despre reflectarea gándirii mitologice a poporului rus §i cu preponderenjä a componentelor culturale a credinjei staroverdor13.

Un poet rus, foarte bine cotât, Blok a scris despre pasärea Gomoiun, fiind intrigat §i inspirât de darul de a prooroci al acestei päsäri. Denumirea päsärii Gomoiun, provine de la cuvántul gam - "zgomot", de aici avem §i cuvántul çaman echivalent cu vräjitor.

Revenind la tabloul din casa Jurilovca, trebuie sä concluzionäm cä acesta provine din zona centralä a Rusiei §i a fost adus cu ei de cätre ru§iilipoveni stabiliji pe meleagurile noastre. Inscripjiile de pe füacterul tabloului sunt asemänätoare cu celorlalte întâlnite ín colecjiile de artä din Federajia Rusä, dar totuçi mesajul este un pic diferit: "Sfântul finie înfloreçte la fel ca cedrul..."14. Finicul sau curmalul este un palmier, fructele lui fiind considerate un aliment sacru pentru anumite popoare. Cedrul este, de asemenea un arbore sfânt, Biblia un exemplu gräitor în acest sens.

A§adar lumea pamânteascâ, fiind intermediará între cea angelicä §i cea demonicä, va fi solicitatä de o dublä tending, una superioarä §i una inferioarä, simbolizându-le în propofiii diferite. în consecinfâ, orice atribut sau calitate se regâseçte în aspecte negative sau pozitive în orice fapturä, care devine astfel un simbol ambivalent al caracterului säu. Desigur, sunt fapturi al cäror simbol este mai degrabâ superior §i áltele mai degrabâ inferior, dupä gradul de reflectare al lumii angelice sau demonice, dar nu în mod exclusiv. Astfel, päsärile simbolizeazä mai ales lumile angelice, fiind dominate de tendinfa ascendentâ a zborului, în timp ce reptilele sau animalele feroce simbolizeazä mai ales lumile inferioare.

înainte de a íncheia aceastä scurtä expunere despre pasärea Alkonost - simbol §i mit, sä sublimem încâ odatä cä, cele relátate, se refera la realitatea tradifionalä, la sacralitatea ei, ce trebuie redescoperitä. Existä desigur, în timpurile moderne, multe teorii despre simboluri §i mituri, despre originea lor filozoficä, psihologicä, sociologicä §.a., dar, cu tóate acestea, cele mai multe construcfii sau obiecte consacrate, care ar putea sä fie sprijin în abordarea temei, au dispärut, ori s-au transformat pânâ la nerecunoaçtere, râmânând ca vestigii únele "altare", care au în anumite locuri tendinfa sä devinä simple obiecte de muzee, päräsite de duhul lor, invádate de turiçti, ce nici mâcar nu mai çtiu cä pä§esc pe un "loc sfânt", pentru cä nu le mai cunóse simbolurile.

Footnote

1 Incendiul din 20 februarie, 2002.

Footnote

2 Vasile cel Mare, 1986, 164.

3 Ionaitus, 2002, 127.

Footnote

4 Barankova, 1972, 130-143.

5 Hexaemeronul, cea mai glorioasä operä a Exarhului, este o traducere dupä Hexaemeronul lui Vasile cel Mare, dar nu-1 urmeazä pe acesta în totalitate, ci se mai inspirä §i din Grigore de Nazians, Grigore de Nysa, loan Hrisostomul, face §i referiri la Aristotel.

6 Gr. ...

7 SI. ...

8 Mitologie slavä, 1995, 32.

Footnote

9 Dvorcenko, 2007, 87-89.

10 Deussen, 1994, 192.

Footnote

11 Muzeul Rus din Sankt Petersburg.

12 Bucatä de pergament cu versete din Biblie, purtatä ca talisman de vechii evrei.

13 Klyuev Nicolai (n.1884) provine dintr-o familie de staroveri din Nordul Rusiei.

14 Finicul sau curmalul (Phoenis dactilyfera) este o plantä cu semnificatii simbolice: pentru egipteni simboliza fertilitatea, pentru greci triumful, norocul §i prosperitatea, pentru latini - onoarea §i victoria, iar în traditia creatina frunzele fmicului erau un simbol al päcii, amintind de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim.

References

Bibliografie

Barankova Galina, "Hexameronul Exarhului loan Bulgarul", în Russkaia reci, 1972, nr. 5.

Belova Olga Valadislavovna, "Minunata pasäre alkonost", în Russkaia reci, 1993, nr.l

Belova Olga Valadislavovna, Bestiarul slav. Dicfionar de nume §i simboluri, Moscova, 2000.

Belova O., Kvlividze N., Alkonost, Enciclopedie Pravoslavnicà, vol. II, Editura Centrului çtiinfific bisericesc, Moscova, 2000.

Danilov Ilie, Dicfionar de mitologie slavà, Editura Polirom, Iaçi, 2007.

Deussen Paul, Filozofia Upaniçadelor, Traducere Comeliu Sterian, Editura Çtiinfificâ §i Enciclopedicä, Bucureçti, 1994.

Dvorcenko Andrei., "Societatea slavä: alternative §i mituri", in Revista de istorie rusä Rodina, 2007, nr. 6.

Ionaitus Olga Borisovna, "Tradijii bizantine în procesul de formare filozoficä a culturii Rusiei Kievene", în Shcola mîsli, 2002, nr. 1.

Mitologie slavä. Dicfionar enciclopedic, Coordonatori: Petruhina V., Agapkina T., Vinogradova L., Tolstoi L., Editura Ellis Lak, Moscova, 1995.

Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, traducere, introducere, note §i indicii de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al BOR, Bucureçti, 1986.