EXPERTIZA TEHNICA AUTO JUDICIARA VERSUS EXPERTIZA CRIMINALISTICA AUTO

Headnote

Cuvinte cheie: expertizä, probe, obiective, criminalisticä, reglementäri.

Expertiza tehnicä este defmitä în conceptul juriçtilor români ca o lucrare de cercetare, ce constä din diferite operapuni fundaméntate çtiinfific pe baza cunoçtinfelor acumúlate în domeniul respectiv, fafä de care magistrafii nu au arguméntele profesionale de a le anticipa, apelând astfel la un mijloc de probâ çtiinfific prin care sä fie elucidate únele fapte de naturä civilä sau penalä.

Expertiza judiciarä poate fi defmitä ca un mijloc de probä prin care se aduce la cunoçtinfa organelor judiciare opinia unor specialiçti cu privire la acele împrejurâri de fapt pentru a cäror lämurire sunt necesare cunoçtinfe deosebite, opinie care se formeazâ pe baza unei activitäfi de cercetare concretâ a cazului çi a aplicärii unor date de specialitate de cätre persoanele competente desemnate de organele judiciare.

Este de necontestat faptul câ, folosindu-se date çtiinfifice - prin intermediul expertizei - pentru dovedirea împrejurârilor de fapt ale unei cauze, se garanteazä obiectivitatea probafiunii în cele mai dificile situafii. în multe lucräri juridice s-a subliniat în mod deosebit faptul câ, în calitatea sa de mijloc de probâ eu carácter çtiinfific, expertiza exercitä o influenfâ însemnatâ çi deosebit de favorabilä asupra activitäfii organelor judiciare, având un roi de seamâ în solufionarea rapidâ çi obiectivâ a cauzei. De aceea ea a mai fost supranumitâ ca "regina probelor".

O importanfä deosebitä o are expertiza tehnicä in domeniul autovehiculelor §i circulafiei rutiere, pentru stabilirea împrejurârilor çi cauzele accidentelor, pentru determinarea stärii tehnice a mijloacelor de transport, stabilirea posibilitäfilor de evitarea a producerii accidentelor çi nerespectarea regulilor de circulate.

Foarte adesea, în cazul accidentelor de circulate, nu este suficientä numai expertiza tehnicä auto, de multe orí fund necesarä çi o expertizä medico-legalä sau o expertizä criminalisticä. Aceasta se întâmplâ în situafia în care au fost çi victime (persoane ränite sau care §i-au pierdut viafa); în astfel de împrejurâri medicul expert va trebui sä se refere, în mod deosebit, eu privire la urmele çi dovezile materiale descoperite cu oeazia examinärii cadavrului.

Prin expertizele tehnice auto este obligatoriu sä se stabileascä viteza din momentele premergätoare producerii accidentului, sau din momentul producerii impactului; expertiza tehnicä în aceste situafii are un roi deosebit de important, întrucât timpul extrem de scurt în care se petrece un asemenea fapt înlâturâ posibilitatea unor depozifii obiective, precise çi complete date de martorii oculari. Pentru lämurirea justifiei, mai poate prezenta interes stabilirea caracterului distrugerilor çi a deteriorärilor suferite de únele piese §i subansamble ale autovehiculu lui, ca urmare a accidentului, precum çi determinarea posibilitäfii de a fi apärut defeefiuni care nu puteau fi preväzute la verificarea tehnicä, elemente foarte importante pentru stabilirea prejudiciului.

Rolul expertizei tehnice auto poate fi deosebit de important în cazul în care nu se poate stabili eu certitudine, pe altâ cale, daeâ încâlcarea unor reguli de circulate de cätre conducätorul auto constituie cauza unicä a accidentului produs, întrucât este cunoscut faptul cä, uneori, mai pot interveni çi forfa majorä, vinoväfia pietonului sau a altui conducätor de vehicul.

în multe situafii, expertiza tehnicä contribuie la identificarea autorilor unor accidente, atunci când alte mijloace de probâ nu pot fi folosite. De exemplu, descoperirea, pe furca bicicletei victimei, a urmelor de vopsea provenitä de la un autovehicul bänuit cä ar fi participai la accident, a urmelor lásate de un tractor, a unor bueäfi din rama sticlei de la fand unei biciclete pe care a râmas particule de vopsea de pe un autovehicul sau descoperirea pe un tractor a unor pete de sänge din aceeaçi grupâ eu sângele victimei.

1. Expertiza tehnicä auto çi criminalística, un mijloc de probâ?

în conformitate eu prevederile Codului de procedurä penalä pentru aflarea adevärului într-o cauzâ penalä, se pot dispune orice mijloace de probâ, ce sunt precizate la art. 64 din care fac parte constatärile tehnicoçtiinfifice çi expertizele. Atât constatärile tehnico-çtiinfifice cât çi expertizele exprimä opinia unor specialiçti în diferite ramuri aie çtiinfei, care au menirea sä lämureascä organul de cercetare judiciarä sau instanfa de judecatä în vederea stabilirii adevärului.

Expertiza tehnicä auto se bazeazä pe aplicapile din fizicä, respectiv din capitolul mecanicä tehnicä, care se ocupä de modul de miçcare al autovehiculelor, producerea leziunilor la victímele implicate çi a deformapilor subansamblurilor la caroseriile autovehiculelor, descrierea dinamicii producerii unor accidente de trafic rutier çi modul cum se transformé energía acumulatä de autovehicule în timpul mersului în diferite ciocniri.

Expertizele tehnice auto se pot efectúa numai de câtre persoane autorízate de câtre Ministerul Justipei pe baza unei practici îndelungate çi pe baza unui examen de verificare a cunoçtinfelor teoretice în domeniul juridic çi de specialitate.

Activitatea de expertizä tehnicä judiciarä çi extrajudiciarä este reglementatä prin O.G. nr. 2/2000 aprobatä cu completäri prin Legea nr. 156/2002 çi stabilere modul de organizare a activitäpi de expertizä judiciarä §i extrajudiciarä, atribupile ce sunt conferite de calitatea de expert tehnic judiciar, regulile procédurale privind expertiza tehnicä judiciarä, modul de recomandare çi numire a experplor, modul de plätire a onorarilor de expert §i räspunderile çi sanepunile experplor.

în domeniul expertizelor tehnice auto judiciare se utilizeazä informapi din mai multe domenii, precum cele din domeniul criminalist, medical, metalurgie, informaticä, o astfei de lucrare fiind defmitä în final ca o lucrare complexé, la care flecare specialist trebuie sâ-çi defmeascä pozipa aferent obiectivului la care trebuie sä räspundä, sarcina stabilirii culpei revenind numai organului judiciar sau instanfei de judecatä, orice referiri la culpa pärplor excedând competenfei experplor.

2. Expertul tehnic auto judiciar çi criminalist

Expertul tehnic auto judiciar çi criminalist va fl numit de organul judiciar sau de câtre instanfa de judecatä, numai dupâ ce a dobândit calitatea de expert tehnic auto judiciar, ca urmare a îndeplinirii urmätoarelor condipi:

- este cetâfean román çi cunoaçte limba românâ;

- are capacitate de exercipu deplinâ;

- a absolvit studii superioare în specialitatea pentru care se prezintä la examenul de expert, dovedite eu diplomâ;

- are un stagiu de cel pupn 5 ani în specialitatea în care a obpnut diploma;

- este apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activitäpi de expert;

- nu are antecedente penale çi se bucurä de o bunä reputape profesionalâ çi socialâ;

- a fost déclarai reuçit la examenul organizat în acest scop;

Organul îndreptâpt sä dispunä efectuarea expertizei tehnice auto judiciare sau criminalistice numeçte expertul sau, dupâ caz, specialists, indicé în scris, prin încheiere sau prin ordonanfä, obiectul expertizei çi întrebârile la care trebuie sä räspundä acesta, stabilere data depunerii raportului de expertizä, flxeazä onorariul provizoriu, avansul pentru cheltuieli de deplasare, atunci când este cazul, §i comunicä biroului local pentru expertize judiciare tehnice çi contabile numele persoanei desemnate sä efectueze expertiza.

Partea interesatä are dreptul sä solicite ca pe längä persoana numitä în calitate de expert sä mai participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala sa, çi un expert sau un specialist, nominalizat de ea, care sä fíe inscris pe lista experplor, adicä sä depnä calitatea de expert tehnic auto judiciar sau criminalist.

în conformitate cu prevederile codului penal çi civil, pot exista situapi cu character procesual ce se aflä în stränsä legäturä çi se condiponeazä reciproc, motiv pentru care legiuitorul stabilere modalitäple de incompatibilitate, abpnere, recuzarea sau înlocuirea experplor.

în ce prívente compatibilitatea expertului, se pot constata douä categorii de situapi care o determinä:

- calitatea funcponalä;

- pozipa procesualä;

Sunt incompatibili de a fi experp pentru calitatea lor funcponalä acele persoane care îndeplinesc în cauza respectivä diverse lucräri legate de funepa lor oficialä: judecätorul, procurorul care pune concluzii în instanfä, organele de urmärire penalä, apärätorul.

Pentru pozipa lor procesualä sunt incompatibili de fi experp: inculpatul, partea vätämatä, martorul, pärple în procesul civil.

Legitimarea acestei mäsuri de îngrâdire a capacitäpi concrete de a fi expert o constituíe prezumpa de lipsä de obiectivitate, în cauzä, a celor considerap incompatibili. Avem de-a face deci cu una dintre mäsurile preväzute de legiuitor, în vederea asigurärii garanpilor procesuale necesare justei rezolväri a cauzelor. Este evident faptul cä expertul, prin însâçi misiunea sa de a stabili pe baza datelor çi metodelor çtiinpfice, anumite împrejurâri de fapt ale cauzei, trebuie sä fíe independent de orice situape care 1-ar influenza, deoarece numai astfei îçi va putea îndeplini cu obiectivitate sarcina care îi revine.

Recuzarea experfilor constituie o problemâ ce va fi analizatä separat: în materie civilä §i în materie penalä.

în materie civilä legiuitorul stabilere situapile sau cazurile care creeazä o prezumpe de lipsä de obiectivitate în ceea ce priveçte activitatea desféçuratâ de o persoanâ ce face parte din aparatul judiciar. Conform legii procesuale, aceste situapi obligé pe cel care çtie cä existé un motiv de reeuzare în sarcina sa, sä declare cä se abpne de la îndeplinirea sarcinii sale judiciare; în acelaçi timp, existenfa unor cazuri de reeuzare îngâduie pärplor - daeä nu "s-a produs abpnerea" - sä solicite recuzarea.

în materie penalä recuzarea expertului este reglementatä de un text cadru. Pentru cazurile în care, dacä nu s-a facut declarare de abpnere, se poate cere recuzarea recurgându-se la situapile de incompatibilitate aplicabile experplor. Prevederile legale stabilesc subiecfii dreptului de a recuza expertul, care sunt: pärfile (adicä, partea civilä, inculpatul §i partea civilmente responsabilä), procedura de solucionare a cererii de recuzare facându-se de îndatâ, ascultându-se procurorul dacä este prezent în instanfä, iar dacä se considerä necesar, §i pärfile, precum çi cel recuzabil.

Pentru efectuarea expertizelor tehnice auto judiciare sau criminalistice, sunt necesare cunoçtinfe de specialitate, de mecanicä aplicatä, privind dinámica propulsiei autovehiculelor care descriu traiectoriile pe cäile de rulare, însofite de sistémele de ecuafii de stare, precum çi cunoçtinfe de tehnologia materialelor çi a construcfiei de maçini §i a echipamentelor, eu stabilirea condifiilor de fiabilitate a acestora. Mai nou experfii trebuie sä posede cunoçtinfe destul de ample de operare pe calculatorul electronic, cunoscând fiind faptul cä au fost elaborate programe de calculator - softuri - färä de care în viitor nu se vor mai putea elabora expertize tehnice auto judiciare sau criminalistice.

3. Reglementärile activitäfii de expertizä tehnicä auto çi criminalisticä

A§a cum am amintit anterior, activitatea de expertizä tehnicä judiciarä çi extrajudiciarä este reglementatä prin Ordonanfa Guvemului nr. 2/2000 publicatä în M. Of. nr. 26/25.01.2000 çi a fost aprobatä prin Legea nr. 156/2002 publicatä în M. Of. nr. 249/15.04.2002. Anterior acestor acte normative, activitäfile de expertizä tehnicä §i contabilä au fost reglementate prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 79/1971.

De asemenea expertizä tehnicä judiciarä mai este reglementatä din punct de vedere procedural prin Codul de procedurä penalä, iar în cazurile civile prin Codul de procedurä civilä ce ordoneazä modul de admisibilitate a probei cu expertizä, ordonanfarea expertizei, drepturile §i obligafiile expertului, confinutul raportului de expertizä, suplimentul de expertizä, modul de dispunere a unei noi expertize, onorariul de expert §i a altor cheltuieli, audierea experfilor etc.

Paralei cu activitatea de expertizä tehnicä judiciarä §i extrajudiciarä, Guvemul României a aprobat çi reglementarea activitäfii de expertizä criminalisticä prin Ordonanfa Guvemului nr. 75/2000, publicatä în M.O. nr. 407/2000, aprobatä ulterior prin Legea nr. 488/2002, publicatä în M. Of. nr. 578/05.08.2002.

Administrarea expertizei constituie un procès complex, în care momentul dispunerii efectuärii ei nu este decât ínceputul, fiind urmat de o serie de alte operafii care terminä cu depunerea çi aprecierea raportului de expertizä. Tóate aceste operafii nu sunt lásate la voia întâmplârii, legea reglementându-le cu grijä, §i organul judiciar având sarcina sä desfâçoare un rol activ în diferitele etape. Aceasta nu însemneazâ însâ cä libertatea tehnicä sau çtiinfificâ a expertului sau drepturile pärfilor ar suferi îngrâdiri. finänd seama de drepturile expertului çi ale pärfilor, organul judiciar are misiunea numai sä observe çi sä îndmme întreaga operafie de administrare a expertizei, atât în procesul civil, cât çi penal, pentm ca totul sä se desfâçoare conform prevederilor legii, în vederea obfinerii unor concluzii obiective §i correct fundaméntate din punct de vedere al specialitäfii.

în ceea ce prívente participarea pärfilor la efectuarea expertizei, în materie penalä, organul judiciar este acela care apreciazä necesitatea ei, stabilind acest lucm prin ordonanfâ çi comunicând pärfilor termenul la care sunt chemate, pentm a li se aduce la cunoçtinfâ obiectivele expertizei.

în materie civilä, conform art. 208 din Codul de procedurä civilä, dacä pentm expertizä este nevoie de o lucrare la fafa locului, ea nu poate fi fäcutä decât dupä citarea pärfilor prin carte poçtalâ recomandatä cu dovadä de primire, cu indicarea zilelor çi orelor când începe çi continuâ lucrarea. îndatorirea de a încunoçtiinfa pärfile în modul sus-arâtat îi revine expertului care va trebui sä anexeze la raportul de expertizä dovada îndeplinirii acestei obligafii.

Odatä îndeplinite formalitäfile descrise anterior expertul întocmeçte lucrarea, ce constituie punctul personal de vedere al cauzei, care nu poate fi avizat, modificat sau cenzurat sub aspectul confinutului çtiinfific. Dacä organul judiciar, dupä ce examineazä lucrarea, considerä cä aceasta este necorespunzätoare, vädite neclaritäfi, lacune sau contraziceri, are facultatea sä aprecieze necesitatea unor îndreptâri în cazul cererilor facute de una dintre pärfi.

Situafiile necorespunzätoare care se pot constata în momentul depunerii raportului de expertizä, precum çi mäsurile care se pot lua sunt urmätoarele:

- raportul de expertizä poate prezenta neclaritäfi, deficienfä care urmeazä a fi reparatä prin chemarea expertului pentru a da lämuriri;

- expertizä poate fi efectuatä în mod incomplet, lacunä care urmeazä a fi acoperitä pe calea întregirii expertizei printr-un supliment de expertizä;

- concluziile expertului pot prezenta inexactitäfi sau expertizä trebuie anulatä pentm neobservarea formelor legale în efectuarea ei, situafii care nu pot fi remediate decât printr-o nouä expertizä.

Concluziile expertului nu pot fi considerate drept o "hotäräre çtiinfificâ", deoarece fie cä expertizä are ca obiect cercetarea tuturor problemelor cauzei sau numai o parte din ele orí o singurä problemä, expertizä nu le rezolvä din punct de vedere juridic, a§a cum o va face organul care ordonä expertizä, ci numai din punctul de vedere al unei anumite çtiinfe a tehnicii.

4. Metodología de întocmire a raportului de expertizä tehnicä auto $i criminalisticä

Urmare numirii ca expert, acesta are obligajia de a studia dosarul cauzei, de a culege informafiile necesare de la faja locului - dacä este cazul - de a asculta pärjile - dacä este cazul - sä analizeze autovehiculul în cauzä, iar dacä dosarul nu confine detalii suficiente ce ar putea fi oferite prin aducerea unei completäri care de regulä stä în obligajia instrumentärii cauzei, atunci poate cere acest lucru.

în cauzele penale expertul nu va lua legätura cu pärfile din dosar, decât numai cu încuviinfarea organului de cercetare penalâ çi în prezenja acestuia. în cauzele civile, expertul este obligat sä convoace pärfile, aceasta constituind o obligate procedural färä de care expertiza poate fi anulatä. Expertul este competent sä fixeze data, ora çi locul convocärii cu condijia ca sä existe un timp suficient pentru primirea cärfii poçtale recomandate pe circuitul poçtal. în cazul în care una sau ambele pärji nu se prezintä la convocare, expertul poate întoemi lucrarea, cu menjionarea lipsei respective, sau poate efectúa o nouä convocare, dupä care dacä are date suficiente poate întoemi expertiza în mod ipotetic. Informajiile, explicable sau elementele referitoare la lämurirea cauzei, trebuie menfionate în raportul de expertizä, färä tendinfe de pärtinire, acestea devenind probe numai atunci cänd vor fi confírmate de ambele pärji. Expertul nu are comp et en Ja juridicä sä ia declarajii la pärji sau la martori çi nici calitatea încheierii unor procese verbale care sä fie semnate de cätre acestea. Singura excepjie ce poate exista este o constatare tehnicä la un atelier service, dar numai cu participarea ambelor pärji çi cu prezenja unui cadru de räspundere din atelierul respectiv.

* Materialele pe baza cärora se va elabora expertiza

In materie civila, fiind acjiune de partajare bunuri sau pretenfii, ce se dezbate la judeeätorie sau tribunal, instanja de judecatä este competentä sä dispunä efectuarea unei expertize çi sä adune la cauza dosarului tóate documéntele care sä stea la baza íntoemirii expertizei cum ar fi: acfiunea reclamantului, certificatul de înmatriculare al autovehiculului, factura sau contractul de vänzare-cumpärare care sä ateste calitatea de proprietär, împreunâ cu cartea de identitate a acestuia, procès verbal de constatare a avariei autovehiculului întoemit de organele de polifie, dosarul de desdäunare a asigurärii (dacä este cazul), dovada achitärii onorariului de expert etc.

In materie pénala fiind acjiune de cercetare penalä sau de începere a urmäririi penale, dosarul cauzei trebuie sä confinä tóate dátele care se referä la cauzä - în spejä producerea unui accident cu vätämare corporalä sau decesul de persoane, pentru ca expertiza sä räspundä la întrebârile formulate de cätre organul de cercetare penalä, dosarul trebuie sä confinä de regulä urmätoarele documente:

- ordonanja cu numirea expertului çi cu obiective expertizei;

- chitanfa de achitare a onorariului de expert;

- procès verbal de cercetare la faja locului;

- schija cu locul producerii accidentului;

- planéele fotografice de la locul accidentului;

- declarajiile pärjilor, a tuturor martorilor oculari çi asistenji, a urmaçilor decedatului (dacä este cazul);

- declarajiile participanjilor la trafic;

- copie de pe certificatul de înmatriculare çi cartea de identitate a autovehiculului; aici este necesar sä facem o parantezä çi sä amintim cä, în special cartea de identitate a autovehiculului este necesarä expertului în vederea stabilirii componenjei dotärilor (ABS, ADR, EDS etc.), pentru edificarea expertului de ce autovehiculul nu a descris în traiectoria sa urme de frânare;

- buletin de stabilirea a alcoolemiei cu procesul verbal de recoltare;

- raportul medico-legal sau necropsie;

- certificat de deces (dacä este cazul);

- procesul verbal de verificare a stärii tehnice;

- dovezi de efectuare unor experimente judiciare, dispuse de cätre organul de cercetare penalä, cu prezenja obligatorie a acestuia;

- copie de pe fiça de internare çi foile de observajie medicalä;

- citajii, dovezi de convocare, dovezi referitoare la luarea la cunoçtinfâ a unor drepturi ca: apärätor, expert parte etc.

Dupä studierea tuturor acestor date cuprinse ín documéntele amintite mai sus, expertul poate trece la prelucrarea tuturor datelor cu respectarea legislajiei §i a procedurilor în vigoare, dupä tipicul cunoscut, practicat çi publicat în buletinele informative publícate în acest sens.

* Forja probantä a expertizei

Deçi într-un dosar tóate probele sunt considerate egale, expertizei i se acordä in abstracto, o autoritate deosebitä dat fiind fundamentul säu çtiinfific, dar în practica lucrärilor este consideratä ca oricare alt mijloc de probä. Nu se recunoa§te deci expertizei o forjä probantä absolutä, raportul de expertizä fiind läsat la libera apreciere a organului judiciar, în conformitate eu principiul aprecierii probelor potrivit ultimei convingeri a judeeätorului, bazat pe conçtiinfa sa juridicä solidä.

Se face însâ distinejie: únele menjiuni cuprinse în raportul de expertizä (precum: data pe care o poartä raportul, arätarea cercetärilor efectúate, constatärile proprii pe care expertul le-a fäcut cu acest prilej, declarajiile pärjilor date în faja expertului) fac dovada înscrierii în fais. Acest lucru este posibil, întrucât menfiunile respective se referä la împrejurâri de fapt privind obiectul expertizei, constátate de expert, în cadrul activitâjii ce o desfâçoarâ în calitatea sa de delegat al organului judiciar. în ceea ce prívente restul raportului de expertizä (räspunsurile la întrebârile puse expertului, precum §i concluziile finale ale cercetârilor sale de specialitate pe care el le-a întreprins), acesta va fi supus liberei aprecien a organului judiciar.

Deci organul judiciar nu este légat de concluziile raportului de expertizä, care pot fi combätute prin celelalte probe din dosarul cauzei. Dacâ în acelaçi timp, nu poate fi atribuitâ expertului o pärere pe care n-a emis-o sau alte constatäri decât cele fäcute.

Organul judiciar are facultatea, în virtutea dreptului säu de liberä apreciere a probelor, de a lua sau nu în considerare concluziile raportului de expertizä independent de faptul cä lucrärile expertizei au fost efectúate de unul sau mai mulfi experp, care au avut sau nu o opinie comunâ.

Judecätorul unei cauze este considérât expertul experjilor, dar nu în sensul cä ar avea o competent tehnicä superioarä celei a experplor, ci în sensul cä are capacitatea de a cenzura çi évalua concluziile experplor în raport cu obiectul probei çi cu scopul procesului. în practica judiciarä s-a statuai cä în situapa în care rezultatele primei çi celei de a doua expertize sunt contradictorii, organul judiciar nu poate sä combine concluziile acestora, deoarece flecare expertizä având o individualitate proprie, în acest mod s-ar ajunge la o a treia expertizä efectuatä de însuçi organul judiciar, ceea ce nu este de atributul säu. într-o situape de acest fel, organul judiciar nu are decât posibilitatea sä înlâture unul sau ambele rapoarte de expertizä çi sä se sprijine pe alte probe în soluponarea cauzei. în nid un caz nu se va apela, la efectuarea unei alte expertize de catre un institut sau un laborator de expertize, deoarece aceasta nu poate avea o putere probantà decisiva, competenfele de a ràspunde la întrebârile puse expertizei tehnice judiciare sau criminalistice fiind egale.

5. Problemática expertizei auto criminalistice

Expertizä auto criminalisticä, se dispune în general în cazul accidentelor de circulape rutierä, are un carácter facultativ çi contribuie la elucidarea cauzelor çi mecanismelor producerii evenimentului rutier în cauzä. în conformitate eu prevederile codului de procedurä penalä, atunci când pentru lämurirea unor aspecte sau împrejurâri, ale cauzei sunt necesare cunoçthpele unui expert, organele de urmärire penalä sau instance de judecatä dispun, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei expertize judiciare. Rezultâ faptul cä organele de urmärire penalä au sarcina administrärii probelor care sä stabileascä faptele çi împrejurârile cauzei pentru lämurirea cärora sunt necesare cunoçtinte de specialitate.

Expertizä criminalisticä a accidentelor de circulape rutierä cuprind, atât elemente ale accidentelor de trafic, cât çi elemente de expertizare a pneurilor autovehiculelor, angajate în evenimentele rutiere. Decretul nr. 328/1966 modificat çi republicat, defmeçte accidentul de circulape ca fiind un eveniment produs pe drumurile publice, constând în coliziunea a douä sau mai multor véhiculé, orí a unui vehicul cu un obstacol, lovirea sau aero § area pietonilor, având ca rezultat vätämarea integritäpi corporate orí moartea unei persoane, pagube materiale, precum çi stânjenirea circulapei. Având ín vedere cä activitatea de urmärire penalä, se desfaçoarâ în cauze sub supravegherea procurorului, care dupä terminarea cercetârilor va primi dosarul pentru a se prominja asupra solupei, este normal sä soluponeze accidéntele de circulape eu ajutorul unei expertize tehnice, care are un roi primordial pentru elucidarea cauzei.

O expertizä auto criminalisticä trebuie sä ia în calcul date ale realitâpi stabilité de organul de urmärire penalä prin probe, dupä care prin lämurirea unor aspecte, probapunea poate continua. De aceea este necesar çi obligatoriu ca expertizä sä piece çi sä se bazeze pe elemente fumizate de organul de urmärire penalä. în acest sens, o important deosebitä o are veridicitatea întocmirii actelor primare de cercetare la faja locului, care constituie elementele fundamentale în modul de rezolvare a rezolvärii obiectivelor puse expertizei. în acest sens este important de subliniat importaba specialistului criminalist care prin mijloacele de ínregistrare, scrise, foto sau video, poate identifica multe amänunte care deçi la început, pot apare ca nesemnificative, în final sä constituie elemente foarte importante în rezolvarea cauzei judiciare.

în momentul de fa{ä când tara noastrâ este în faza de tranzipe de aderare la structurile europene, în care domeniul tratärii cauzelor judiciare ce au la bazâ accidentul rutier, se trateazâ într-un mod cu totul diferit decât la noi, apelându-se pe lângâ mijloace psihologice deosebite çi la mijloace tehnice superioare, precum calculatoarele electronice çi softuri sau baze de date deosebit de performante, este necesar sä sublimem problemática cu care se confruntä expertizä auto criminalisticä în tara noasträ. Astfel, dupä stabilirea unor prime date ale cauzei, daeä organul de urmärire penalä considerä cä sunt necesare cunoçtinte de specialitate, va dispune efectuarea unei expertize criminalistice, stabilind obiectivele acesteia, care prin mijloace çtiinpfice sä fie lämurite de cätre specialist. Aceste obiective trebuie sä fíe numai de naturä tehnicä, care sä contribuie la elucidarea deplinä a tuturor neclaritäplor sau neconcordantelor din dosarul respectiv.

Dupä cum se cunoaçte, obligapile fiecärui participant la traficul rutier, trebuie sä conducä la o conduitä astfei încât sä faeä fatä, atät tuturor pericolelor previzibile ce ar putea apare, cât çi elementelor specifice legate de om-vehicul-drum.

Printre multiplele problème care se urmäresc a fi rezolvate prin expertizä auto criminalisticä çi se pun în fa^a specialistului, sunt urmätoarele:

- dinámica producerii accidentului rutier;

- viteza de deplasare a vehiculelor, autovehiculelor sau pietonilor în momentele premergätoare producerii accidentului rutier;

- momentul aparitiei stärii de pericol;

- timpii de reac#e respectivi;

- posibilitâ#le de evitare a producerii accidentului în cauza respectiva;

- viteza la care se putea evita producerea impactului;

- distancie de la care se puteau observa eventualele obstacole;

- influença factorilor climatici asupra mecanismului de producere a accidentului;

- starea tehnicä a autovehiculului în cauzâ;

- influença condipilor de noapte asupra cauzelor producerii accidentului;

- cazurile fortuite, precum ar fi: explozia unei anvelope, blocarea sau desfacerea unei articula#i a direc#ei, defectarea sistemului de frânare etc.

Dupä cum s-a relevât anterior, se poate conchide cä expertizä auto criminalisticä, se dispune în situa#ile în care pentru lämurirea unor aspecte, sunt necesare cunoçtin{e de specialitate, prin urmare, concluziile raportului de expertizä, trebuie sä se bazeze pe riguroase calcule matematice efectúate cu formule consacrate, sau pe determinäri practice în cazul accidentelor, la care se considéra câ principala cauzâ a fost explozia sau defectarea unui pneu.

Verificarea raportului de expertizä criminalisticä, presupune îndeplinirea formelor de ordin procedural, precum §i verificarea conpnutului. Analiza raportului de expertizä de organul care a dispus-o, nu se rezumä numai la simpla lecturare a concluziilor, ci la verificarea modului cum s-a ajuns la concluziile respective çi la rapunea çi judecata logicä a faptelor ce au premers declançârii cauzelor producerii unui accident auto.

Principalul aspect pe care îl presupune îndeplinirea formelor de ordin procedural, constä atât în faptul dacä s-a räspuns la tóate obiectivele expertizei çi dacä nu existä concluzii contradictorii, cât çi în modul cum sau aplicat formúlele matematice consacrate, cum au fost aleçi coeficienpi çi constantele çi dacä calcúlele respective au fost corect efectúate. Organele de urmärire penalä, trebuie ca pe lângâ modul cum s-a räspuns la întrebârile puse expertizei, sä verifice dacä s-a îndeplinit mandatul expertului, cunoscând faptul cä §i depâçirea de mandat, poate constituí un mod de detumare de la scopul principal al unei expertize criminalistice.

Dorim sä prezentäm anumite aspecte care sä releve cât mai pe larg problemele tehnice çi juridice, legate de aspectele accidentelor de trafic, çtiut fiind faptul câ pe lângâ rolul de informare, conjinutul elementelor de expertizä a accidentului de trafic auto, are çi un roi educativ în rândul conducâtorilor auto. în domeniul expertizei tehnice çi criminalistice nu existä dreptul de ultimä opinie.

6. Obiectivele expertizelor tehnice auto judiciare çi criminalistice auto.

Activitatea exper#lor criminaliçti este reglementatä prin H.G. nr. 368/1998 privind înfiinlarea Institutului National de Expertize Criminalistice - I.N.E.C. apoi Ordonanja Guvemului nr. 75/2000 privind autorizarea exper#lor criminaliçti, care a apärut ca urmare a Deciziei nr. 143/05.10.1999 privind excepta de neconstitu#onalitate a dispozi#ilor art. 120 afin. 5 din Codul de procedurä penalä, ce a fost aprobatä prin Legea nr. 488/2002, iar prin Ordinul Ministrului Justi#ei nr. 2985/C din 15.11.2000 a fost reglementatä çi autorizarea exper#lor criminaliçti care pot fi recomanda# de pär# sä participe la efectuarea expertizei criminalistice.

Exper#i care activeazä în cadrul INEC au statut de func#onari publici conform art. 13 din HG nr. 368/1998, activând într-o structura direct subordonatä Ministerului Justi#ei, spre deosebire de alte categorii de exper# criminaliçti ce activeazä în diverse structuri care se bucurä de un statut neutru, fiind complet independen#. în privinja delimitärii domeniului expertizei tehnice, fajä de domeniul expertizei criminalistice, este necesarä o abordare mai profundä sub aspectul competent çi regulilor procédurale de efectuare a expertizelor, astfel încât sä nu existe excep#i sau incertitudini, fa{ä de principiile de drept ce ac#oneazä §i asupra cärora nu se mai pot face comentarii, deoarece existä riscul denaturärii con#nutului expertizei în sine ca fo#ä probantä, în procesul civil sau penal.

Sunt domenii în care obiectivele expertizei criminalistice stabilité de câtre organelle judiciare, fie ele de cercetare penalä sau instálele judecâtoreçti, se confundâ în totalitate eu obiectivele expertizei tehnice judiciare, eu preeädere în domeniul "autovehicule çi circula#e rutierâ". Pentru a nu propaga confuzia, vom exemplifica tipul çi natura obiectivelor, pentru flecare tip de expertizä dispusä de câtre organele judiciare.

Obiectivele expertizei tehnice auto sunt:

- stabilirea direc#ilor de deplasare aie autovehiculelor în cauzâ;

- identificare locului producerii impactului;

- apari#a momentului stärii de pericol çi cine 1-a créât;

- vitezele de deplasare aie autovehiculelor sau pietonilor implica# în accident în momentele premergätoare producerii accidentului;

- stabilirea vitezei în momentul producerii impactului;

- viteza de evitare a producerii impactului;

- posibilité# de evitare a producerii accidentului;

- dinámica producerii accidentului în cauzâ;

- distança de proiectare a victimei, dupä producerea impactului cu autovehiculul în cauzâ;

- scurtarea ampatamentului bicicletei sau motocicletei §i în func#e de aceasta stabilirea vitezei;

- adâncimea remanentä de pâtrundere a unei motociclete în caroseria unui autoturism;

Obiectivele expertizei criminalistice auto sunt:

- sä se stabileascä dacä cioburile de la faruri §i lämpi, provin de la autovehiculul cu care s-a comis accidental;

- sä se stabileascä dacä urmele de franare gäsite la fa(a locului, provin de la anvelopele autovehiculului bänuit a fi cel cu care s-a comis accidental în cauzä;

- dacä peliculele de vopsea gäsite la fa{a locului provin de la acelap autovehicul cu care s-a produs accidental;

- referiri la restarile de tegumente, bucäp de materie organicä, smocuri de pär etc. gäsite la autovehiculul în cauzä;

- ruperi de haine, restari textile, nastari, catarame provenite de la îmbrâcâmintea victimei;

- comentarea leziunilor victimei;

- corelarea leziunilor victimelor cu deformapile autovehiculelor;

De cele mai multe orí, organele judiciare dispun efectuarea expertizei criminalistice, stabilind obiective cu carácter strict al expertizei tehnice auto judiciare. în aceastä situape se pune întrebarea: ce este de fäcut ín acest sens pentru a nu se provoca confuzii?

în primul rând ca expertizä dispusä, sä se bucure de forpí probantä absolutä, trebuie sä fíe elaboratä de un expert neutru. A§a cum a fost înfiin(at INEC, rezultä cä expertal criminalist având un Statut de funcponar public, Institatal fiind subordonat Ministerului Justipei, nu poate fi considérât totodatä un expert neutru.

Se considerä cä în situapa în care expertizä a fost elaboratä de cätre o institape ce are un control ierarhic superior, nu se poate bucura de forpí probantä absolutä, decât numai în situapa în care este reprezentat statal román, ce se judecâ într-o cauzä cu un alt stat, sau o persoanâ ce nu are cetä(enie românâ. în cazul în care expertizä ca atare este considerate criminalisticä çi ea are de räspuns la niçte problème care fac obiectal de regulâ al unei expertize tehnice, cu atât mai mult obiectivitatea acelei lucrâri este îndoielnicâ.

în plus, în situapa în care obiectivele unei expertize criminalistice din domeniul auto se confundä cu cele ale unei expertize tehnice auto judiciare, iar expertizä criminalisticä dispusä se elaboreazä de cätre un expert criminalist, care nu are §i calitatea de expert tehnic auto judiciar, cu atât mai mult expertizä este mai vulnerabilä, putând fi atinsä de nulitate absolutä.

Atâta timp cât, odatä cu înfiinîarea INEC §i pânâ la aprobarea Ordonanjei nr. 75/2000 prin lege, au fost abilitap sä efectaeze expertize criminalistice acele persoane (cu sau farâ stadii superioare), care au desfâçurat o activitate de cel pupn 4 ani sau are stadii de specialitate, doveditä cu diplomä (aici, nu se precizeazä ce fel de diplomä), organele judiciare au dreptal sä se îndoiascâ de calitatea acestor expertize. Se mai nasc o serie de întrebâri:

- De ce la nivelul organelor judiciare s-a näscut o cutamä procédural, ca drept de ultima opinie în materie de expertize, fie ele tehnice auto judiciare sau criminalistice?

- Poate fi credibilä o expertizä criminalisticä din domeniul auto ce a fost elaboratä de un expert cu 4 ani vechime, despre care nu se cunoaçte dacä are stadii superioare çi care nu figureazä pe lisíele experplor judiciari din domeniu ce sunt publícate anual în Monitorul oficial, partea a IV-a, iar un expert criminalist auto parte îndeplineçte tóate condipile de mai sus, inclusiv titluri çtiinpfice çi are altä opinie?

- Aça cum se defmeçte în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 488/11.07.2002, specialitatea în care se poate obpne calitatea de expert criminalist autorizat, aferentä cazului în spe^ä "expertizä criminalisticä în accidéntele de trafic terestru ... " se produce o încâlcare a normelor de specializare profesionale, în sensul cä traficul terestru cuprinde tóate felurile de transportan de la sol. întrebarea care se naçte este: Este competent expertal INEC sä presteze în domeniul accidentelor de circulape rutiere, în domeniul accidentelor de circulape a materialului rulant (cale feratä, metrou, tramvaie, trenule(e etc.) çi invers?

- Prin H.G. nr. 368/03.07.1098 privind înfinparea I.N.E.C. art. 10 se stabilesc atribupile principale, printre care la lit. a): "efectueazä, în tóate cazurile, noua expertizä criminalisticä; în cazurile de o complexitate mai mare sau pentru care laboratoarele interjudefene nu au condifii tehnice, efectueazä prima expertizä " ce se refera strict numai la faza judecätoreascä a cauzelor, explicitatä §i prin cei care contrasemneazä: Ministrul justipei, Ministrul fmanjelor çi Ministrul muncii çi protecpei sociale. Dacä aceastä atribupe s-ar fi referit çi la faza de cercetare judiciarä, în acest caz, ar fi fost imperios necesarä çi contrasemnätara Ministrului de interne. De altfei, aici, se creeazä un paralelism între INEC, ce are atribupi numai în faza judecätoreascä çi Institatal de Criminalisticä din cadrul I.G.P. (care este dotât çi specializat corespunzâtor), ce are atribupi exprese pentru faza de cercetare judiciarä, anterioarä celei judecâtoreçti. întrebarea ce se naçte este urmätoarea: Extinderea de la faza judecätoreascä a competenjelor INEC, la faza de cercetare penalä, datoritä paralelismului existent în legislape, este, sau nu o depâçire de mandat?

Prin gândirea la întrebârile astfei näscute çi formularea räspunsurilor respective, se desprinde faptal cä la nivelul Ministerului Justipei s-a format o structura strict subordonatä din punct de vedere administrativ §i profesional. Spunem din punct de vedere profesional, deoarece pânâ çi statatal profesional al eventualelor asociapi profesionale de experp criminaliçti autorizap, trebuie aprobat de cätre ministrul justipei în conformitate cu art. 11, alin, 2 din Legea nr. 488/11.07.2002 de aprobare a Ordonanjei Guvemului nr. 75/2000 privind autorizarea experplor criminaliçti.

In concluzie, atâta timp cât experpi criminaliçti autorizap de cätre Ministerul Justipei la INEC nu se bucurä de un statut neutru, o parte din ei nu sunt în specialitatea lor çi experp judiciari, de asemenea unii au fost admip (prin efectul legii) cu o vechime de cel pupn 4 ani cu diplomä de specialitate dar nu cu studii superioare, iar ca experp criminaliçti parte sunt persoane care índeplinesc tóate celelalte condipi inclusiv titluri çtiinpfice, cele douä categorii de experp nu sunt compatibile. In consecinfä se poate preciza cu tärie cä în domeniul expertizei criminalistice, de orice specialitate ar fi ea, nu exista drept de ultimä opinie, iar organele judiciare de orice fel ar fi ele, de cercetare penalä sau instance de judecatä, trebuie sä pnä seama de acest aspect.

7. Considérente despre relapa expert numit-expert parte!

Practica elaborärii expertizelor conduce uneori la atâtea subiecte controversate, încât uneori aceste se transformâ în pure abuzuri, care în cauzele judiciare pot provoca mari neajunsuri în procesul de justipe, ce se pot solda de cele mai multe orí în nerespectarea procedurilor, iar în consecinpi motive de recurgere la alte instance sau denigrarea justipei deformând imaginea magistraplor. Dacä în domeniul expertizei judiciare, dreptul pârplor de a apela la un expert recomandat sau specialist se respectä cu relativä exactitate, trebuie sä recunoaçtem cä în domeniul expertizei criminalistice, acest drept este desconsiderat complet.

în cauzele penale expertiza judiciarä §i criminalisticä este reglementatä prin Codul de Procedurâ Penalä, art. 54, 116-125, 190, 319 §i 327. Pârple pot fi asístate de un expert recomandat de cätre acestea care sä participe la efectuarea expertizei precum çi a modului de conlucrare a expertului numit cu cel recomandat de cätre pärp în conformitate cu Decizia Curpi Constituponale nr. 143/05.10.1999, publicatä în Monitorul Oficial al României partea I-anr. 585/30.11.1999.

Decizia menponatä, definitivä §i obligatorie, are ca efect înlâturarea din legislape a dispozipei, declárate neconstituponale, efect asemänätor celui produs de abrogare dar cu putere, numai de la data publicärii în monitorul oficial. Atât nórmele spéciale în materie, Ordonanja Guvemului României nr. 2/2000, aprobatä prin Legea nr. 156/2002 referitor la expertiza judiciarä çi extrajudiciarâ, cât çi Ordonanja Guvemului României nr. 75/24.08.2000, aprobatä prin Legea nr. 488/11.06.2002, referitor la expertizele criminalistice, statueazâ în mod exprès dreptul pârplor interésate de a solicita participarea la efectuarea expertizei pe cheltuiala lor çi a unui expert sau specialist, nominalizat de eie, cä expertul parte participé la efectuarea expertizei dispusä de cätre organul judiciar çi conlucrarea expertului numit cu cel recomandat de cätre pärp.

Mai mult, C.p.p. la art. 119-122 stabilere modul cum expertul parte are accesul la dosar çi cum trebuie întocmit un raport de expertizä, mai precis, atunci când sunt mai mulp experp sau dacä sunt deosebiri de päreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului de expertizä sau într-o anexä. Dacä în domeniul unei expertize judiciare acest lucru se respecté, în sensul cä expertul numit colaboreazä cu expertul parte çi elaboreazä un singur raport de expertizä sau expertul parte îçi exprimé opinia separat, dar referitor la raportul de expertizä întocmit de cätre expertul numit, în domeniul expertizei criminalistice, care la momentul actual expertizele criminalistice se realizeazä numai prin Institutul Naponal de Expertize Criminalistice (INEC) çi Institutul de Criminalisticä, primul subordonat Ministerului Justipei, iar al doilea subordonat Inspectoratului General al Polipei Romäne -ase vedea monopolul de stat în domeniu - ca çi cum în România nu ar exista cadre çi specialiçti la nivelul experplor criminaliçti privap cu vastâ experienpí pe domeniul säu, lucrurile stau altfel.

Dar sä ne explicäm. INEC nu permite accesul expertului parte la dosarul cauzei, exercitând un embargou total asupra dosarului, dupä care elaboreazä expertiza în cauzä, apoi expediazä atât dosarul, cât çi expertiza respectivä la organul judiciar. Se pune urmätoarea întrebare: dacä organul judiciar este din Satu Mare, iar expertiza se dispune a se efectúa de cätre INEC, iar expertul recomandat de parte este din Bucureçti, cum ia acesta la cunoçtinpi de conpnutul expertizei? Ducându-se la Satu Mare, iar în aceastä situape îngreunându-se mersul procedural al sistemului judiciar? Desigur cä aici este cazul unui abuz, ce se poate elimina prin räspunsul la o altä simplâ întrebare: care este temeiul legal, prin care INEC nu asigurâ accesul la dosar §i nu elaboreazä o singurä expertizä împreunâ cu expertul parte sau cu specialistul împreunâ? Räspunsul este unui singur: nu existä nici un temei legal! Atunci în aceastä situapune se impune emiterea unui act normativ prin care sä se statueze aceste comportamente, dupä pärerea autorului cel mai potrivit este un Ordin al Ministrului Justipei.

Am amintit mai înainte cä în materie penalä, dreptul la expert parte se exprimé în doué tipuri de expertize: expertiza tehnicä judiciarä auto çi expertiza criminalisticä auto. în aceastä situape se impune sä delimitäm cele doué tipuri de expertize, chiar cu riscul cä ne repetäm fapí de alte articole sau opinii apärute în diferite publicapi. Tot în materie penalä, fund acpune de cercetare penalä sau de începere a urmäririi penale, dosarul trebuie sä conpnä tóate dátele care se referä la cauzä - în spe(ä producerea unui accident cu vätämare corporalä sau decesul de persoane - pentru ca expertiza sä räspundä la întrebârile formulate de cätre organul de cercetare penalä, dosarul trebuie sä conpnä de regulä urmätoarele documente:

- ordonanja cu numirea expertului çi cu obiective expertizei;

- chitanja de achitare a onorariului de expert;

- procès verbal de cercetare la fa(a locului;

- schpa cu locul producerii accidentului;

- planéele fotografice de la locul accidentului;

- declarapile pârplor, a tuturor martorilor oculari çi asistenp, a urmaçilor decedatului (dacä este cazul);

- declarapile participanplor la trafic;

- copie de pe certificatul de ínmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului; aici este necesar sä facem o parantezä §i sä amintim expertului trebuie sä çtie dotärile opponale (ABS, EDS etc.), pentru edificarea expertului de ce autovehiculul nu a descris în traiectoria sa urme de frânare;

- buletin de stabilirea a alcoolemiei cu procesul verbal de recoltare;

- raportul medico-legal sau necropsie;

- certificat de deces (dacä este cazul);

- procesul verbal de verificare a stärii tehnice;

- dovezi de efectuarea unor experimente judiciare, dispuse de cätre organul de cercetare penalä, cu prezenfa obligatorie a acestuia;

- copie de pe fiça de internare çi foile de observare medicalä;

- citapi, dovezi de convocare, dovezi referitoare la luarea la cuno§tinfä a unor drepturi ca: apärätor, expert parte etc.

Numai dupä studierea tuturor acestor date cuprinse ín documéntele amintite mai sus, expertul poate trece la prelucrarea tuturor datelor cu respectarea legislapei §i a procedurilor ín vigoare, dupä tipicul cunoscut, practicat çi publicat ín buletinele informative publícate ín acest sens. Organul judiciar este competent sä stabileascä, dacä în cauzä este necesarä o expertizä tehnicä judiciarä sau criminalisticä, iar pentru a le delimita le vom invoca conpnutul juridic.

Expertizä judiciarä are menirea de a reconstituí dinámica producerii accidentului rutier stabilind viteza inipalä a autovehiculului çi cea limitä sub care se putea evita producerea unui accident ín anumite condipi concrete de trafic rutier çi meteorologice. Expertul tehnic judiciar stabilere starea tehnicä a autovehiculului §i sistemelor acestuia, dacä au prezentat orí nu, defecpuni anterior producerii accidentului §i dacä acestea puteau fi cauza producerii lui ín funcpe de dátele referitoare la caracteristicile tehnice ale vehiculului, drumului §i starea psiho-motorie a çoferului.

Expertizä criminalisticä are un aport deosebit în clarificarea unor împrejurâri privind producerea accidentului rutier §i identificarea autovehiculului, a persoanei vinovate, îndeosebi în ipoteza päräsirii locului accidentului, în funcpe de urmele de fränare rämase pe partea carosabilä, a peliculelor de vopsea, a unor resturi desprinse din caroserie, a urmelor biologice läsate de/pe corpul victimei, conducând astfei la identificarea vehiculului antrenat în accident. Aici este de menponat o carenfä a Ordonanfei Guvemului Romäniei nr. 75/24.08.2000 prin care în cadrul art. 2, punctul 2) se precizeazä specialitäple expertului criminalist "expertizä criminalisticä ín accidéntele de trafic " care dä naçtere la întrebâri, precum: Ce fei de trafic? Trafic de droguri, trafic de influenfä sau trafic de circuí ape cu menponarea domeniului: rutier, rulant, aerian sau naval! Este interesant de çtiut, cum a fost posibil ca un grup de ingineri în specialitatea autovehicule rutiere, care activeazä ca experp criminaliçti, sä primeascä competenfä in specialitäple: trafic material rulant, trafic aerian, trafic naval, expertizä dactiloscopicä, expertizä graficä §i tehnicä a documentelor, balisticä çi traseologie fiind publicap în Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 678/27.02.2006. S-au respectât în acest sens prevederile legale în domeniu? Categoric nu!

Administrarea expertizei çi a felului acesteia constituie un procès complex, în care momentul dispunerii efectuärii ei nu este decât ínceputul, fiind urmat de o serie de alte operapuni care se terminä cu depunerea §i aprecierea raportului de expertizä. Tóate aceste operapi nu sunt läsate la voia întâmplârii, legea reglementändule cu grijä, §i organul judiciar având sarcina sä desfâçoare un rol activ în diferitele etape. Aceasta nu însemneazâ însâ cä libertatea tehnicä sau çtiinpficâ a expertului sau drepturile pärplor ar suferi îngrâdiri. Jinând seama de drepturile expertului çi ale pärplor, organul judiciar are misiunea numai sä observe çi sä îndrume întreaga operapune de administrare a expertizei, atât în procesul civil, cât çi penal, pentru ca totul sä se desfaçoare conform prevederilor legii, în vederea obpnerii unor concluzii obiective çi corect fundaméntate din punct de vedere al specialitäpi.

în ceea ce priveçte participarea pärplor la efectuarea expertizei, în materie penalä, organul judiciar este acela care apreciazä necesitatea ei, stabilind acest lucru prin ordonanfâ çi comunicând pärplor termenul la care sunt chemate, pentru a li se aduce la cunoçtinfâ obiectivele expertizei. în materie civilä, conform art. 208 din codul de procedurä civilä, dacä pentru expertizä este nevoie de o lucrare la fafa locului, ea nu poate fi facutä decât dupä citarea pärplor prin carte poçtalâ recomandatä cu dovadä de primire, cu indicarea zilelor çi orelor când începe çi continuâ lucrarea. îndatorirea de a încunoçtinfa pärple în modul susarâtat îi revine expertului care va trebui sä anexeze la raportul de expertizä dovada îndeplinirii acestei obligapi.

Odatä îndeplinite formal itäple descrise anterior expertul întocmeçte lucrarea, ce constituie punctul personal de vedere al cauzei, care nu poate fi avizat, modificat sau cenzurat sub aspectul conpnutului çtiinpfic. Dacä organul judiciar, dupä ce examineazâ lucrarea, considerä cä aceasta este necorespunzätoare, prezintä vädite neclaritäp, lacune sau contraziceri, are facultatea sä aprecieze necesitatea unor îndreptâri în cazul cererilor facute de una dintre pärp.

Situapile necorespunzätoare care se pot constata în momentul depunerii raportului de expertizä, precum §i mäsurile care se pot lua sunt urmätoarele: raportul de expertizä poate prezenta neclaritäp, deficienfä care urmeazä a fi reparatä prin chemarea expertului pentru a da lämuriri; expertizä poate fi efectuatä in mod incomplet, lacunä care urmeazä a fi acoperitä pe calea întregirii expertizei printr-un supliment de expertizä; concluziile expertului pot prezenta inexactitäp sau expertizä trebuie anulatä pentru neobservarea formelor legale în efectuarea ei, situapi care nu pot fi remediate decât printr-o nouä expertizä. Concluziile expertului nu pot fi considerate drept o "hotäräre çtiinpflcâ", deoarece fie cä expertizä are ca obiect cercetarea tuturor problemelor cauzei sau numai o parte din ele orí o singurä problemä, expertizä nu le rezolvä din punct de vedere juridic, a§a cum o va face organul care ordonä expertizä, ci numai din punctul de vedere al unei anumite çtiinfe a tehnicii.

Urmare numirii ca expert, acesta are obligaba de a studia dosarul cauzei, de a culege informatiile necesare de la fata locului - dacä este cazul - de a asculta pärtile - dacä este cazul - sä analizeze autovehiculul în cauzä, iar dacä dosarul nu contine detalii suficiente ce ar putea fi oferite prin aducerea unei completäri care de regulä stä în obligatia instrumentärii cauzei, atunci poate cere acest lucru.

în cauzele penale expertul nu va lua legâtura cu párale din dosar, decât numai eu încuviintarea organului de cercetare penalâ çi în prezenta acestuia. în cauzele civile, expertul este obligat sä convoace párale, aceasta constituind o obligatie procedural färä de care expertiza poate fi anulatä. Expertul este competent sä fixeze data, ora §i locul convocärii cu condifia ca sä existe un timp suficient pentru primirea cärffi poçtale recomandate pe circuital poçtal. în cazul în care una sau ambele pärfi nu se prezintä la convocare, expertul poate întoemi lucrarea, cu menfionarea lipsei respective, sau poate efectúa o nouä convocare, dupä care dacä are date suficiente poate întoemi expertiza în mod ipotetic. Informafiile, explicable sau elementele referitoare la lämurirea cauzei, trebuie menciónate în raportal de expertizä, färä tendinfe de pärtinire, acestea devenind probe numai atunci când vor fi confírmate de ambele pärfi. Expertul nu are competenfa juridicä sä ia declarafii la pärfi sau la martori çi nici calitatea încheierii unor procese verbale care sä fie semnate de cätre acestea. Singura excepfie ce poate exista este o constatare tehnicä la un atelier service, dar numai eu participarea ambelor pärfi çi eu prezenfa unui cadru de räspundere din atelierul respectiv.

Deçi într-un dosar tóate probele sunt considerate egale, expertizei i se acordä in abstracto, o autoritate deosebitä dat fiind fundamental säu çtiinfific, dar în practica lucrärilor este consideratä ca oricare alt mijloc de probä. Nu se recunoaçte deci expertizei o forfä probantä absolutä, raportal de expertizä fiind läsat la libera apreciere a organului judiciar, în conformitate eu principiul aprecierii probelor potrivit ultimei convingeri a judeeätorului, bazat pe conçtiinfa sa juridicä solidä.

Se face însâ distinefie: únele menfiuni cuprinse în raportal de expertizä (precum: data pe care o poartä raportal, arätarea cercetärilor efectúate, constatärile proprii pe care expertul le-a fäcut cu acest prilej, declarable pärplor date în faja expertalui) fac dovada înscrierii în fais. Acest lucru este posibil, întrucât menfiunile respective se referä la împrejurâri de fapt privind obiectal expertizei, constátate de expert, în cadrul activitäfii ce o desfâçoarâ în calitatea sa de delegat al organului judiciar. în ceea ce priveçte restai raportalui de expertizä (räspunsurile la întrebârile puse expertalui, precum çi concluziile finale ale cercetärilor sale de specialitate pe care el le-a întreprins), acesta va fi supus liberei aprecien a organului judiciar.

Deci organul judiciar nu este légat de concluziile raportalui de expertizä, care pot fi combátate prin celelalte probe din dosarul cauzei. Dacä în acelaçi timp, nu poate fi atribuitâ expertalui o pärere pe care n-a emis-o sau alte constatäri decât cele fäcute.

Organul judiciar are facultatea, în virtatea dreptalui säu de liberâ apreciere a probelor, de a lua sau nu în considerare concluziile raportalui de expertizä, independent de faptal cä lucrärile expertizei au fost efectúate de unul sau mai multi experfi, care au avut sau nu o opinie comunâ.

Revenind la expertizele criminalistice elaborate de cätre experfii criminaliçti din INEC, prin care nu s-au dat posibilitatea experfilor parte sä conlucreze cu cei desemnafi, se mai naçte o altâ întrebare foarte importantä: au forß probantä aceste expertize criminalistice în sistemul judiciar? Räspunsul este: categorie nu! Mai mult, aceste expertize mai sunt lovite de nulitate absolutä, datoritä nerespeetärii procédurier constitutional, privind dreptarile fundamentale ale omului, susfinute de cätre Decizia nr. 143/05.10.1999 a Curb Constitutional.

întorcându-ne la fondul problemei, putem conchide cum se poate încâlca un drept la apärare al uneia dintre pärti printr-o simplä mäsurä arbitrará, abuzivä çi nelegalä de cätre un institut national care pe lângâ faptal cä nu aplicä legea, se mai bucurâ çi de "calitatea" cä nu este neutru, ci din conträ, este subordonat Ministerului Justitiei. Ne mai întrebâm: cum pot avea experb din cadrul INEC, calitatea de fîmetionari publici? Aici trebuie sä se schimbe ceva!

References

Bibliografie

1. Constantin R, Dräghici P, Ionitä M - Expertizele mijloc de probä în procesul penal, Ed. Tehnicä. 2000.

2. Fierbinteanu M - "Problemática expertizei auto criminalistice", Revista Criminalística, nr. 3/2002.

3. Mihuleac Emil -Expertiza judiciarâ, Ed. Çtiintificâ, 1971.

4. Colectia de standarde - Drumuri, vol. II, Ed. Tehnicä, 1998.

5. M. Of. partea I-a, nr. 26/2000, 249/2002, 419/2000, 407/2000, 578/2002, 633/2000, 248/1998, 585/1999, 325/2002, 22/2000, 418/2001, 814/2002, 459/2000.