Alegerile prezidentiale din 2014 - rezultat surpriza sau strategie

Abstract

The presidential elections in Romania which took place in November 2014 were won by Klaus lohannis, who clearly defeated the incumbent prime-minister Victor Ponta by 10%. The result was considered by many a surprise, as none of the opinion polls were able to predict it. This article reveals a part of the strategy of Klaus Iohannis's campaign and it offers a few clues about how this is result was possible, without having the aim to explain it fully. As the authors were accountable for strategy and political message in the electoral campaign for Klaus Iohannis, the scientific approach is combined with the inside view, to provide the reader a better understanding of the November 2014 events.

Headnote

Abstract

The presidential elections in Romania which took place in November 2014 were won by Klaus lohannis, who clearly defeated the incumbent prime-minister Victor Ponta by 10%. The result was considered by many a surprise, as none of the opinion polls were able to predict it. This article reveals a part of the strategy of Klaus Iohannis's campaign and it offers a few clues about how this is result was possible, without having the aim to explain it fully. As the authors were accountable for strategy and political message in the electoral campaign for Klaus Iohannis, the scientific approach is combined with the inside view, to provide the reader a better understanding of the November 2014 events.

Keywords

presidential elections; strategy; target groups; political communication; social media

Preambul

Rezultatul alegerilor prezidentiale din 2014 a fost considérât de multi observatori si chiar de catre public o surpriza, în cond it i i le în care niciunul dintre sondajele de dinainte de alegeri nu previzionase nici rata de participare la vot în turul II, n ici victoria lui Klaus lohannis (ci indicau în cel mai bun caz o luptâ strânsâ) si eu atât mai putin caracterul ei categoric.

Articolul de fata vine cu o abordare care îmbinâ elementele de analiza si expertiza, cu informatiile din interior si experienta proprie a autorilor, care au raspuns de strategia campaniei prezidentiale a lui Klaus lohannis. El îsi propune sa dezvaluie câteva din elementele de strategie pe care s-a construit campania candidatului Aliantei Crestin - Liberale1, Klaus lohannis si sa ofere câteva indicii despre cum s-a ajuns la acest rezuitat, fara a avea pretentia ca ÎI explica pe deplin. Pentru a avea o imagine mai clara se impune si referirea la întreg contextul anului 2014, dar si la strategia contracandidatului Victor Ponta.

Despre aceastä Campanie se vor serie multä vreme de acum înainte analize, studii si chiar volume, care vor încerca sä identifice resorturile politice, sociale, psihologice din spatele victoriei lui Klaus lohannis. în fata unui asemenea rezultat este foarte tentantä asumarea de mérité sau hiperbolizarea anumitor decizii, actiuni sau contributii. Victoria lui Klaus lohannis a fost mai degrabä rezultatul unui complex de factori care s-au îmbinat perfect precum píesele unui puzzle, dar tóate în jurul unui candidat.

Contextul anului 2014

Nu putem trece la o analizä asupra alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014 färä a prezenta elementele definitorii ale contextului politic în care au avut loe si färä a vorbi despre momentele decisive ale anului 2014. întreg anul 2014 a fost marcat de instabilitate politicé, evolutii neanticipate si spectaculoase, care au fäcut ca niciuna dintre rea I ität i le politice ale începutului de an sä nu mai fie valabilâ la finele acestuia. Pentru un observator neavizat, 2014 pare un "an miraculos" si poate eu usurintä intra în categoría anilor istorici, care au adus schimbâri majore si turnuri decisive pentru sisteme si chiar regimuri politice. într-un fel asa a si fost. Pentru un analist atent sau pentru un participant direct, o parte dintre mutärile care s-au consumât în acest interval puteau fi anticipate sau mäcar luate în calcul ca ipoteze. Cu tóate acestea însâ, probabil nimeni nu ar fi crezut în ianuarie 2014 câ, peste doar 10 luni, Klaus lohannis, sustinut de PNL si PDL, proaspät fuzionate2, avea sä îl învingâ, la o diferentä de peste 1 milion de voturi, pe Victor Ponta în competitia prezidentialä. Din acest punct de vedere, lectia anului 2014, nespusä, dar extrem de valoroasä este aceea câ în politicä nimic nu e imposibil, câ într-o societate democraticé jocurile nu sunt niciodatä fäcute pânâ în ziua votului si câ nimic nu poate substituí vointa exprimatä la urne.

La debutul anului, guvernarea era asiguratä de Uniunea Social Liberalâ, în timp ce PDL se afla în opozitie, cu tóate cä între PSD si PNL se resimtea o tensiune crescândâ. Candidatul încâ oficial al USL la Presedintia României era presedintele PNL de la acea datä. Crin Antonescu, desi nu era deloc un secret câ PSD îsi dorea un candidat propriu, iar tot mai multe voci din zona social-democratä avansau aceastä idee.

Candidatura lui Klaus lohannis la Presedintia României a fost rezultatul unui complex de decizii si rea I ität i politice, legate printr-o relatie de cauzalitate, íncepând de la ruperea USL, continuând cu rezultatul alegerilor europarlamentare si consecintele lui politice si mergând pânâ la proiectul unificärii dreptei si sustinerii unui candidat común.

în acest parcurs, trei momente s-au dovedit decisive. Primul dintre ele s-a consumât în februarie 2014, când PNL a luat decizia iesirii de la guvernare si ruperii Uniunii Social Liberale3. Desi PNL a fost cel care a asumat deschis aceastä optiune, ea era în realitate confirmarea unei stäri de fapt si recunoasterea rupturii între principalii doi parteneri de guvernare. PNL avea sä deconteze politic aceastä decizie la alegerile europarlamentare din luna mai. Dacä ar fi sä facem un exercitiu de istorie contrafactualä, am putea spune câ decontul a venit exact la momentul potrivit si cä absenta deciziei de rupere a USL sau amânarea ei ar fi condus la un deznodämänt diferit în noiembrie 2014. Al doilea moment decisiv a fost reprezentat de alegerile europarlamentare din 25 mai si de rezultatul lor. Intentia anuntatä a presedintelui PNL, Crin Antonescu, de a se retrage de la conducerea partidului în cazul unui rezultat sub 20% a ridicat miza acestor alegeri si a schimbat relevanta lor pentru dinámica politicé internä. Perioada imediat postelectoralä a adus câteva decizii politice majore, cu impact asupra parcursului ulterior: retragerea lui Crin Antonescu de la conducerea PNL4, trecerea PNL la PPE si începerea discutiilor cu PDL pentru unificarea dreptei si desemnarea unui candidat común la alegerile prezidentiale. Al treilea moment decisiv s-a consumât în iunie 2014, atunci când Crin Antonescu a anuntat cä renuntä la candidatura la presedintia Romániei.5

La data de 11 august 2014, Klaus lohannis a fost desemnat oficial candidat la Presedintia Romániei din partea PNL si PDL, constituite în Alianta Crestin - Liberalâ.6

Strategia de campanie

Campania prezidentialä din 2014 a prilejuit înfruntarea între douä strategii fundamental diferite. Cea a lui Victor Ponta, candidatul PSD, a apelat la metodele "clasice" - o puternicä propagandä mediaticä, bazatä pe principiul cä un mesaj repetat suficient de mult devine adevärat, publicitate masivä, campanie negativä, stärnirea deliberatä de emotii (pozitive la adresa propriului candidat, negative la adresa oponentului). Victor Ponta beneficia de un avantaj mediatic, de partea sa pozitionându-se net únele posturi de televiziune.

în ceea ce priveste campania lui Klaus lohannis, putem afirma cä obtinerea unui rezultat dincolo de ceea ce era predictibil nu ar fi fost posibilâ în absenta unei gândiri strategice si cu atât mai putin a unei viziuni.

Noutatea a venit din abordarea diferitä, atipicä atât pentru peisajul politic románese, cât si pentru "retetele de marketing politic" si din pariul pe alte metode si practici de campanie decât cele uzuale în spatiul politic románese. Literatura de specialitate distinge mai multe tipuri de partide/candidati în functie de raportarea la piata politicä.7 "Orientarea cätre piatä" {marketoriented) reprezintä tendinta cea mai nouä în materie de marketing politic si se referä la faptul cä un "produs politic" este conceput pornind de la asteptärile votantilor, identifícate în urma cercetärilor de piatä si räspunde nevoilor si preocupärilor acestora. în asemenea situatii, prima etapä a oricärei strategii este toemai cercetarea pietei, de la care se construieste un produs politic, fie cä este vorba despre un partid sau un candidat anume. Din acest punct de vedere, se poate spune cä nu am avut de-a face cu o strategie de tip "market-oriented" în aceastä acceptie, desi s-a apelat la instruméntele care tin de orientarea cätre piatä (cum ar fi segmentarea electoratului, cercetärile sociologice, mesaje pentru grupuri tintä etc).

Strategia lui Klaus lohannis a pornit nu doar de la un obiectiv pe care l-a atins în termeni numerici, ci mai ales de la câteva chestiuni de principiu. Deciziile strategice nu au fost determinate de reactia la o stare de fapt, ci de acestea din urmä. Cercetärile sociologice au fost folosite pentru a avea o evaluare realistä, pentru a întelege perceptia publicä, pentru a vedea ce lipseste, pentru a sti unde se aflä candidatul în raport cu obiectivul final, nu pentru a determina decizii majore. pozitii politice sau constructs de imagine. De pildä, primele cercetäri de tip calitativ arätau faptul cä însâsi o parte a publicului favorabil astepta de la Klaus lohannis sä vorbeascä mai mult si sä aparä la televizor mai des, sä fie mai ofensiv si sä räspundä la atacuri.8 Campania însâ a încercat sä îl arate publicului pe candidat asa cum este el, în mod autentic. într-o lógica purä de tip market-oriented, tentatia ar fi fost aceea de a schimba sau modela profilul candidatului dupä prejudecäti sau asteptäri ale publicului, rezultate din experience anterioare. în schimb, campania lui Klaus lohannis, si prin mesaj si prin metodele folosite, a functionat dupä un mecanism invers: a încercat sä modeleze ea perceptiile publicului eu privire la politic si la ceea ce este posibil în spatiul public románese.

A fost o campanie fäcutä altfel, eu un candidat altfel. Poate de a ici si elementul de surprizâ, din infirmarea teoriilor si practicilor despre care, prin prisma trecutului, se credea cä fac o campanie de succès. Ea a inclus optiunea pentru autenticitate, care însemna si absenta spectacolului retoric, pentru o campanie curatä si neagresivä, refuzul mesajelor negative si chiar räspunsurilor la atacurile adversarilor, absenta compromisului de orice fel - de la cel de limbaj, la cel politic, de negociere a sustinerii -, încrederea în capacitatea alegâtorilor de a évalua tóate aceste lucruri si în potentialul de mobilizare al tinerilor, precum si folosirea comunicârü online. Au fost chestiuni asúmate, desi putinä lume le dädea sorti de izbândâ. întrebat într-o conferintä de presä de la finalul campaniei de ce nu a dorit sä foloseascä atacuri la familia competitorului politic, în acelasi fel în care a fost el însusi atacat, Klaus lohannis a räspuns: "Decât sä fiu mârlan, mai bine pierd",9 Räspunsul sintetizeazä pe cât de simplu, pe atât de eloevent, o convingere interioarä, transformatä în principiu de campanie, pästrat cu consecventä indiferent de circumstante.

La finele lui august 2014 se conturau deja directiile strategice de campanie ale principalilor competitori, respectiv Klaus lohannis si Victor Ponta. Acesta din urmä pornea drept favorit, nu doar prin prisma sondajelor de opinie, ci si a altor factori. Principalele avantaje de care se bucura Victor Ponta tineau de calitatea de prim-ministru, respectiv accesul la o pozitie de putere, la un anumit tip de expunere publicä si la resurse, de sprijinul celui mai puternic partid din România, incluzând aici reprezentantii acestuia în administrate publicä localä, precum si de o masivä sustinere mediaticä, în special pe televiziuni. Acestora li se adäuga avantajul psihlogic vizibil din räspunsul la asa-numita "întrebare de climat" din sondajele de opinie. Indiferent de optiunea lor particularä, majoritatea românilor considerau cä Victor Ponta va castiga oricum alegerile, ceea ce îi conferea un ascendent semnificativ.10

Profilarea lui Klaus lohannis în constiinta publicä si ca challenger s-a fäcut treptat si nu a fost lipsitä de dificultäti. Klaus lohannis avea de récupérât un écart important de notorietate, dar si de perceptie, aprecierea fatä de activitatea sa ca primar al S ib iu lu i netranslatându-se în mod nemijlocit în intentie de vot pentru functia supremâ în stat. O parte a electoratului nu auzise de Klaus lohannis (19% în iulie 2014), iar o altâ parte semnificativä nu avea o pärere bine conturatä. Aceastä necunoastere se traducea într-o anumitâ retiñere, inclusiv din partea votantilor PNL-PDL. De altfel, în varä, sondajele de opinie arätau cä doar cea 60% dintre sustinätorii PNL si PDL erau votanti certi ai lui Klaus lohannis, restul fiind mai degrabä în espectativä, asteptând noi dovezi care sä le fixeze optiunea de vot.

Contraponderea lipsei de notorietate o reprezenta absenta asocierii cu clasa politicé. Desi presedinte al unui partid politic, Klaus lohannis avea avantajul semnificativ de a nu fi ident if icat cu establishment-ul, de a nu fi unul dintre politicienii tipici si de a nu genera aceieasi reactii ca restul clasei politice. în acest context, Klaus lohannis reusea sä adune în jurul säu alte segmente de electorat, din zone diverse, - electorat de dreapta non PNL sau non PDL, electorat maghiar, alte grupuri mai radicale, electorat care nu voteazâ la alte alegeri.

Grupuri tinté

Primul grup tintä l-a reprezentat, färä îndoialâ, pentru fiecare dintre candidati electoratul partidelor, respectiv aliantelor proprii. încâ din vara lui 2014, sondajele arätau cä Victor Ponta reuseste sä maximizeze votul politic si sä adune în jurul säu un electorat relativ stabil. La întrebarea "credeti câ în noiembrie veti vota eu candidate pe care îl sustineti acum sau s-ar putea sä vä schimbati pärerea", 84% dintre votantii lui Victor Ponta declarau câ îl vor sustine sigur si în noiembrie. De cealaltâ parte, electoratul lui Klaus lohannis era mai eterogen si mai volatil, procentul votantilor certi fiind în aceeasi perioadä de 61 %.11

Ambii candidati aveau însâ nevoie de mai mult decât le puteau oferi apartenenta la o constructie politicä, organizarea si apáratele de partid. Victor Ponta avea nevoie sä mobilizeze la maxim votanti, inclusiv prin intermediul administratiei locale. în plus, avea nevoie de alegätori non-PSD, pe care a cäutat sä-i atragä din mai multe zone: în primul rând din rândul electoratului fost-USL, eu reactii profunde anti-Bäsescu. Din acest motiv, invocarea luptei cu Traían Bäsescu si mentinerea temelor cu care se identificase în spatiul public USL ("dreptate pânâ la capät", "schimbare pânâ la capät") vizau pästrarea acestui electorat. Aceeasi directie strategicä s-a mai concretizat nu doar prin mesajul "USL träieste", care fusese utilizat si în campania de la europarlamentare, ci si prin actiune politicä. între cele douä tururi de scrutin, PSD, UNPR si PC au semnat cu asa-numitul Partid Liberal Reformator, respectiv eu Câlin Popescu-Täriceanu, o declaratie politicä de refacere a USL, într-un demers care a fost numit USL 2.0. Câlin Popescu-Täriceanu obtinuse la primul tur al alegerilor prezidentiale peste 5% din voturi, clasându-se al treilea, dupâ Victor Ponta si Klaus lohannis.

Presedintele PSD a încercat, de asemenea, sä se adreseze si altor categorii de public, non-PSD, fie recurgând la promisiuni punctuale, pe care le avea la îndemânâ prin prisma calitätii de premier, fie apelând la mesaje pe teme sensibile. Miza candidatului social-democrat era sä obtinä în primul tur un rezultat de peste 40%, la o diferentâ cât mai mare de contracandidatul säu, care sä faeä imposibilä recuperarea ecartului între cele douä tururi. Pentru turul II, Victor Ponta conta pe electoratul ex-USL care în primul tur ar fi optât pentru a It i candidati, în spetä pentru Câlin Popescu-Täriceanu.

De cealaltä parte, Klaus lohannis avea nevoie sä construiascä pe mai multe fronturi simultan. Tíntele mäsurabile ale campaniei lui Klaus lohannis au fost obtinerea unui rezultat de peste 30% din voturi în primul tur de scrutin12 (ceea ce putea înseamna între 2.800.000 si 3.000.000 voturi în functie de prezentâ) si a 51% din voturi în cel de-al doilea tur (5.100.000-5.200.000 de voturi în conditiile unei cresteri de prezentâ între cele douä tururi). La alegerile europarlamentare, PNL si PDL obtinuserâ împreunâ peste 1.500.000 voturi13, în conditiile unui interes scäzut, ceea ce însemna cä pe vot politic candidatul sustinut de cele douä partide putea aduna spre 2.000.000 de voturi. Calcúlele interne de la Ínceputul veri i indicau faptul cä exista un numär de cea 300.000 de alegätori non PNL sau PDL pe care Klaus lohannis îi mobiliza singur, acestia provenind din diferite medii si având optiuni politice diverse. Acestora li se adäugau câteva sute de mii de alegätori (cca 800.000) care aveau o opinie favorabilâ lui Klaus lohannis, dar nu erau încâ votanti certi ai acestuia. Intrarea în cursa prezidentialä a mai multor competitori, mai aies a Monicäi Macovei, avea sä complice acest tabloul politic la începutul campaniei.

Asadar, candidatul Aliantei Crestin - Liberale avea nevoie în primul rând de o maximizare a voturilor din bazinele PNL si PDL, în al doilea rând de o fidelizare a acestui electorat, precum si a votantilor proprii din celelalte grupuri si nu în ultimul rând de câstigarea unei zone de nehotäräti sau non-votanti.

Dupä desemnarea oficialä a lui Klaus lohannis drept candidat al Aliantei Crestin-Liberale s-au întâmplat câteva fenomene. în decurs de o lunä, gradul de favorabilitate a crescut de la 38%, în iulie, la 42%, în august, notorietatea a crescut la rândul ei cu cca. 3%. Dar cele mai importante evolutii au fost cresterea proportiei alegätorilor PNL-PDL, care au devenit alegätori certi ai lui Klaus lohannis si consolidarea sustinerii pentru acesta (ponderea celor care îl sustin puternic si afirmä cä sigur îl voteazä a crescut de la 61 % la 77%). La depunerea candidaturii, în 23 septembrie. Klaus lohannis reusise sä strângâ peste 2.200.000 de semnâturi.

Nici în timpul campaniei nu a fost un secret faptul cä, strategie, Klaus lohannis a mizat pe mobilizarea la vot a alegätorilor tineri, între 18-30 de ani, activi în mediul online, din mediul urban. Pariul pe tineri a fost unul câstigat si a infirmât teoría absenteismului si lipsei de interes pentru viata politicä în rândul acestora.14

în afarä de tineri însâ, la care se putea ajunge mai degrabä prin social media, candidatul ACL s-a adresat si celorlalte categorii de public. Aici putem mentiona oamenii activi, între 35-45 de ani, din urbanul mic si mediu, cu stud i i medii sau superioare. Având în vedere dificultätile de accès pe televiziuni, comunicarea directâ si prezenta candidatului în mijlocul acestora devenea esentialä.

Directiile de comunicare

Directiile de comunicare au fost rezultatul celor douä abordäri strategice divergente. Una dintre întrebârile cheie ale unei campanii este: despre ce sunt aceste alegeri, care este miza lor. Este vorba de fapt de bâtaIia actorilor politici pentru directionarea agendei publice si pentru a impune o anumitä directie dezbaterii. Din punctul de vedere al comunicärii, în cazul de fatä a fost o bätälie între mesaje despre trecut sau prezent si mesaje despre viitor. Discursurile de lansare ale celor doi candidati reusesc sä redea esenta mesajelor principale de campanie.

Candidatul PSD a încercat sä convingä electoratul cä bätälia prezidentialä este despre Traían Bäsescu si sfârsitul regimului säu. Eroarea strategicä a lui Victor Ponta la acest capitol este aceea de a fi aplicat aceeasi retetâ în contexte politice diferite - respectiv în 2014 dupä doi ani de guvernare si esecul USL, la fei ca în 2012 - si de a fi folosit repetarea si agresivitatea mesajului pentru a atenúa schimbâ r i le survenite între timp.

Cercetärile noastre interne, cantitative si calitative, arätau cä pentru o bunâ parte a electoratului, cu exceptia unui grup captiv, "tema Bäsescu" nu mai era nici la fei de actuala, nici la fei de emotionala, fiind surclasata în ierarhia preocuparilor publice de áltele care tineau de viata de zi cu zi. Mai mult decât atât, aceleasi cercetari îl aratau pe Traian Basescu într-o revenire de forma15, pe fondul estomparii amintirii referendumului din 2012, dar si al sfârsitului USL.

Nici mesajele propagandistice prin care se încerca lipirea lui Klaus lohannis de imaginea negativa a lui Traian Basescu nu aveau impact în rândul votantilor, ele nefiind crezute nici macar de întreg electoratul lui Victor Ponta, ci doar de o parte a nucleului dur al fostului USL.16

în schimb, Victor Ponta reusise contraperformanta, confirmata apoi de rezultatul alegerilor, de a fi dezamâgit categorii întregi de alegatori, în special pe cei din generatia sa, care îl vazusera initial mai apropiat de aspiratiile si preocuparile lor. Cercetarile calitative efectuate în mai multe orase din tara în luna septembrie 2014 indicau doua perceptii comune cu privire la Victor Ponta: dezamagirea, generata de faptul ca "minte" si nu îsi respecta promisiunile si aceea ca este "manevrat din umbra", fara a fi dar de catre cine.17

Campania lui Victor Ponta a pastrat si mesajul PSD din alegerile europarlamentare "mândri ca suntem romani", care apela la un tip de emotie colectiva.

Singura noutate în materie de comunicare a reprezentat-o ideea de uniré - sintagma "presedintele care uneste", respectiv "marea uniré", care se dorea si o asociere cu faptul ca în timpul urmatorului mandat prezidential România împlineste 100 de ani de la Marea Uniré din 1918. Dar si aceasta tema era de fapt o declinare a celei dintâi, în sensul contrastului cu cei 10 ani de mandat ai lui Traian Basescu.

"As vrea sa nu va aduc mult aminte de regimul cu care ne-am luptat ÎI stiti cu totii, dar vreau sa spun ca am invatat ceva toarte important de la Traian Basescu: am invatat ce sa nu tac daca ajung presedintele Romaniei... Vreau sa flu acel presedinte cu care dumneavoastra toti sa va mandriti, dar va propun ceva si mai important, si mai difícil: vreau sa ne schimbam cu totii, nu doar presedintele tarii, vreau sa fim increzatori, sa fim mândri sa facem impreuna acea schimbare si acea Mare Uniré care ne da speranta în viitor."18

Pe de alta parte, comunicarea lui Klaus lohannis a venit în acord cu profilul politic al acestuia. Prima dintre temele sale de campanie a fost sintetizata de expresia "se poate".

"Aud toarte des ca "in România nu se poate, ca la noi e altfel". Eu nu cred in mitul ca România este o excepte... Sibiul pe care l-am condus ca primar din anuí 2000 este dovada vie ca si în România se poate: se poate o administrate corectà si eficientâ. Se poate face politicà decent, fara scandaluri si înjurâturi. Se poate construí consens în jurul unor obiective comune... Daca se poate în Sibiu, se poate in toata România." 19

A doua mare tema a lui Klaus lohannis a vizat schimbarea modului de a face política, în sensul "mai putina galagie si mai putin scandai, mai multa seriozitate si aplecare spre problemele oamenilor", care s-a concretizat mai departe în "Romania lucrului bine facut."

"La urma urmei, despre ce sunt alegerile din noiembrie? Foarte simplu. Vrem Jnca 5 a ni de scandai? Sau vrem un presedinte care da o directie, care vine cu o viziune si aseaza oamenii la masa dialogului? Eu cred în démocratie si libértate, cred în política facuta cu seriozitate si respect, pentru oameni, cred în lege si corectitudine, cred în lucrurile bine facute si cred în Romanía. Acestea sunt valorile mele. Acestea sunt angajamentele mete. Cu ele vin in fata dumneavoastra. Si împreuna vom construí Romania Lucrului Bine Facut!"20

Comunicarea online si comunicarea directa

Denis W. Johnson vorbeste despre "revolutia online" si descrie comparativ doua modele diferite de campanie: modelul secolului XX si modelul secolului XXI. Cresterea semnificativa a importantei mediului online, a vitezei de campanie si conectarea mai puternica a campaniei cu activistii si cetatenii reprezinta elemente majore de diferentiere íntre cele doua modele. "Televiziunile vor continua sa fie un canal important pentru publicitatea de campanie. Dar, poate transformarea fundamental este explozia comunicarii în moduri cu totul noi de a ajunge la votanti. Presa libera, limitata odata la televiziuni, radio si ziare, acum gaseste loe nelimitat pe You Tube si alte site-uri video. La posibilii alegatori se ajunge acum prin publicitate pe internet, RSS feed, podcasturi, site-uri interactive, platforme social media, bloguri, microbloguri, mesaje text si email."21

Una dintre optiunile strategice ale campaniei lui Klaus lohannis a fost importante acordata comunicarii online, care devenea astfei instrumentul principal nu doar pentru a compensa precaritatea acoperirii mediatice pe televiziuni, ci pentru a ajunge la un anumittip de public - tineri, mediul urban si pentru a încuraja participarea Mediul online permitea detasarea de zgomotul de fond specific campaniei si spatiului politic románese.

"Datorita comunicarii online, votantii pot avea mai mult experienta participarii într-o campanie. Pot fi mobilizati, se pot mobiliza singuri, pot întalni activisti care gandesc la fel, pot contribuí mai usor cu timp, bani si energie la o campanie. Dintre toate aspectele modelului de campanie al secolului XXI, acesta este cel mai promitator pentru a conduce la o mai mare participare."22

Un rol foarte important l-a jucat si comunicarea directa, în afara de eforturile facute de militanti si activisti în teritoriu. Spre deosebire de Victor Ponta, care a préférat televiziunile si actiunile facute din postura de prim-ministru, Klaus lohannis a participai la mitinguri si întalniri électorale, a vorbit eu oamenii direct, s-a aflat în mijlocul lor. Campania însasi a fost precedata de un tur facut de Klaus lohannis în toata tara. Acesta a avut ca rol pe de-o parte cresterea notorietatii, în conditiile mentionate mai sus, iar pe de alta parte mobilizarea si fidelizarea activistilor si electoratului propriu. Campania propriu-zisa a cuprins mai multe mitmguri regionale (Craiova, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj), dar si zeci de mitinguri în toata tara, în urbanul mediu si mic mai ales.

între 2-16 noiembrie

Perioada dintre cele doua tururi de scrutin poate face ea însâsi obiectul unui studiu aparte. Pentru Klaus lohannis cheia castigarii alegerilor o reprezenta cresterea participarii. Având în vedere modul în care se redistribuiau voturile acordate candidatilor iesiti din cursa, presedintele PNL avea nevoie sa mobilizeze în favoarea sa cel putin 200.000-300.000 de alegatori, care nu se prezentasera în turul I. De asemenea, orice crestere de participare se reflecta favorabil în dreptul lui Klaus lohannis, bazinul de voturi posibile pentru Victor Ponta fiind limitât. Cu alte cuvinte, eu cât mai multi alegatori în plus la turul II fata de turul I, eu atât mai multe sanse de victorie pentru Klaus lohannis.

Un candidat si o campanie trebuie sa stârneascâ emotie - este una dintre convingerile larg râspândite în spatiuI politic, vehiculata nu doar printre specialist^ ci si la nivelul publicului. Oricine a fost vreodata conectat la o campanie electorala sau a urmarit-o, fie si ca simplu alegator, va fi de acord ca alegerile nu se pot câstiga fârâ emotie. De cele mai multe ori, frica este cel mai râspândit tip de emotie pe care actorii politici si strategii lor încearcâ sa o alimenteze si transforme în mobilizare la urne, respectiv în vot negativ. Ce nu spune aceasta axioma este cine, ce si cum poate stârni emotie. Ea nu ne spune nici care sunt limítele dincolo de care efectul este contrar celui asteptat, nici ca un actor politic trebuie sa fie credibil pentru ca mesajele sale sa aiba impact si nici ca, în fapt, contextul este decisiv. întreaga campanie electorala, Victor Ponta a mizat pe emotii. Pe de o parte a apelat la una pozitiva, cu tenta nationalista, respectiv "mandria de a fi román", pe de alta parte a avut un întreg mecanism de propaganda menit a genera "emotie negativa" împotriva candidatului sau.23 încercarea de a provoca emotie la "comanda" n-a avut succès, iar utilizarea acestui arsenal s-a întors în buna parte chiar împotriva lui Victor Ponta.

Emotia reala a acestei campanii s-a nascut în ziua primului tur de scrutin, odata cu imaginile cu zeci si sute de români din diaspora stând la cozi ore în sir pentru a vota si cu usile închise ale ambasadelor în fata cetatenilor care nu apucasera sa-si exercite dreptul de vot. Aceasta emotie, propagata prin mediul online, a crescut si a ajuns la intensitate maxima în ziua votului.

Chiar înainte de turul I si între cele doua tururi au existât câteva semnale ale echilibrarii bataliei politice si inversarii de trend pentru cei doi candidate în ce priveste climatul, la sfârsitul lui octombrie, deja scazuse sub 50% procentul celor care considerau ca indiferent de optiunea lor, Victor Ponta va câstiga alegerile.24 De asemenea, în sondajele interne, înainte de turul I si între cele doua tururi, exista aproape o egalitate statistica între cei doi candidati, ceea ce indica faptul ca meciul se va juca pana în ultima clipa. înaintea dezbaterilor televizate, 42% dintre intervievati considerau ca cel care va iesi castigator din aceste confruntari va fi Klaus lohannis, iar 36% Victor Ponta, restul neavând o evaluare. 25

Timpul era prea scurt pentru ca emotia generata de modul în care s-au desfasurat alegerile în diaspora la primul tur sa se reflecte în intentia de vot. Dar existau indicii ale interesului fata de subiect, ale cresterii valului de emotie si ale mobilizarii. într-un sondaj realizat íntre cele doua tururi, 91% dintre respondent! stiau ca romanii din strainatate au stat la cozi si au fost împiedicati sa voteze, iar 59% împârtâseau ideea ca "Ponta si guvernul PSD au încercat sa blocheze votul romanilor din afara tarii." 84% dintre cei chestionati declarau ca îi intereseaza eine va fi urmatorul presedinte. lar la întrebarea "pentru dumneavoastra cât de importante sunt alegerile pentru functia de presedinte al Romaniei din noiembrie 2014" 29% spuneau ca sunt extrem de importante, 25% foarte importante si 30% destul de importante. 26

Concluzii

Dincolo de cifre sunt însâ întotdeauna oameni. Si în afara de dátele masurabile au existât si alte manifestari care anuntau o schimbare de trend si de atitudine în raport cu participarea, fara sa îi poata anticipa însâ si dimensiunile. Activismul pe zona online a crescut masiv si a atras inclusiv oameni anterior neinteresati de fenomenul politic. Tot prin intermediul internetului s-au organizat mitinguri si manifestari de strada în aproape tóate órasele tarii, chiar în fiefuri ale PSD, fapt care indica deja o alta stare de spirit.27 Tóate acestea au fost expresia unei react i i de solidaritate eu românii din diaspora.

Amploarea acestui fenomen a fost o surpriza si sunt multe aspecte de care trebuie tinut cont si care împreunâ au facut diferenta. Nu trebuie neglijat însâ faptul ca aceasta emotie s-a concretizat într-un vot pentru ca alegatorii au g as it o alternativa reala spre care sa-si îndrepte sperantele si încrederea, respectiv Klaus lohannis.

Deznodamantul este cunoscut. La primul tur de scrutin Klaus lohannis a obtinut 2.881.406. voturi (30,37%), iar la turul al doilea 6.288.769 (54,43%).

Footnote

1 La 22 iulie 2014, Partidul National Liberal si Partidul Democrat Liberal, care se aflau în procès de fuziune, au recurs la solutia unei aliante électorale pentru sustinerea unui candidat común la alegerile prezidentiale. Aceasta s-a numit Alianta Crestin Libérala si a functionat doar pentru alegerile din noiembrie 2014.

Footnote

2 Reprezentantii PDL si PNL au aprobat pe 26 iulie, în unanimitate, într-un congres común, protocole de fuziune prin contopire si statutul noului partid, iar pe 5 august au depus documéntele la Tribunalul Bucuresti. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18249777-tribunalul-bucuresti-admis-fuziunea-prin-contopire-dintre-pnl-pdl.htm.

3 http://www.gandul.info/politica/usl-s-a-rupt-pnl-a-votat-iesirea-de-la-guvernare-antonescu -mi-s-a-parut-onest-sa-nu-prelungim-un-festival-de-ipocrizie-si-sa-avem-curajul-sa-constatam-c a-usI-nu-exista-ultima-ora-12147310.

Footnote

4 http://www.hotnews.ro/stiri-poNtic-17359847-liderii-pnl-discuta-despre-demisia-bloc-condu cerii-partidului-surse.htm.

5 http://www.mediafax.ro/politic/crin-antonescu-renunta-la-candidatura-la-prezidentia le-12668090.

6 http://www.evz.ro/pdl-si-pnl-desemneaza-azi-candidatul-acl-la-prezidentiale.html.

7 Vezi Jennifer Lees - Marshment, Political Marketing. Principles and applications (Routledge: London and New York, 2009), 43-47.

Footnote

8 Observatii pe baza unui set de focus grupuri realizat la Cluj la începutul lunii septembrie.

9 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/COTROCENI+2014/Klaus+lohannis+Decat+sa+fiu+ marlan+mai+bine+pierd.

10 într-un sondaj CCSCC realizat în perioada 31 iulie-5 august 2014, 67, 4% dintre români estimau cä Victor Ponta va câstiga alegerile.

Footnote

11 Sondaj CCSCC 31 iulie - 5 august 2014.

12 în 2009 s-au prezentat la urne în primul tur peste 9.900.000 alegätori, iar în turul II aproape 10.500.000.

13 PNL si PDL au obtinut împreunâ la alegerile europene 1.516.384 voturi

Footnote

14 Klaus lohannis: "Vä spun, în premierä, cä tinerii sunt grupul tintä la care mä uit cel mai mult. La ultímele alegeri am constatai cä tinerii din pacate au votât foarte putin. Eu dórese sä schimb aceastä stare, vreau sä mä adresez cu mesaje spéciale tinerilor. Voi face acest lucru prin metode clasice, televizor, prin campanie clasica, acum lucram la o campanie pe care o voi face online care e destinata în special tinerilor care trebuie sä înteleagâ cä votul lor e important. E exact categoría de nehotäräti pe care contez", http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-17873726-iohannis -tinerii-grupul-tinta-care-uit-cel-mai-mult-categoria-nehotarati-care-contez.htm.

Footnote

15 Potrivit unui sondaj CCSCC realizat în perioada 21-24 octombrie 2014, 21 % dintre alegatori declarau ca au o opinie favorabila despre Traian Basescu.

16 într-un sodaj CCSCC din perioada octombrie 2014, deci dupâ luni de zile de repetare a acestui mesaj, 23% din alegatori erau în acord total cu ideea ca "Klaus lohannis e omul lui Traian Basescu".

17 Aceste perceptii au aparut la toate grupurile de alegatori participant la focus grupuri, indiferent de varsta, studii sau locate geografica.

18 Citât din discursul sustinut de Victor Ponta cu ocazia mitingului de pe Arena Nationala, Bucuresti, 20 septembrie 2014. http://www.mediafax.ro/politic/victor-ponta-si-a-lansat-candid atura-la-presedintie-pe-arena-nationala-azi-la-42-de-ani-ma-simt-pregatit-sa-fiu-presedintele-r omanilor-video-galerie-foto-13309970.

19 Citât din discursul sustinut de Klaus lohannis la desemnarea sa oficiala drept candidat al Aliantei Crestin Liberale, 11 august 2014. http://www.mediafax.ro/politic/victor-ponta-si-a-la nsat-candidatura-la-presedintie-pe-arena-nationala-azi-la-42-de-ani-ma-simt-pregatit-sa-fiu-pr esedintele-romanilor-video-galerie-foto-13309970

Footnote

20 Citat din discursul sustinut de Klaus lohannis cu ocazia mitingului de lansare a campaniei din 27 septembrie, Piata Victoriei, Bucuresti. http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-prezidential e-2014-klaus-iohannis-isi-lanseaza-candidatura-presedintie-intr-un-miting-acl-fata-guvernului1_542666700d133766a87717d4/index.html

21 Dennis W. Johnson, Campaigning in the Twenty-first century. A Whole New Ballgame?, (Routledge: New York and London, 2011), 9.

22 Dennis W. Johnson, Campaigning, 10.

Footnote

23 O multitudine de teme de atac au fost vehiculate împotriva lui Klaus lohannis, politice si mai ales personale, de catre Victor Ponta si de catre purtatorii sai de cuvant. Printre tacticile folosite în campania PSD împotriva candidatului ACL s-a numarat, spre exemplu, exploatarea temerii pensionarilor de a nu le fi taiate pensiile. Astfel, odata cu fluturasul de pensie venit prin posta, pensionarilor li s-a înmânat un pliant cu mesajul "Klaus lohannis va taie pensiile".

24 Potrivit unui sondaj CCSCC realizat în perioada 21-24 octombrie 2014, la Íntrebarea "Indiferent de cum veti vota dumneavoastra, cine credeti ca va câstiga alegerile prezidentiale din noiembrie 2014, 45% spuneau Victor Ponta, 40% Klaus lohannis, restul neavând o opinie.

25 Sondaj CCSCC realizat în perioada 7-10 noiembrie 2014.

Footnote

26 Sondaj CCSCC realizat în perioada 7-10 noiembrie 2014.

27 http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-prezidentiale-2014-klaus-iohannis-isi-lanseaza-can didatura-presedintie-intr-un-miting-acl-fata-guvernului-1_542666700d133766a87717d4/index. html

References

BIBLIOGRAFIE

Carti:

JOHNSON W. Dennis, Campaigning in the Twenty-first century. A Whole New Ballgame?, Routledge, New York and London, 2011.

MARSHMENT- Lees, Jennifer, Political Marketing. Principles and applications, Routledge, London and New York, 2009.

Resurseonline :

http://www.hotnews.ro/stiri-poIitic-18249777-tribunalul-bucuresti-admis-fuziunea-prin-contopire-dintre-pnl-pdl.htm.

http://www.gandul.info/politica/usl-s-a-rupt-pnl-a-votat-iesirea-de-la-guvernare-antones-cu-mi-s-a-parut-onest-sa-nu-prelungim-un-festival-de-ipocrizie-si-sa-avem-curajul-sa-consta-tam-ca-usl-nu-exista-ultima-ora-12147310.

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17359847-liderii-pnl-discuta-despre-demisia-bIoc-condu-cerii-partidului-surse.htm.

References

http://www.mediafax.ro/politic/crin-antonescu-renunta-Ia-candidatura-la-prezidentia-le-12668090.

http://www.evz.ro/pdl-si-pnl-desemneaza-azi-candidatul-acl-la-prezidentiale.html

http://www.dig i24.ro/Stiri/Dig i24/Special/COTROCENI+2014/Klaus+lohannis+Decat+sa+fiu+ marlan+mai+bine+pierd.

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-17873726-iohannis-tinerii-grupul-tinta-ca-re-uit-cel-mai-mult-categoria-nehotarati-care-contez.htm

http://www.mediafax.ro/politic/victor-ponta-si-a-lansat-candidatura-la-presedintie-pe-are-na-nationala-azi-Ia-42-de-ani-ma-simt-pregatit-sa-fiu-presedintele-romanilor-video-ga-lerie-foto-13309970.

http://www.mediafax.ro/politic/victor-ponta-si-a-lansat-candidatura-la-presedintie-pe-are-na-nationala-azi-Ia-42-de-ani-ma-simt-pregatit-sa-fiu-presedinteIe-romanilor-video-ga-lerie-foto-13309970

http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-prezidentiale-2014-klaus-iohannis-isi-lanseaza-can-didatura-presedintie-intr-un-miting-ad-fata-guvernului-1_542666700d133766a87717d4/ index.html

http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-prezidentiale-2014-klaus-iohannis-isi-lanseaza-can-didatura-presedintie-intr-un-miting-acl-fata-guvernului-1_542666700d133766a87717d4/ index.html