CHESTIUNEA AGRARA ÎN ROMÂNIA. CONSIDERATII (1859-1907)/THE AGRARIAN QUESTION IN ROMANIA. CONSIDERATIONS (1859-1907)

Abstract

The present paper analyses the evolution of the agrarian problem and the social structure of the peasantry in Romania. This study focuses on the Wallachia and Moldavian peasantry, because the documents present the evolution of the agrarian problem in this area. The measures taken in the agrarian field were pretty ineffective and they did not resolve the problem of peasantry even after 1907, when the uprising was crushed brutally by the authorities.

Headnote

THE AGRARIAN QUESTION IN ROMANIA. CONSIDERATIONS (1859-1907)

Abstract. The present paper analyses the evolution of the agrarian problem and the social structure of the peasantry in Romania. This study focuses on the Wallachia and Moldavian peasantry, because the documents present the evolution of the agrarian problem in this area. The measures taken in the agrarian field were pretty ineffective and they did not resolve the problem of peasantry even after 1907, when the uprising was crushed brutally by the authorities.

Keywords: Wallachia, Moldavia, peasant uprising, agrarian question.

Rezumat. Lucrarea de faß analizeazä evolufia problemei agrare §i structura socialä a ßränimii române. Acest studiu se concentreazâ pe fârânimea din Valahia §i Moldova, pentru câ documéntele prezintâ evolufia problemei agrare în aceastà zonâ. Mäsurile luate în domen'nû agrar au fast destul de ineficiente §i nu au rezolvat problema ßränimii, chiar §i dupâ 1907, când révolta a fast zdrobitâ cu brutalitate de catre autoritâfi.

Cuvinte cheie: Valahia, Moldova, râscoalâ fârâneascà, problema agrara.

Multä vreme istoricii au considérât de cuviinfä cä evenimentele importante ale trecutului trebuie sä fie abórdate din punctul de vedere al istoriei nationale. Dincolo de acest tip de abordare, declicul istoriografic de dupä 1989 a condus la noi direcfii de cercetare, vizibile în Occidentul aflat sub influenza "$colii Analelor". Situafia social-economicä a läränimii din Principatele Danubiene Unite (Vechiul Regat al României) în a doua jumätate a veacului al XIX-lea este una dintre temele asupra cäreia s-au îndreptat treptat istoricii români. Majoritatea acestora nu ia în calcul distincfia dintre chestiunea nafionalä a românilor §i cea agrarä. Pe de o parte, aparifia ideii nationale la románii din cele douä principate extracarpatice a finut de conectarea lor la sistemul comercial §i de navigafie prin braful Sulina §i Strâmtori, pe scurt comerpil cu cereale destinât antrepozitelor lumii moderne. Pe de cealaltä parte, lumea ruralä romäneascä, 90% din íntreaga populare a celor douä state reunite, continua sä träiascä dupä cutumele medievale ale traiului zilnic. Acest trai este bazat pe o agricultura de subzistenfä §i pe munca prestatä pe adeväratele ferme ale celor în rândul cärora aveau sä prindä ideile purtate de negustorii europeni venifi sä se cäpätuiascä în porturilor danubiene.

Pentru färanul simplu din judefeie Valahiei ori Moldovei nu ideea nafionalä umbla prin simplele sale gânduri cotidiene, ci ceea ce istoriografia a consacrât-o ca fiind chestiunea agrarä. Järanul amintirilor lui Creangâ nu era nici pe departe cel din statele de unde se importase ideea nafionalä, ci unul profund ancorat în chestiuni pe care lumea occidental le rezolvase aparent. în intervalul 1870-1913 populaba lumii a fost de aproximativ 800 de milioane de oameni, din care jumätate träia în Europa, o mulfime preocupatä cu douä idealuri märefe, revoluta industrial §i cea nafionalä1, de la care románii faceau pentru moment notä discordantä.

Contextul politico-economic care a dus la revoltele faraneçti

Procesul de largä profunzime §i complexitate care a condus la numeroase ridicäri sociale ale färanilor spre sfârçitul secolului XIX-lea §i începutul celui urmätor este, în primul rând, unul de factura economicosocialä, ale cärei consecinfe se transpun asupra satelor într-o dublä manifestare. Pe de o parte, färanul resimfea, ín continuare, forme de exploatare din vechea orânduire feudalä, iar pe de altä parte efectele exploatärii de tip capitalist, care se accentueazä în perioada de dupä reforma agrarä de la 1864. Aceastä dublä modalitate de exploatare se exercitä atât prin raporturile directe ale Järänimii cu moçierii §i arenda§ii cât §i prin sistemul social §i economic.

Evolupa situapei Järänimii a depins, în bunä mäsurä, de conpnutul reformei agrare din 1864. Dincolo de aspectele sale pozitive, care s-au räsfränt asupra perspectivei accelerärii evolupei economice de ansamblu §i mai pupn asupra situapei materiale efective a unui numär însemnat de (ärani, reforma nu a condus la lichidarea marii proprietäp moçiereçti. Numeroçi säteni nu au primit suprafejele de pämänt de care aveau nevoie, o parte a lor nefiind deloe împroprietârip. Foçtii clâcaçi au primit pämäntul pe care îl aveau în folosinjâ în baza a§ezämintelor agrare din anul 1851, märimea suprafejelor acordate fiind calculatä în raport cu numärul vitelor pe care le posedau. Repartizarea pämäntului dupä numärul de vite confirmä existera unei stratificäri sociale a Järänimii clâcaçe specifice §i a condipilor perioadei de desträmare a relapilor feudale. Statisticile economice aratä cä, la 1864, din totalul suprafejei arabile a (ärii, care era de 9.905.208 ha, 1.894.917 ha aparpneau statului, 800.000 ha proprietäpi râzâçeçti §i moçneneçti, iar 7.210.291 ha moçierimii. în temeiul reformei agrare din 1864, au primit pämänt 72.751 de foçti clâcaçi din categoría fruntaçi, 200.132 din categoría mijlocaçi, 133.546 din categoría pâlmaçilor, iar 60.651 au primit doar locul de casä §i grädinä, 10 präjini flecare. Au fost împroprietârip 406.429 de clâcaçi, din totalul de 445.019. A§adar, 38.590 de foçti cläca§i au fost exclu§i de la împroprietârirea propriu-zisä. Cei 406.429 de (ärani au primit, în total, 1.654.969 ha din suprafejele statului §i ale mo§ierilor. Dar peste 100.000 de familii de clâcaçi (însurâ(eii, precum §i cei care au primit numai loe de casä çi grädinä, cât §i cei care au fost excluçi de la împroprietârire) nu au primit pâmânt de cultivât. Adâugând la aceçtia pe pâlmaçi, rezultä cä spre sfârçitul secolului al XIX-lea, aproape 250.000 de (ärani erau lipsiji de pâmânt sau aveau foarte pupn. Se adaugä faptul cä, eel mai adesea, (ärani i au primit mai pupn pâmânt decât aveau în folosinjä prin legiuirile agrare din 1851. Având în vedere cä (äranilor le-au fost repartizate din mobile particulare 1.194.281 ha, rezultä cä cei 4.510 de mari proprietari delineau dupä reformä suprafa(a de 6.016.010 ha. Aceastâ situare a dus la ascujirea încordârii dintre (äränime §i moçieri2.

în acest procès, unii arendaçi, dispunând de sume importante de bani, aveau sâ-çi întareascâ pozadle economice, evident pe seama ruinärii gospodäriilor lârâneçti. Aläturi de moçieri, ei au sâvârçit nenumärate abuzuri care au contribué sensibil la înrâutâlirea situapei economice a unei însemnate pärji a läränimii, nu însâ §i a economiei nalionale. Sunt cunoscute, printre áltele, în timpul reformei agrare din 1864, abuzurile cu privire la clasificare în categorii inferioare a clâcaçilor, frustrarea läränimii la mäsurätoare, excluderea de la dreptul de a primi pâmânt, împârlirea inechitabilä a loturilor, tergiversarea lucrärilor de împroprietârire, delimitarea eu întârziere a loturilor între lärani. Mari abuzuri s-au sâvârçit §i în legäturä cu dreptul läranilor la izlazuri §i päduri, deoarece prevederile reformei agrare erau favorabile moçierilor. Putern considera cä reforma agrarä de la 1864 a dus la dezväluirea factorilor, mijloacelor §i intensitäfii exploatärii economice a läränimii de cätre moçieri §i arendaçi. Stringenta lipsä de pâmânt a numeroçilor truditori ai ogoarelor, a fost de fapt, terenul de cristalizare §i direclionare a miçcârii sociale lârâneçti în a doua jumâtate a veacului trecut pe obiective mari §i precise. Abuzurile în aplicarea reformei agrare, ca §i regimul spolierii economice a multor lärani constituiau träsätura caracteristicä a opresiunii sociale la sate. Consecinle grele pentru o parte a läränimii a avut §i delimitarea inechitabilä de cätre inginerii statului a loturilor individuale acordate foçtilor cläca§i prin reforma din 1864. Din aceastä cauzä, unii lärani au acaparat suprafele mai întinse, iar în alte cazuri moçierii §i arendaçii au pus din nou stâpânire pe pâmânturile multora dintre läranii nevoiaçi3. La 5 februarie 1883, prefectura judefiilui Bacäu anunla Ministerul de Interne cä 60 de locuitori din Liuzii-Cälugära au angajat un inginer pentru a efectúa mäsurätoarea terenurilor din împroprietârire, dar cä cei înstârili s-au împotrivit, deoarece folosesc pâmânt pe nedrept, în paguba nevoiaçilor. Asemenea cazuri, freevente în aceastä perioadä, au créât în únele locuri o situare explozivä la sate, manifestatä în främäntäri §i agitalii lârâneçti.

în baza prevederilor reformei agrare de la 1864, pâmânturile acordate läranilor nu puteau fi înstrâinate timp de 30 de ani. Cu tóate acestea, în întreaga perioadä premergätoare räscoalei de la 1888 numeroçi lärani s-au vâzut în situaba de a pierde pâmânturile pe un termen mai scurt sau definitiv, beneficiarii acestei situalii fiind moçierii, arendaçii §i pâtura läranilor înstârili. La un moment dat, fenomenul de ruinare a läränimii împroprietârite începea sä ia proporjii. Deoarece fenomenul se întelea §i determina nemullumiri printre säteni, se cerea prefeclilor sä întreprindâ mäsuri pentru a preîntâmpina o asemenea situare, iar înstrâinârile facute pânâ atunci sä nu fie recunoscute de autoritär Dupä 1877, în condiliile ruinärii unor noi gospodärii, cazurile de înstrâinare a pâmânturilor läranilor nevoiaçi s-au înmullit §i mai vizibil. în septembrie 1888, ministrul de interne, C.A. Rosetti, sprijinitor al cauzei läränimii, raporta Consiliului de Miniçtri, în urma inspecliilor efectúate în Moldova, cä numeroçi lärani §i-au înstrâinat pâmânturile primite în baza reformei din 1864. C.A. Rosetti a impus guvemului anularea vânzârilor ilegale de pâmânturi care se facuserâ pânâ atunci. în felul acesta, un numär de säteni a redobândit loturile primite prin reforma agrarâ. în 1879 s-au constitué în tóate judelele comisii pentru verificarea cazurilor de înstrâinare a pâmânturilor primite în baza reformei din anul 18644.

în afarä de moçieri §i arendaçi, au profitât de pâmânturile unor lärani nevoiaçi çi alte categorii sociale de la sate §i chiar de la ora§e. în §edinla Senatului din 16 decembrie 1878, Ion C. Brätianu aräta cä de la lärani au cumpärat pämäntul dat în 1864 "preotul, primarul, notarul, perceptorul"5. în aceeaçi çedinlâ, s-a arätat cä §i persoane sträine comunei, "mai aies târgoveli, s-au introdus prin sate §i prin mijloace directe ori indirecte, au facut pe unii säteni sä înstrâineze ori sä ipotecheze cätre dânçii pâmânturile lor în total sau în parte"6.

Fenomenul specific perioadei de dinaintea räscoalei din 1888, marcheazä tending înavulirii crescânde a unor categorii sociale de la sate, în special a läranilor eu pâmânt mai mult §i a negustorilor, care, neputând trata eu moçierii cumpärarea de pâmânt, cäci aceçtia îl vindeau la preluri ridicate, s-au îndreptat spre läranii cu o situate mai precarä. Datä fiind constrângerea economicä la care erau supuçi prin lipsa mijloacelor materiale §i bâneçti, aceçtia îçi vindeau loturile primite prin reforma agrarâ la preluri mici sau le ipotecau. Creçterea päturii arendä§e§ti se explicä §i pe aceastä cale. Acaparând pâmânturi lârâneçti, aceastä catégorie a arendalilor a reuçit mai uçor sä se introducá pe marile moçii. O altâ cale de restrângere a suprafelelor primite de lärani în baza reformei, a fest ímpárjirea respectivelor loturi la moçtenitori. Dacä un läran a primit la reformä patru falci §i avea, de pildä, trei copii, în 1887, contribuabili §i ei, fiecäruia dintre aceçtia le revenea ca zestre câte o falcâ. Proprietatea din generate în generare se transmite tot mai divizat, proprietatea fiind numai iluzorie, locuitorii neavând pämänturi de hranä sau ima§ pentru vite7.

Datoritä agravärii conflictului social la sate, în preajma räzboiului de independent, cabinetul liberal a promis pämänt unor categorii de säteni. Pänä la 1888, în baza unor prevederi ale reformei agrare din 1864, s-au mai acordat anumite suprafeje unui numär de \armi. Astfel, între anii 1878-1881 au fost declarap ca împroprietârip 48.622 de msurälei8- $i cu prilejul împroprietâririi însurâleilor s-au facut numeroase abuzuri. La fei ca în 1864, tranilor li s-au dat pämänturi slab productive, iar unii dintre însurâîei au fost exclup de la împroprietârire, în timp ce alpi au fost împroprietârip cu loturi aflate la mare distantFenomenele

de presiune socialä asupra satului au afectat íntr-un mod specific §i cele 770.000 de familii de moçneni §i râzeçiDacá unii dintre ei §i-au extins suprafejele §i §i-au consolidât gospodäriile, existä un numär destul de mare care nu aveau pämänt suficient nici mâcar pentru un loc de casä. Prin urmare, moçnenii §i râzeçii nu pot fi considerap o categorie aparte, în afara fenomenelor economice, a situapei generale a tränimii române. Asupra lor s-au exercitat aceiaçi factori precum cei aplicap asupra celorlalp trani, procésele sociale care i-au caracterizat sunt specifice §i celorlalp $rani, ca de altfel §i relapilor sociale în care erau angrenap. De aceea moçnenii §i râzeçii împilap au constitué, în anii la care ne referim, una dintre cele mai îndârjite categorii sociale de la sate în lupta împotriva exploatatorilor, pentru apärarea drepturilor lor, folosind cele mai varíate mijloace de împotrivire, de la plângeri, pânâ la suprimarea celor care îi näpästuiau. Analiza repartipei pâmântului degajeazä constatarea câ în perioada 1864-1888 structura satului románese cunoscuse o evolupe marcatä de diferenperea gospodäriilor rurale de preponderent numericä a tränimii särace §i a celei cu situape mijlocie. în primii ani de dupâ reforma agrarä din 1864, în satul románese s-a créât o situape foarte complexä, care avea sä prefigureze evolupa relapilor sociale din întreaga epocâ ce a urmat. De§i moçierimea era stäpänä a celei mai mari pärp din suprafe^ele de pämänt cultivabil, a fanepmlor, a izlazurilor §i a pädurilor, posibilitäple ei de a exploata pâmântul la nivelul profiturilor pe care le sconta, de a duce agricultura la un plan mai ridicat de rentabilitate râmâneau destul de reduse. Marii proprietari, precum §i arendaçii nu dispuneau de un inventar agricol numéros §i modem §i nici de fondurile necesare unei munci salaríate a întinselor suprafeje de pamânt pe care le dejineau §i de pe urma cärora voiau sä se îmbogâjeascâ cât mai mult §i cât mai repede9.

Legea ruralä din 1864 menpnuse, în cele mai multe cazuri, Järanul în dependenja proprietarului, mai eu seamä prin lipsa de pâçune, prin plata impozitului §i a ratei räscumpärärii cläcii. A contribuit la instituirea legii tocmelilor agricole §i révolta slabâ din anuí 1865, datoritä faptului cä lucrärile pentru aplicarea reformei agrare au repnut Järänimea de la cultivarea pämäntului, iar în 1866 a fost secetä. Numeroçi Järani s-au väzut în situapa de a împrumuta produse de la moçieri §i arendaçi §i, din lipsä de bani, sä se învoiascâ pe muncä pentru o perioadä de cinci ani. "Prejurile cu care cumpärau productele erau foarte ridicate, adevärate prejuri de foamete, încâ märite de o camätä nemiloasä, apoi claie peste grämadä, prejurile muncilor erau de obiceiu cele mai scäzute"10.

Au fost Järani, care, pentru datoria contractatä în iama anului 1866-1867 în vederea cumpärärii de alimente, au muncit 15 ani, achitându-se abia în 1881. La aceasta s-a adäugat §i sarcina Järanilor de a pläti rate ale räscumpärärii cläcii, ceea ce a contribuit §i mai mult la înrâutâjirea condiJiilor învoielilor agricole. Expunerile de motive la proiectul legii de învoieli agricole vädesc cä elaborarea lui a fost influenjatä de cererea moçierilor §i arendaçilor de a instituí un instrument prin mijlocirea cäruia autoritâjile administrative sä poatä sili pe Järani sä efectueze muncile pe marile domenii funciare. De altfel, în expunerea de motive la menponatul proiect, prezentatä la 28 septembrie 1865, în faja Consiliului de Stat, se precizeazä cä insistenjele unor moçieri §i arendaçi au urgentat inijierea unei asemenea legi. Iar în expunerea de motive prezentatä în faja deputajilor de câtre ministrul Agriculturii se susjinea cä "pentru asigurarea §i dezvoltarea agriculturii, urmeazä cu necesítate sä se asigure mai întâi buna credinjä §i exacta îndeplinire a liberelor tocmeli pentru lucrärile agricole, în privinja cäreia mai mulji dintre marii proprietari §i arendap prin o petijie adresatä Senatului au cerut înfiinjarea unui regulament special"* 11. Noua lege, pusä în aplicare în 1866, avea sä determine în deceniile urmätoare în mare mäsurä esenja relajiilor economice din agriculturä. în fiincjie de interésele moçierilor §i arendaçilor, de raportul de forje dintre moçierime §i burghezie, precum §i de lupta Järänimii, legea învoielilor agricole a fost modificatä în mai multe rânduri. Ea a fost revizuitä în 1872 §i în 1882, însâ baza învoielilor a râmas, în linii mari aceeaçi.

Modificärile legii învoielilor agricole din 1882 au constat, între áltele, într-o mai bunâ precizare a categoriilor de învoieli: cele relative la închirierea cu bani a locurilor de aräturä, a pâçunilor §i a fânepirilor, transportul cerealelor la schelä sau la garä, cultivarea viilor §i a grädinilor. Termenul de executarea a contractelor de învoieli privind fânelele, izlazurile sau locurile de aräturä, pentru care läranii pläteau drept chirie bani §i muncä, bani §i o parte din recoltä, s-a mieçorat de la 5 la 3 ani. Clauzele penale §i de solidaritate au fost interzise. Järanul nu era obligat sä lucreze la moçier §i arenda§ mai mult de patru zile pe säptämänä. Moçierii §i arendaçii aveau, în schimb, îndatorirea sä efectueze dijmuirea în cel mai târziu zece zile de la recoltare. Execupa eu dorobanpil §i cälära§ul a läranilor învoip a fost, de asemenea, interzisä. Dar modificärile aduse legii nu au fost luate în considerare de câtre top moçierii §i arendaçii, iar abuzurile au continuât §i în anii urmätori12.

Pe längä arenda perceputä de la läranii învoip, care a crescut an de an, moçierii §i arendaçii, sub privirea binevoitoare a autoritäplor locale §i, în únele cazuri, a unor membri ai corpurilor legiuitoare sau chiar ai guvemului, au recurs la nesfârçite abuzuri pe seama läränimii în general, beneficiind chiar de sprijinul nemijlocit al unor funeponari de stat. Uneori, läranilor învoip nu li se dädeau pâmânturi de cultivât, sau erau obligap sä accepte loturi la mare distanpi de vatra satului. Sunt §i cazuri când läranii au fost obligap sä lucreze pentru moçieri §i arendaçi suprafele mai mari decât era preväzut în contracte, în vreme ce ei primeau loturi mai mici. Din seria abuzurilor a facut parte §i nerespectarea obligapei unor arendaçi de a pläti fiscul pentru läranii învoip. Agenpi financian, consemna o circulará din 3 octombrie 1881 a Ministerului de Interne adresatä prefecplor: "au vândut toatä averea §i vítele locuitorilor, ca sä se împlineascâ niçte contribuabili întârziap, pentru care locuitorii munciserâ §i cari, dupâ contract, urmau a se achita"13.

La înrâutâprea situapei economice a unei însemnate pärp a gospodäriilor lârâneçti, statul a contribuit într-o mäsurä apreciabilä, în primul rând prin caracterul de clasä al repartizärii sarcinilor fiscale la sate §i prin multitudinea abuzurilor sâvânpte de funeponarii sâi în mediul rural. Contribuabilii trebuiau sä pläteascä la comunä, judel §i stat däri directe §i indirecte. Unele dintre cele mai grele impozite directe pentru läränime erau impozitul personal §i cel funciar. Impozitul personal s-a majorat în anul 1865 de la 30 la 36 de lei, urmând sä fie plätit de câtre flecare contribuabil care împlinea 25 de ani, farä deosebire de avéré. Prin legea din 18 martie 1877, aceastâ impunere s-a unificat eu darea pentru çosele, cäpätänd denumirea de darea pentru cäile de comunicajie. Fixatä inijial la 12 lei, aceasta a fost redusâ, începând cu anul 1881, la 6 lei14.

Prin legea din 1862, impozitul fimeiar s-a fixât la 4% din venit, pentru câ în 1871 sä se märeascä la 5%. întrucât acest impozit nu era proportional cu venitul rezultat din cultivarea pâmântului §i, deci, nu era progresiv, era avantajos moçierilor §i arendaçilor, cäci, pentru aceçtia beneficiile sunt mult mai mari. O altä impunere directä era obligajia locuitorilor de a lucra un numär de zile pentru construirea §i íntrejinerea drumurilor comunale §i judejene. în articolul 26 al legii drumurilor, din 30 martie 1868, se prevedea ca locuitorii satelor íntre 20 §i 60 de ani sä fie îndatoraji a presta trei zile pe an, iar prin articolul 1 din legea drumurilor, modificatä la 13 iunie 1886, numärul zilelor de prestajie creçtea la cinci pe an.

Pe längä därile §i contribujiile directe, Järänimea suportä §i povara impozitelor indirecte pentru articúlele de consum. Impozitele indirecte agravau §i mai mult viaja Järanilor deoarece ei consumau cele mai multe produse impuse. Cu tóate ingerinjele autoritäjilor, aproape câ nu a fost sat care sä fi putut achita în termen impunerile câtre fisc. în diverse rânduri, s-a apelat la forja publicä pentru ca Järanii sä pläteascä impozitele. Pentru a-çi asigura condijiile favorabile de muncâ din partea sätenilor, numeroçi moçieri §i arendaji faceau sä se numeascä primari, perceptori §i alji funcjionari locali din rândul unor elemente care acjionau la ordinul lor. Dupä primirea postului, aceçti funcjionari treceau la impunerea brutalä a Järanilor pentru plata därilor, fiind nevoiji sä se împrumute la moçieri §i arendaçi în schimbul angajamentului de muncâ "conjinând condijiile cele mai draconice, dar la prejurile cele mai ieftine posibile"15.

Situajia economicä a Järänimii în preajma declan§ärii räscoalei din 1888 atrage atenjia asupra faptului cä dezvoltarea capitalistâ a României în a doua jumâtate a veacului trecut a înregistrat pa§i mai lenji în agriculturâ, unde, din cauza acestei situajii, au fost posibile acele mari abuzuri §i înçelâtorii ale proprietarilor funciari §i arendaçilor pe seama Järänimii nevoiaçe. Elaborarea din punct de vedere juridic a Järänimii clâcaçe în 1864 §i împroprietârirea acesteia în condijiile dezvoltärii mai pronunjate a capitalismului creaserä anumite premise pentru creçterea nivelului economic al gospodäriilor Jârâneçti. Au intervenit §i o serie de alte cauze care au contribuit la ruinarea unei pärfi a micilor proprietari de pämänt. Legile de vânzare a bunurilor statului la lärani au venit cu întârziere §i s-au räsfränt doar asupra unui numär restrâns de familii, iar modificarea legii învoielii agricole în 1882, nu a uçurat substanfial starea färanului, execufiile silite continuând prin intervenfia dorobanfilor sau prin alte mijloace. Seceta din anuí 1887, care a distrus cerealele, pâçunile §i fânefele, a însemnat o mare catastrofa, în primul rând pentru färanii nevoiaçi. lama anului 1887-1888, i-a gäsit pe mulfi färani plini de datorii §i farä hrana minimä. Numeroçi muncitori ai pâmântului §i-au vândut §i pufinele vite pe care le mai posedau, iar cei care le aveau ipotecate la Creditul agricol au râmas farä ele, neputând achita datoriile. Alfii le-au ipotecat atunci pe prefuri foarte mici, fiind determinafi la aceasta de foametea care bântuia. Järanii au fost nevoifi sä vändä sau sä ipotecheze §i alte bunuri, la prefuri de 3-4 ori mai reduse decât de obicei1 . Pentm a liniçti spiritele, guvemul a solicitât aprobarea unui credit de trei milioane lei pentm cumpärarea de porumb §i împârfirea lui la färanii lipsifi de acest produs indispensabil. La 2 decembrie 1887 a fost votatä legea care, inifial, se referea numai la färänimea din Moldova, unde seceta bísese mult mai putemicä. Viafa economicä §i spiritualä a satului románese nu era mai prejos de cea a altor färi, cum sunt cele aflate încâ sub dominafia otomanä17, dar cu mult în urma celor spre care luau drumul vasele cu cereale care plecau de la Dunärea de Jos.

întrepâtrunderea socialului §i politicului în lupta färänimii ca modalitate de acfiune istoricä pentm progresul societäfii româneçti a cunoscut un plan superior de exprimare în deceniile de la fmele secolului al XEX-lea §i începutul secolului al XX-lea. Din cauza apäsärii economice, a injustifiei politice, în rândurile färänimii au avut loc importante mutafii pe planul conçtiinfei politice. Nu este vorba aici de cristalizarea unui program politic färänesc, ci de faptul cä satul románese sesiza marile cúrente politice din societate, care se räsbängeau direct sau indirect asupra sa. Expresia politicä a räscoalelor este §i urmarea privärii de numeroase drepturi politice a färänimii, al caracterului de clasä al legislafiei électorale, a faptului cä unii dintre marii proprietari funciari §i arenda§ii erau, în acelaçi timp, politicieni cu putere de acfiune în treburile färii. Au cäpätat un anume sens politic §i raporturile dintre färänime §i autoritäfi. Nu în pufine cazuri, funcfionarii locali, îndeosebi primarii, care aveau un rol important în lumea satelor, în cadrul relafiilor dintre färani, pe de o parte, §i moçieri, arenda§i §i stat, pe de altä parte, erau impuçi de catre exploatatori §i nevoifi sä-i slujeascä pe aceçtia18.

în numeroase cazuri, cu tóate cä färänimea, chiar §i cea säracä, avea latitudinea sä se pronunfe la alegerile de primari §i consilieri, reprezentanfii ei autentici nu erau aleçi. Deçi articolul 32 din legea comunalä prevedea ca ín prima duminicä a lunii noiembrie sä se aleagä primarii §i sä fie reînnoitâ a treia parte din membrii consiliului comunal, nu s-a mai procedat astfel, primarii §i consilierii, de regulä, au fost numiy, in majoritatea cazurilor, de cätre autoritäfi. O mare nedreptate pe plan politic i se facea färänimii ín legäturä cu alegerile de deputafi. Atât prin Constituya din 1866 cât §i prin modificärile aduse acesteia în 1884, läränimea avea cele mai limítate drepturi politice în cadrul legislafiei électorale. Prin Constituya din 1866, ea vota în cadrul Colegiului al IVlea electoral, iar în urma modificärilor din 1884 în Colegiul al II-lea, însâ acest drept era condifionat de un anumit venit §i de çtiinfa de carte. Totodatä, sätenii alegeau indirect: 50 de alegâtori desemnau un delegat, iar acesta avea dreptul sä aleagä pe députât.

în cadrul acestui sistem electoral färänimea säracä era läsatä la discrefia celor care o exploatau, cäci condiffile impuse de legea electoralâ facilitau în prisosinfä manevrele moçierimii §i arendaçilor în Adunarea deputaylor, unde s-ar fi putut lua mäsuri în favoarea populafiei rurale. De multe ori, din cauza manevrelor politicianiste, câçtigau în alegeri la colegiul färänesc tocmai duçmanii cei mai înverçunay ai färanilor. în vederea lärgirii drepturilor de vot §i a afirmärii färänimii în viafa politicä, gruparea liberal-radicalä condusä de C.A. Rosetti a propus în 1884 organizarea unui singur colegiu electoral, în care sä fie cuprinse tóate categoriile sociale. Marea burghezie §i moçierimea au respins însâ aceastâ mäsurä §i au admis trei colegii électorale, färänimea votând la colegiul al III-lea, unde avea dreptul sä voteze tot indirect. Järänimea a urmärit, din tóate aceste motive evolufia unor aspecte ale viefii politice a färii, fiind sensibilä la pulsul ei §i reacfionând prin atitudinea de dezaprobare fafä de aceastä politicä. Nicio grupare politicä nu a izbutit sä înrâureascâ în mäsurä fundamental färänimea, aceasta îndreptându-se, în foarte micä mäsurä, spre miçcarea ce corespundea, în întregul ei §i în mod profund, aspirafiilor sale, mi§carea socialistä. Situafia economicä a satului románese, simfämintele färänimii, au fost factorii de bazâ ai atragerii rândurilor färänimii împilate de partea miçcârii cu carácter social. în rândul acestor acumuläri se înscrie, ca importantä träsäturä, cre§terea curajului politic al tränimii dupä Räzboiul de Independent. Simpil demnitäpi, conçtiint dreptäpi lor, voinfa de a se împotrivi împilârii §i abuzului s-au dezvoltat repede19.

Manifestarea viguroasä de cätre täränime a drepturilor sale economice, creçterea curajului säu de luptä, accentele politice ale agitapilor §i ffämäntärilor au deschis un vast câmp de activitate politicä la sate §i, în acelaçi timp, au facut ca dezbaterea problemei agrar-târâneçti de cätre marii proprietari funciari §i cârmuitorii \ärü sä nu poatä fi evitatä în niciun chip §i sä poarte semnul unei vizibile convulsiuni politice.

Atmosfera de opozipe fat de exploatatori create la sate §i prin activitatea desfaçuratâ în forme organízate de cätre intelectuali din mediul rural. O seamä de învâttori înfiinteazâ societâp eu profil cultural care, din ce în ce mai numeroase §i mai active, spre sfârçitul secolului al XIXlea, îçi înscriu ca tel luminarea tränimii. în acea perioadä au apärut o multitudine de lucräri, precum §i articole de presä în care autorii lor, intelectuali sau chiar membri ai unor partide politice, luau în discupe tot mai des problema läräneascä, situapa gréa a majoritäpi sätenilor §i formulau varíate proiecte pentru ameliorarea acestei situapi care se impunea atât de viguros ca o chestiune de fundament în complexitatea viepi economice §i politice. în mod preponderent, ei socoteau necesarâ reevaluarea sistemului impozitelor, înfiintarea unor institupi de credit accesibile §i tränimii nevoiaçe, dezvoltarea activitäplor pentru instrucpa §i asistenta medicalä a tränimii20.

Miçcarea socialistä a fost singura fort politicä a trii care a abordat §i a preconizat modalitäp practice de rezolvare a problemei trâneçti prin împroprietârirea târanilor eu pâmânt din modifie particulare ale statului §i din domeniile coroanei. Chiar în perioada imediat urmätoare räzboiului neatâmârii, în timp ce reprezentanpi grupärilor §i partidelor politice ale burgheziei §i moçierimii se refereau, în mod vag, la únele mäsuri partiale în direepa împroprietâririi limítate a târanilor, socialiçtii, au élaborât adevärate programe în problema täräneascä, militând pentru o schimbare radicalâ a structurii sociale la sate. Meritul socialiçtilor români în problema agrarä este cä, încâ de pe atunci, au analizat cauzele mizeriei tränimii: existent marii proprietâp fundare exploatatoare §i regimul politic pe care îl emanä. Ei au väzut dar cä lipsa de pâmânt §i relapile de produepe ín agricultura stäteau la vaza împilârii economice a tränimii. Dupä anul 1880, odatä eu dezvoltarea miçcârii socialiste, conducätorii acesteia au lärgit preocupärile pentru analiza problemei agrar - läräne§ti. In publicadle socialiste, "Dacia viitoare", "Emanciparea", "Drepturile omului", "Lampa", "Viitorul", au apärut o serie de materiale cu carácter programatic în chestiunea läräneascä din lara noasträ21.

încâ din aceastä perioadä, socialiçtii au pus problema apropierii clasei muncitoreçti de läränimea nevoiaçâ. Aceastä propagandä reliefeazä ideea cä socialiçtii nu au preconizat doar marile solulii de perspectivâ ale chestiunii agrar-lârâneçti, ci ei au militât, în acelaçi timp §i pentru dezideratele de atunci ale läränimii, au incriminât pe spoliatorii acesteia, au cerut înfaptuirea, în condilii date, a unei reforme agrare care sä uçureze víala muncitorilor de pâmânt. O tribunä largä de promovare a poziliei socialiçtilor falä de problema agrar-läräneascä a constituit-o presa. Sub titluri importante, numeroase articole analizau cele mai diverse aspecte ale traiului läränimii §i aduceau la cunoçtinla opiniei publice multitudinea de abuzuri sâvârçite împotriva läränimii nevoiaçe de cätre exploatatori, luau pozilie falä de política guvemanlilor, liberali sau conservatori. în articolul "Steagul nostm", publicat în ziarul "Drepturile omului" din 1 februarie 1885, se seria: "Cine mai poate tägädui astäzi cumplita mizerie în care se zbuciumä läränimea, ea imensa majoritatea a poporului román, ea care eu sudorile muncii îndârâtnice hrâneçte §i susline întreaga naliune, ea pe ale cärei umere de fier se sprijinä colosul adevärat al unei mincinoase civilizalii §i al unei neîndurate asupriri"22. Articolul este unul relevant din perspectiva analizei facute asupra situaliei läränimii aflate în pragul unor repetate §i ffecvente räscoale lârâneçti §i totodatä demascä esenla "parazitismului exploatatorilor", arätänd cä în timp ce muncitorii de pe ogoare lucreazä "flämänzi, goi §i desculli, exploatatorii, îmbrâcali dupä ultima fantezie, cutreierä stradele consumând în petreceri tot ceea ce muncitorii goi, desculli §i flämänzi au produs"23. $i cu tóate aceste neajunsuri, läranii au reprezentat cheia succesului României moderne (s.n.).

Cei care au criticat reforma din 1864, considerând-o drept principala cauzä a främäntärilor sociale care au urmat, farä sä minimalizeze valoarea actului §i intenliile nobile ale acelora care 1-au iniliat §i aplicat, au constatât existera unui anumit determinism, care a influenlat voinla §i decizia oamenilor, punându-çi pecetea asupra situaliei care i-a urmat24. Radu Rosetti, de pildä, considerä reforma din 1864 drept "un nou pas facut pe calea bräzdatä la 1805 §i desâvârçit statomicitâ la 1831"25. La rândul säu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, ideolog socialist, nota cä "împrejurârile economico-sociale, pe de o parte, puterea clasei dominante pe de alta, au fost mai tari decât ei"26.

Teoreticianul socialist face aceastâ referire la reforma ruralä din 1864, elaboratä de domnitorul Alexandru loan Cuza §i primul ministru din acea perioadä Mihail Kogälniceanu. Cu tóate limitele sale, care au decurs §i din condipile în care s-a aplicat legea româneascâ nu puteau sä meargä mai departe decât modelele europene din care s-a inspirât, împroprietârindu-i pe lärani pe pâmânturile aflate în folosinfa acestora, ea a légitimât o stare de fapt cäreia i-a conferit însâ, o nouä consacrare juridicä, modemä, burghezä, eliberându-1 atât pe färan de sarcinile feudale cât §i proprietatea de servituple care o grevau.

Menpnerea marii proprietâp fundare în limitele notate mai sus a avut consecinfe ulterioare deosebit de importante. Practic în societate româneascâ s-au dezvoltat douä formapuni: o formapune urbanä, al cärei ritm de creçtere era alert, care cuprindea industria, infrastructura capitalistä §i clasa burghezä. Ritmul de creyere al acestei "formapuni" situa România în ipostaza de "Japonie a Europei" sau "Belgie a Orientului". Sectorul rezervat acestei "formapuni" era limitât, antrenând un procent redus al populapei. Pe de altâ parte, aläturi de aceastâ "formapune" se dezvolta o alta, "ruralä", care depnea preponderenfa economicä §i angaja marea masä ruralä, în totalitate. în acest sector, prefacerile s-au dovedit a fi mai lente. într-o lume aflatä în plinä schimbare, transformarea dinamicä a României nu redimensionase, încâ, interesul pentru dezvoltarea relapilor comerciale între capitalismul occidental §i hinterlandul gurilor Dunärii. Ea îçi mai pästra o caracteristicä tradiponalä. Intervenpa statului pentru satisfacerea lipsei de pâmânt a färanilor, pentru asigurarea asistenfei sociale, a condipilor und viep civilízate nu a fost pe mäsura nevoilor. Decalajul între cele douä "formapuni" s-a adâncit mereu, caracterul dizarmonic al dezvoltärii a devenit tot mai accentuai, întrepnând o acutä tensiune socialä, care §i-a gäsit expresie într-un lanf neîntrerupt de miçcâri §i räscoale fârâneçti28.

Considérât» istorice asupra räscoalei Järanilor din 1907 în Moldova

Termenul frecvent întâlnit în diverse lucrâri eu privire la istoriografia räscoalei Järanilor din anul 1907, de "chestie Järäneascä" este un eufemism inventât pentru a ascunde înspâimântâtoarea stare de mizerie §i de înapoiere a Järänimii din România din acea perioadä. Spre exemplu, Nicolae Bälcescu §i Mihail Kogälniceanu susjineau cä Jara Romäneascä §i Moldova erau la început locuite de Järani liberi, stäpäni pe pämäntul pe care-1 munceau. Cei dintái domni care descälecaserä din Fägära§ §i din Maramureç au respectât libertatea §i proprietatea Järanilor. Ei au înzestrat pe cäpeteniile §i pe boierii lor eu pämänt de la §es. Boierii §i-au populat moçiile cu prizonierii de räzboi pe care i-au facut în luptele cu popoarele vecine §i pe care i-au redus în stare de §erbie. Çerbia ar fi fost deci rezultatul cuceririi, violenfei §i uzurpärilor29.

Apärätorii mici proprietäji, ca Barbu Catargiu §i A. Arsache, pomeau de la acelea§i premise, dar trägeau concluzii diametral opuse. $i ei admiteau cä principatele erau la început populate de oameni liberi, dar ei contestau cä gruparea proprietäjii fimciare în latifundii s-ar fi facut prin silä §i prin räpire violentä. Nu s-a facut, conform lui Barbu Catargiu, "prin dominajia unor elemente sträine asupra elementului primitiv al pämänturilor precum în Europa Occidental, unde elementul got veni de înâbuçi, desmoçteni §i reduse în servagiu elementul roman"30. Controversa avea un carácter exclusiv politic, lipsit de fimdamentarea istoricä. Bälcescu §i Kogälniceanu s-au servit de aceastä "teorie" curentä la istoricii romantici francezi, pentru a contesta dreptul de proprietate a aristocrajiei fimciare asupra pämäntului. Privitä de pe aceste pozijii extreme, chestiunea Järäneascä nu putea sä cápete o rezolvare în condijiile menfinerii puterii politice în mâinile mo§ierimii §i ale vârfurilor burgheziei. Cu brutalitatea unei forje elementare, räscoala din 1907 a rupt välul artificiilor care ascundea Jara realä §i a pus în faja lumii íntregi realitatea înspâimântâtoare a "chestiei Jârâneçti" din România.

Evenimentul räscoalei a déterminât o efervescenjä ideologicä §i social-politicä deosebitä în problema agrar-färäneascä. Proprietarii §i arenda§ii au abuzat de aceastä situajie pentru a impune Järanilor cel mai sälbatic sistem de exploatare, învoielile agricole mai numeroase, mäsurätorile strâmbe, socotelile nedrepte, muncile neplätite §i excesive §i tot cortegiul de näpästuiri, silnicii §i umiliri. lar cänd Järanii s-au ridicat sä cearä dreptate, clasa stapânitoare a räspuns cu "dreptatea gloanfelor"31. Sate întregi au fost bombardate cu artileria, sute de färani legafi cot la cot, împuçcafi la marginea drumului sau torturafi cu rafmamente de cruzime, ca cei arestafi la Ia§i pe care jandarmeria ruralä avea ordinul sä-i finä nemâncafi §i sä-i batä "cu capul de perep pänä s-a zdrobi"32.

Pe mäsurä ce eriza se agrava, s-au înmulpt în Academie glasurile care cereau ca cel pupn pe moçiile Academiei färanii sä fie tratap mai omeneçte. în çedinfa din 27 martie 1906, Petru Poni a relatat faptul cä arendaçul moçiei Moara Grecilor de la Vaslui urease arenda de la 28.000 la 68.000 de lei, ceea ce însemna cä arendaçul "a luat de la Academie, pentru prepil ce da nu numai dreptul de a cultiva pâmântul §i exploatarea farä margini §i farä milä a färanilor"33. Spiru Haret a adäugat, în sprijinul declarafiei lui Petru Poni faptul cä Academia nu reprezintä doar o institufie nafionalä care sä garanteze în tóate privinfele statului. S. Aurelian a susfinut teoría cä un fost proprietär a donat Academiei moçia pentru a u§ura situafia färanilor, nu pentru a permite arendaçilor o exploatare nemiloasä. Rezultatul acestor dezbateri a fost anularea contractului de arendare §i încheierea altui contract, care fixa cantitatea minimä de pämänt ce trebuie asiguratä sätenilor, preful maxim, pe care aceçtia aveau sä-1 pläteascä pentru chiria pämäntului de muncä §i pentru pä§unea vitelor §i preful minim al zilelor de muncä. în legäturä cu arendarea moçiilor Academiei, dr. C.L Istrati a mers pänä la rädäcina räului §i i-a prevestit tóate urmärile. Urcarea arenzilor s-ar putea explica, spune el, dacä ar fi vorba de introducerea unei culturi mai rafionale sau de urcarea prefului produselor agricole34.

Mult mai curajoasä §i mai înaintatâ fafä de situafia färänimii §i fafä de räscoalä a fost atitudinea lui Radu Rosetti. Acesta a arätat cä räscoala de la 1907 a fost urmarea cruntei exploatäri de veacuri a färänimii de cätre clasa stäpänitoare, urmarea nemulfumirii §i urii stâmite de aceastä exploatare. El nu a recunoscut numai cä lipsa de pämänt §i de ima§ §i condifiile împovârâtoare de muncä au facut insuportabilä viafa färanului, dar a descris cu precizie întregul mecanism al exploatärii §i asupririi färanilor.

Nicolae Iorga avea o concepfie romanticä despre boierii din trecut §i chiar despre cei din época 1820-1880. Primii, argumenta marele istoric "au apärat fara, au cârmuit-o §i prin scrisul lor, au fost pästrätori timp de mai multe veacuri ai gândului románese"35. Ceilalji boieri, printre care N. Iorga îi pomenesc pe Ghica, Bibescu, Çtirbei, Golescu, Väcärescu §i Kogälniceanu "au fost tot oameni cari au simjit pentru Jará §i neam, cari, flecare dupä culturä, priceperea §i temperamentul säu, au lucrat pentru ele, De boieri de aceçtia suntem doritori §i astäzi: ei au lucrat la sfarâmarea clasei lor pentru binele tuturor"36.

Dupä reprimarea râscoalei, când mii de oameni au fost arestaji §i aduçi înaintea curjilor eu juraji, Iorga a avut acelaçi räspuns ca §i martorii care, fajä de încercârile procurorilor de a-i sili sä denunje instigatorii §i copiii râscoalei, au déclarât dârz §i mândru faptul cä toji sunt vinovaji de ceea ce comiseserä. Cu aceeaçi indignare eu care a protestât contra sälbaticii represiuni, Iorga s-a ridicat împotriva goanei dupä vinovaji §i împotriva justijiei de clasä care a judecat dupä dispozijiile proprietarilor orbiji de setea de râzbunare.

Iorga s-a ridicat împotriva legii care acorda proprietarilor §i arendaçilor 15 milioane pentru pierderile suferite în timpul râscoalei. El a contestât mai întâi principiul însuçi cä proprietarii ar avea drept la despägubiri. Apoi a susjinut cä, dacä proprietarii au pierdut palate, parcuri §i obiecte de artâ, familii Jârâneçti au pierdut în multe cazuri ceva mai mult: capii acelor familii au fost omorâji §i familiilor lor au râmas pieritoare de foame, farä vinoväjia lor, neavând dreptul sä cearä despägubiri37.

începutul râscoalei din anul 1907 este marcat de evenimentele petrecute în nordul Moldovei, pe moçia Flâmânzi din judejul Botoçani. Condijiile dezvoltärii social-economice §i politice a României în etapa premergätoare râscoalei pun în evidenjä maturizarea premiselor obiective care au générât ascujirea contradicjiilor sociale. în aceste împrejurâri, izbucnirea §i manifestarea luptei de clasä a Järänimii apare ca un fenomen intern necesar. Gradul de generalizare a fenomenului, amploarea §i intensitatea lui se aflä, de asemenea, legate strâns de adâncirea contradicjiilor din cadrul relajiilor economice, de mäsura în care efectele acestor relajii se räsfrängeau asupra situajiei materiale a unor mase cât mai mari, afectau, în cazul de fajä, straturi uriaçe aie Järänimii38. în legäturä eu începutul râscoalei din 1907, în Moldova, se nasc câteva întrebâri menite sä lämureascä complexul de împrejurâri care au dat naçtere miçcârii din Flâmânzi §i sä dezväluie anumite elemente manifestate în miçcarea din nordul Moldovei, în general. Au existât condijii specifice localitäpi Flämänzi care, grefate pe situapa socialeconomicä generalä a järänimii au constitué cauzele izbucnirii räscoalei tocmai din aceastä comunä.

Faptul cä räscoala Järanilor din 1907, de altfei ca §i räscoala din 1888 a izbucnit primävara, înaintea muncilor agricole, nu este un lucru întâmplâtor. El atrage atenpa asupra caracterului agrar al miçcârii, asupra obiectivului principal al luptei järänimii: intrarea în stâpânirea pâmântului precum §i asupra rolului determinant pe care relapile economice, în primul rând cele generate de sistemul învoielilor, îl are în geneza marilor lupte. Primävara o datä eu începutul sezonului agricol, Järanii erau nevoip sä rezolve chinuitoarea problemä a lipsei de pâmânt. Ei se adresau în flecare primävarä, moçierilor §i arendaçilor, pentru noi învoieli agricole care deveneau tot mai apäsätoare. Primävara apärea deci, mai vie §i mai acutâ necesitatea de a pune capät situajiei create §i de a se ridica pentru cucerirea dreptului la o viajä mai bunä39.

întrunirile Järanilor înainte de a trece la acjiune nu erau un simplu prilej de îmbârbâtare reciprocä sau de constatare a caracterului insuportabil al situajiei în care se aflau. Cu prilejul acestor întruniri se desluçeau §i únele elemente cu carácter de organizare a acjiunilor viitoare. A vorbi despre un plan bine conturat, în cazul de fajâ este nepotrivit. Totuçi únele mäsuri menite sä mobilizeze pe consäteni, de obicei, se adoptau.

Nu numai raporturile existente între proprietäjile particulare §i Järani determinau ridicarea Järänimii la luptâ, ci exista în egalä mäsurä teama de izbucnirea räscoalelor pe domeniile statului, iar în únele cazuri chiar pe domeniile coroanei. Sunt semnificative în acest sens douâ telegrame adresate Ministerului Domeniilor de çeful regiunii silvice purtând data de 12 martie 1907, referitoare la räzvrätirea sätenilor din localitäjile Fâstici §i Rinzeçti "care ameninjä averea statului"40. Evident în asemenea cazuri, intervenjia promptä a organelor represive a facut ca nemuljumirile Järanilor sä nu se dezlänjuie în toatä amploarea lor, eu atät mai mult cu cât ele începuserâ sä se concretizeze în plin reflux al räscoalelor din Moldova41.

Tocmai când se pärea cä räscoalele Jârâneçti din Moldova mergeau pe linia unui reflux categorie, judejul Tecuci abia începea sä cunoascä semnele din agitata lunä martie a anului 1907. Räsculajii tecuceni readuceau în cabinetele de lucru ale guvemantilor noi îngrijorâri care se adäugau la cele provocate de täränimea de peste Milcov, care pä§ise cu hotäräre pe calea luptei deschise pentru pämänt §i o viatä mai bunä. Se pärea cä starea de agitate care främänta satele tecucene încâ din primele zile ale lunii martie se va limita doar la actiuni sporadice, u§or conciliabile. Spre aceastä concluzie duceau §i mäsurile luate de autoritâti, cum era interzicerea adunärilor ce depâçeau cinci persoane, închiderea cârciumilor, suspendarea târgurilor säptämänale, concentrarea unor unitâti militare în centrele unde agitalnle erau mai mari. în ciuda acestor mäsuri luate de autoritâti, la 8 martie 1907 apar primele semne care anuntau zilele în care täränimea tecuceanä avea sä se ridice cu hotäräre la luptä deschisä ímpotriva autoritälilor de stat comunale §i judetene.

Actiunile revolutionäre ale täranilor din judetul Tecuci s-au desfaçurat de la nord la sud, aproape în tóate satele situate de o parte çi de alta a râului Bârlad, atingând maximum de intensitate în zilele de 11-14 martie 1907, O caracteristicä a acestor räscoale o constituie antrenarea räsculatilor în actiuni care depâçeau limítele localitälilor unde izbucneau (actiunile räsculatilor din Ploscuteni §i Homorca), precum §i legäturile existente între räsculatii din judetul Tecuci §i cei din judetele apropíate (Covurlui §i mai ales Putna). Mai mult decât în alte pärji ale tärii, în judetul Tecuci activitatea preotilor în "liniçtirea spiritelor" a jucat un rol deosebit cu tóate cä peste tot se semnalau agitatii, întruniri §i chiar pregätiri de räscoalä.

Eforturile permanente ale preotilor, solicitati sä foloseascä atät mijloace de convingere cât §i amenintarea täranilor de a fi scoçi de sub "obläduirea bisericii" au gäsit în rändurile multor tärani un teren prielnic. Actiunile revolutionäre ale räsculatilor tecuceni, cu tóate mäsurile luate de autoritâti, deosebit de putemice la momentul izbucnirii lor au arätat cä odatä pomite pe drumul räscoalei, másele târâneçti nu puteau fi împiedicate prin mäsuri coercitive sau mijloace propagandistice de nuantâ misticä42.

Semnalul nemultumirilor târâneçti din judetul Tecuci a fost dat de locuitorii comunelor Ploscuteni §i Homocea. în telegrama din 8 martie 1907, administratorul moçiei Ploscuteni aniufra telegrafíe arendaçului Oscar Rapaport, aflat la Bucureçti, ridicarea täranilor din Ploscuteni §i unirea lor cu cei din Homocea în scopul atacärii oraçului Adjud unde se afla sediul administraliei mo§iei. Mäsurile luate fie prin interventia directâ a autoritäjilor locale, fie a organelor judejene, au dus la liniçtirea temporarä a Järanilor räsculaji43.

în data de 11 martie 1907, un numär de 400 de Järani din Iveçti, Torceçti, Matea, Bläjeri §i Cudalbi adunaji la târgul säptämänal din Iveçti, au atacat casa administrajiei moçiei distrugând multe imobile precum §i regístrele de învoieli, dupä care au mai produs stricäciuni unui numär de 26 de prävälii. A doua zi, grupuri - grupuri de Järani din satele Lieçti, Çerbâneçti §i Buceçti al cäror numär se apropia de 4.000, se índreptau din nou spre Iveçti în scopul încheierii contractelor de învoieli agricole cu administrajia moçiei Bal§. La somajiile de rigoare ale armatei, räsculajii au rämas pentru pujinä vreme descumpäniji. O nouä încercare de a pätrunde cu forja prin zidul de baionete a soldajilor a fost iar respinsä. Cele douä tabere se gäseau fajä în fajä, în a§teptarea proiectului care îçi anunjase încâ din ajuns sosirea. Spre searä, dupä ce s-a comunicat cä prefectul contramandase sosirea la Iveçti, comandantul unitäjii militare a cerut räsculajilor sä päräseascä imediat bariera. La îndemnurile preojilor §i mväjätorilor aflaji în mijlocul lor, s-a hotärät retragerea. în timp ce o parte a räsculajilor se îndrepta spre casä, armata a deschis focul: din rândurile Järanilor care se reträgeau în ordine au cäzut trei morji §i 12 räniji44.

Intervenjia trupelor represive a împiedicat extinderea acestor miçcâri care astfei s-au limitât, în majoritatea localitäjilor amintite, la agitajii sau la adunäri unde erau discútate problème legate de nevoile imediate ale Järanilor. Un eveniment în aparenjä lipsit de importanjä, dar care träda deruta claselor dominante §i teama provocatä de räscoalele Jârâneçti, s-a petrecut în ora§ul Tecuci. Ideea cä másele räsculate aveau ca obiectiv imediat ocuparea capitalelor de judej era aça de putemicä încât a fost suficientä o falsä alarmä provocatä de un glonte tras la întâmplare pentru ca între trupele însârcinate cu paza ora§ului sä se dezlänjuie un schimb de focuri în urma cäruia un osta§ a fost omorât §i alji opt au fost räniji. în mai multe rapoarte oficíale se menjiona starea de agitajie a locuitorilor din localitäjile de pe cuprinsul judejului Tecuci. De menjionat cä §i ín acest judej, räsculajii au avut în vedere distrugerea firelor telefonice, pentru a se împiedica astfei chemarea urgentä a trupelor represive. Asemenea acte au fost sâvârçite la Cälmäjui §i Umbrâreçti. Cu tóate acestea, situajia ameninjätoare care crease multe dificultäji autoritäjilor judejene, încetase la mijlocul celei de-a doua decade a lunii martie, dupä intervenga hotärätä a trupelor de represiune, sä fie consideratä de autoritä# a§a de presantä.

în fafa forfelor represive, räscula#i înarma# cu mijloace de luptä rudimentäre, farä o legäturä stränsä între ei §i mai ales farä o conducere organizatä, nu puteau opune o rezistenfä îndelungatâ45. Çtirile despre primele agitafii deschise ale färanilor din judeful Covurlui au apärut în presä încâ la 8 martie. Ziarul local "Tribuna liberalä" nota: "Ni se comunicä cä d-1 prim-procuror a plecat în cätuna Serdaru, comune Filuçti §i cä în gara Barboçi sunt 40 de solda#. Se semnaleazä miçcâri între färani în comuna Slobozia-Conachi, unde este arenda§ Juster §i ín comuna Folteçti"46.

Semnalul revoltelor din acest judef 1-au dat färanii din satul Vameç, care au mers la primäria din comuna Piscu, manifestándu-se zgomotos împotriva învoielilor agricole §i ceránd primarului sä fie chemat în localitate arenda§ul Vasmagides, în vederea încheierii unor noi ínvoieli. Järanilor din Vame§ li s-au adäugat cei din comuna Piscu §i satul Vladimireçti, numärul lor ridicându-se la peste 250. Momentul central al evenimentelor räscoalei din judeful Covurlui îl constituie episodul sângeros petrecut chiar în oraçul Gala#. în ziua de 11 martie 1907 un grup de circa 200 de persoane format în cea mai mare parte din locuitori ai cartierelor mârginaçe Vadul Ungurului §i Lozoveni, dar §i din färani venifi din alte pär#, precum §i din muncitorii portuari, s-au índreptat spre centrul ora§ului, voind cu orice pref sä ajungä la prefecturä. Ajungând în strada Domneascä, mulfimea färanilor §i a celor care li s-au adäugat pe parcurs a fost întâmpinatâ de prefectul polifiei. încercârile acestuia de a-i determina sä desemneze o delegafie care sä reprezinte cererile în numele tuturor n-a avut succès, räsculafii cerând eu insistenfä sä meargä cu tofii la prefecturä. La o micä distanfä de prefecturä i-a întâmpinat un detaçament de soldafi din regimentul I Roçiori sub conducerea sublocotenenfilor Livezeanu §i Ion Antonescu, mareçalul de mai târziu. Trupa era însofitâ de procurorul Danielopol, care a facut somafiile de rigoare. Dar farä sä ezite, ofiferul Ion Antonescu a ordonat atunci foe. Din rändurile räsculafilor au cäzut 14 persoane, 7 au fost ränite grav, iar numeroase áltele ränite u§or. Sálvele care au despicat väzduhul in dupä amiaza zilei de 11 martie 1907 au produs o profimdä impresie în ora§. Masacrul sävär§it în strada Domneascä din Gala# fiind de altfei §i cel mai mare din întreaga Moldovä. în legäturä cu acest tragic eveniment, ziarul "Adevärul" relata urmätoarele: "Imediat dupä tragerea focurilor, o muljime imensä, printre care §i 60 de elevi de liceu s-au adunat pe locul dezastrului, protestând în contra faptului cä s-au sâvârçit orori, împuçcându-se Järanii care pentru moment nu aveau altä vinä decât aceea de a se fi manifestât zgomotos"47. Concomitent cu evenimentele petrecute în Galaji, miçcârile Jârâneçti s-au extins vertiginos în judejul Covurlui. Intervalul de maximä amploare este cuprins între 11 §i 14 martie 1907. Dupä aceastä perioadä centrele räsculate au fost înâbuçite, agitajii Jârâneçti semnalându-se însâ §i în perioada urmätoare. Ca §i în celelalte judeje ale Moldovei, räfuiala autoritäjilor §i a marilor proprietari eu Järanii era una deosebit de cruntä. Regimul instituit de autoritäre militare fajä de Järanii închiçi în cazärmile din Galaji era atât de aspru încât stâmea obiecjii pânâ §i din partea autoritäjilor civile deloe dispuse sä trateze pe Järani cu blândeje. Cantonarea detaçamentelor militare în focarele räsculate, folosirea patrulelor mobile pentru incursiuni în diferite localitäji, reprimärile sângeroase nu au înfrânt totuçi deplin spiritul de împotrivire al Järanilor din Covurlui. Dupä înâbuçirea räscoalelor, la fel ca §i în alte judeje, se semnalau räbufiiiri ale nemuljumirilor Jârâneçti, conflicte cu moçierii §i arendaçii, se menjinea la sate o stare de tensiune a cärei izbuenire era cu greu baratä de autoritäji. Lupta cea mai mare a Järänimii intrase însâ în reflux în Moldova încâ spre sfârçitul primei decade a lunii martie. în judejele nordice ale Moldovei, räscoala a durât aproximativ 10-14 zile. în judejele de sud ale provinciei, izbuenirea räscoalei s-a produs în momentul când se înregistra declinul miçcârilor din restul Moldovei. Ultimele miçcâri mai ample au fost înâbuçite pânâ în prima jumätate a lunii martie48.

Räscoala Järanilor din primävara lui 1907 a avut un putemic ecou dincolo de hotarele Järii. O confirmare a amplorii räscoalei Jârâneçti din anuí 1907 o constituie largul ecou pe care 1-a avut în primul rând în presa de peste hotare. Literalmente o Jarâ întreagâ a fost în fierbere, adevärate câmpuri de bätälie includeau sate sau comune pe distanje de zeci de kilometri, ora§e au fost luate cu asalt de fórjele räsculajilor, açezâri Jârâneçti au fost cucerite de armatä. Främäntärile §i miçcârile Jârâneçti din România care au culminât cu marea räscoalä din 1907, au cunoscut un putemic ecou în Austro-Ungaria. Era firesc ca acest subiect sä intereseze în chip deosebit opinia publicä austriaeä pentru cä în acea perioadä de frâmântâri sociale, tot mai mulji oameni se vedeau obligaji sä dea importarla cuvenitä cauzei fundamentale care orienteazä §i determinä acfiunile în societate: factorul economic §i relajiile íntre cíasele sociale. Räscoala din 1907 a dat opiniei publice de peste hotare prilejul de a face cuno§tinJä cu Järanii români. Presa burghezä austriacä, de tóate nuanjele nu a putut omite, referindu-se la miçcârile färänimii române din 1907, crunta exploatare care-i apäsa pe aceçti. Publicajia "Neues Wiener Abendblatt" menjiona cä "principala vinä pentru evenimentele actúale o poartä moçierii români a cäror comportare în problema agrarä era dictatä exclusiv de dorinja de a obfine din proprietâjile lor cât mai comod un venit cât mai mare"49. Interesant este faptul cä presa austriacä atrage atenjia cä uneori studenjii §i intelectualii români au depâçit solidaritatea pasivä, trecând la acfiuni de inifiativä pentru a conduce únele coloane de räsculaji §i desfaçurârile acestora. Teama fajä de posibilitatea extinderii räscoalei în Austria era exprimatä uneori nedisimulat. în momentul când Järanii români s-au räsculat la ei în Jarä, era firesc ca burghezia §i latifundiarii de la Viena dâ fie îngrijoraji cu privire la modul cum vor reacciona Järanii români supuçi Austro-Ungariei. Dar nu era vorba numai de aceçtia, ci §i de tóate najionalitäjile din imperiu, care sufereau dubia exploatare moçiereascâ §i najionalä50. Räscoala Järäneascä nu era altceva decât un pretext al autoritäjilor din Ballplatz de a atenta la aliata sale, România.

Chestiunea agrarä a fost una dintre cele mai acute problème aie societâjii moderne româneçti. Dincolo de interpretärile subiective aie contemporanilor evenimentelor în cauzâ sau a istoriografiei comuniste, chestiunea Järäneascä din România a reprezentat principala problemä a societäjii româneçti de-a lungul epoch sale moderne. O lume a satului románese, ancoratä în metehnele unei epoci pe care occidentul o depâ§ise prin progresul legislativ, tehnologic §i cultural, care persista însâ. Cu tóate interpretärile §i simpatiile pro §i contra exploatärii Järänimii de câtre marea mo§ierime, intervalul cuprins între domnia lui Al. I. Cuza §i prima conflagrajie mondialä a constituit "época de aur" a statului de la Gurile Dunärii. Un hinterland competitiv international, în ciuda constrângerilor legate de inffastructurä §i calitatea îndoielnicâ a produselor. Pästrarea în semi-sclavie a unei importante pärji a populajiei, retarde din punctul de vedere al civilizajiei vremurilor pe care le träia, a constituit cheia succesului unui stat nou apärut pe harta Europei. Dacá în lumea urbana etapele s-au ars mult mai repede, dând na§tere la celebrele forme farä fond, chestiunea läräneascä a fost cea în care etapele s-au ars mult mai greu lâsând un timp necesar realizärii reformelor educalionale (contemporane cu época), necesare pästrärii unei balanle economice pozitive a Vechiului Regat în raport eu partenerele sale comerciale51.

Footnote

1 Murgescu, 2010, 103-105.

Footnote

1 Adäniloaie §i Berindei, 1967, 340-343.

Footnote

3 Corbu, 1978, 46-48. Modalitate väditä pentru istoriografia comunista de a exploata la maximum greçelile reformei agrare din 1864 çi a se legitima pe baza miçcârii socialiste firave a epocii moderne româneçti.

Footnote

4 Corbu, 1978, 49-51.

5 Corbu, 1978, 52.

6 Corbu, 1978, 52-53.

Footnote

7 Adâniloaie çi Dan Berindei, 1967, 333-334.

8 Adâniloaie çi Dan Berindei, 1967, 334.

Footnote

9 Corbu, 1978,59-60.

10 Rosetti, 1986, 442-443.

11 Rosetti, 1986, 442-443.

Footnote

12 Rosetti, 1986, 461-463.

13 Rosetti, 1986, 467-470.

Footnote

14 Rosetti, 1986, 475-477.

15 Rosetti, 1986, 457.

Footnote

16 Rosetti, 1986, 457.

17 Corbu, 1978, 96-98.

Footnote

Corbu, 1978, 99-100.

Footnote

19 Rosetti, 1986, 579-581. Järanul román cu lipsurile sale în educape conçtientiza utopia ideilor socialist-comuniste, pe care autorii "epocii de aur" doreau sä le prezinte ca fíind oppunea {äränii române subjugate de clasa exploatatoare, moperimea.

20 Corban, 1970, 107-109.

Footnote

21 Corban, 1970, 123-125.

22 Corban, 1970, 133-134.

23 Corban, 1970, 133-134.

Footnote

Istoria Românilor, 2003, 83.

25 Rosetti, 1986,414.

26 Istoria Românilor, 2003, 83-84.

Istoria Românilor, 2003, 84.

Istoria Românilor, 2003, 85.

Footnote

29 Ojetea et alii, 1967, 13-15.

30 Ojetea et alii, 1967, 13.

Footnote

31 Rosetti, 1986,136-137.

32 Rosetti, 1986,136.

33 Ofetea et alii, 1967, 141-143.

34 Ofetea et alii, 1967, 18-20.

Footnote

35 Ojetea et alii, 1967, 22.

36 Ojetea et alii, 1967, 22-23.

37 Ojetea et alii, 1967, 27-29.

38 Vezi "Studii" (revista de istorie), 1961, 289-295.

Footnote

39 Ojetea et alii, 1967, 157-160.

40 Arh. I.S.I.S.P., fond 52, dos. 4845, f. 1, în ibidem.

41 Ojetea et alii, 1967, 266.

Footnote

42 Ojetea et alii, 1967, 267-270.

Footnote

43 Popescu-Puturi §i Ojetea, 1983, 640-641.

44 Popescu-Pujuri §i Ojetea, 1983, 650-653.

Footnote

45 Ojetea et alii, 1967, 270-273.

46 "Tribuna Liberalä", 8 martie 1907.

Footnote

47 Ojetea et alii, 1967, 286-288.

48 Ojetea et alii, 1967, 293-296.

Footnote

49 Ojetea et alii, 1967, 705-706.

50 Ojetea et alii, 1967,716-721.

Footnote

51 Murgescu, 2010, 103-124.

References

Bibliografie

Adäniloaie, N.; Berindei, Dan, Reforma agrarä din 1864, Bucureçti: Editura Academiei, 1967.

Corban, Constantin, Jàrànimea din România între 1864 §i 1888, Bucureçti: Editura Çtiinlificâ, 1970.

Corbu, Constantin, Räscoala färanilor de la 1888, Bucureçti: Editura Çtiinlificâ §i Enciclopedicä, 1978.

Murgescu, Bogdan, România §i Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Bucureçti: Editura Polirom, 2010.

Oletea, A. (coordonator), Marea räscoalä a färanilor din 1907, Bucureçti: Editura Politicä, 1967.

Popescu-Puluri, L; Oletea, Andrei (coordonatori), Documente privind marea räscoalä a färanilor din 1907, vol II, Bucureçti: Editura Academiei, 1983.

Rosetti, Radu, Pentru ce s-au räsculat färanii?, Bucureçti: Editura Eminescu, 1986.

*** "Studii" (revistä de istorie), vol III, Editura Academiei, 1961, p. 289-295.

*** "Tribuna Liberalä", 8 martie 1907.

*** Istoria Românilor, vol VII, tom II (De la Independenfâ la Marea Uniré, 1878 - 1918), Bucureçti: Editura Enciclopedicä, 2003.