Geografia decupajului electoral sau formele românesti de Gerrymandering si Malapportionment 1

Abstract

In 2008, Romania instituted an electoral system that uses proportional methods for distributing seats to political parties and uninominal constituencies for assigning parliamentary seats to candidates. Uninominal constituencies are based on territorial divisions into constituencies and therefore imply the possibility for cartographic abuses designed to favour individual candidates within a particular political party. This article illustrates the ways in which the Romanian electoral system generates peculiar forms of gerrymandering and malapportionment. I will show how the geography of districting can favour one candidate or another from the same political party.

Headnote

Abstract

In 2008, Romania instituted an electoral system that uses proportional methods for distributing seats to political parties and uninominal constituencies for assigning parliamentary seats to candidates. Uninominal constituencies are based on territorial divisions into constituencies and therefore imply the possibility for cartographic abuses designed to favour individual candidates within a particular political party. This article illustrates the ways in which the Romanian electoral system generates peculiar forms of gerrymandering and malapportionment. I will show how the geography of districting can favour one candidate or another from the same political party.

Keywords

elections; electoral system; gerrymandering; malapportionment; Romania

Introducere

Douä evenimente cu important^ electoralà s-au întâmplat în 2008. S-a renuntat la vechiul sistem electoral proportional, acesta fiind înlocuit cu o formula (mai) complicata. în fapt, era vorba de o îmbinare între precedentul scrutin proportional (ce a reprezentat norma pentru alegerile din 1990, 1992, 1996, 2000 si 2004), folosit în continuare pentru distribuirea mandatelor si un 'uninominal', componenta reformista a legii, folosit pentru atribuirea acestora - vom detalia într-un capitol ulterior aceste aspecte importante al legii électorale actúale. Al doilea aspect de mentionat, pentru prima datä dupa 1989, alegerile parlamentare nu s-au mai desfàsurat în acelasi timp cu cele prezidentiale. Au fost schimbàri importante. Un prim aspect a fost acela cà o comise desemnatä trebuia sä delimiteze corect si coerent colegiile uninominale din cadrul circumscriptiilor électorale. Pe de altä parte, decalarea 'prezidentialelor' de parlamentare a avut efecte électorale, influenta alegerilor prezidentiale asupra celor parlamentare fund una certä fie si dacä ne referim doar la nivelul prezentei la vot; competida electoralä pentru alegerea presedintelui produce o mobilizare mai mare a electoratului si implicit influenteazä alegerile generale.

Sistemul politic autohton a fost tinta criticilor în toatä perioada postcomunistä. S-a amintit de deficitul de démocratie, de elitele politice corupte si dezinteresate în a produce bínele común. Au fost dezavuate migratia politicä si clientelismul electoral. S-a vorbit intens de sistemul judiciar intens politizat si de administrada supradimensionatä si alambicatä2. S-au fäcut comparatii cu tärile est-europene care si-au reînnoit elitele politice. Motive suficiente pentru o reformä electoralä radicalä. O parte a clasei politice a considérât cä un sistem majoritar va conduce la o mai mare responsabilitate fatä de electoral. S-a vorbit si de simplificarea formulelor guvernamentale prin posibilitatea sporitä de formare a unui guvern monocolor. Numai cä aceste intentii generoase de reformä electoralä nu si-au gäsit ecoul necesar implementärii scrutinului majoritar. Schematizarea formulelor guvernamentale post-alegeri prin crearea unui guvern monocolor sau cel mult al unuia care sä cuprindä doar partidul etnic maghiar (UDMR), prin intermediul sistemului electoral, a fost puternic contesté de premierul de atunci si de întreg Partidul National Liberal. Ideea initialä, sustinutâ fervent de presedintele republicii, a unui sistem electoral majoritar clasic (first-past-the post voting sau the winner-takes-all) defavoriza PNL-ul. Plasarea acestuia în spatele omnipotentelor PDL si PSD putea însemna, în conditiile implementärii acestuia (eu pästrarea pragului electoral), chiar eliminarea liberalilor din Parlament, asa încât reformarea clasei politice prin simplificarea sistemul de partide nu s-a materializad în fond, scrutinul majoritar este unui ce defavorizeazä profund partidele mici si medii, de unde rezultä discreparla însemnatâ dintre voturile câstigate si mándatele obtinute sau asa-numita disproportionalitate electoralä. S-ar fi ajuns la o structurâ parlamentará cu douä partide, plus partidul minoritätii maghiare, o formä de bipartidism perfect sau, în cazul unor efemere partide politice4, bipartidism imperfect5. Dacä democratia si parlamentarismul presupun dialog, dezbatere si consens, propunerea inginerilor electorali autohtoni pentru ameliorarea clasei politice prin excluziune (partidele mici nu pot câstiga mandate si devin simple elemente de decor electoral) devenea una nedemocraticä. Dar nu dimensiunea reformistä sau non-reformistä a legii propuse si a celei implementate reprezintä scopul acestui articol. Este corect sä spunem cä "înlocuirea votului plurinominal eu cel uninominal nu echivaleazä cu reformarea sistemului electoral, acesta continuänd sä apartinä tipului proportional"6, numai cä Legea nr. 35/2008 genereazä schimbäri électorale semnificative. Tocmai particularitätile électorale generate de sistemul electoral mixt reprezintä miza acestui articol. Dupä o prezentare a legii amintite mai sus, mä voi referí la fórmele particulare de gerrymandering si malapportionment generate de design-ul colegiilor uninominale.

Legea nr. 35/2008: repartizarea si atribuirea mandatelor parlamentare

Nu voi expune elementele de detaliu ce caracterizeaza Legea nr. 35/2008. Ar fi un exercitiu de maxima inutilitate. Voi retine doar acele aspecte ce au influentat, în acea perioadä, procesul de 'desenare' a colegiilor électorale, respectiv modul de repartizare a mandatelor parlamentare si modul de atribuiré a acestora.

O prima constatare. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un députât la 70.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori - art. 5 (2&3). Au fost delimitate 43 de circumscriptii: 41 de judete, o circumscriptie în municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru românii cu domiciliul în afara României (art. 10). într-o circumscriptie electoralä numärul colegiilor uninominale nu poate fi mai mic de 4 la Camera Deputatilor si 2 la Senat - art. 11 (1a). Foarte important, în cadrul unei circumscriptii électorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor si pentru alegerea Senatului se face astfel încât märimea acestora, calculatä în numär de locuitori, sä fie de asa naturä încât cel mai mare colegiu uninominal sä fie eu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal - art. 11 (2g). Vom vedea cât de important poate fi acest aspect al dimensiunii demografice a colegiilor uninominale. în Marea Britanie, spre exemplu, între colegii nu poate exista o diferentâ mai mare de + / - 5%. Nu întâmplâtor este propusâ aceastä variatie minimá. Populaba semnificativ diferitä a colegiilor nu reprezintâ (doar) un aspect al legii électorale. Dimpotrivâ.

Delimitarea colegiilor uninominale s-a fâcut de o comisie parlamentará special constituitä pe baza proportionalitätii reprezentärii parlamentare - art. 12 (1). O altä distinctie comparativ cu Marea Britanie, unde, din 1944, o comisie non-partizanä este responsabilä de delimitarea colegiilor électorale. Dupä fiecare recensämânt al populatiei, cu cel putin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, delimitarea colegiilor uninominale se actualizeazä de cätre Autoritatea Electoralä Permanentä - art. 12 (2). Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi fäcutä decât dacá fatä de delimitarea anterioarä a apärut o variatie pozitivä sau negativâ de minim 10% din populaba respectivului colegiu uninominal - art. 12 (3). Sä trecem acum la ceea ce înseamnâ constatarea rezultatului alegerilor. Aici legea electoralä a générât confuzie. Sunt douâ procese distincte: repartizarea mandatelor (proportionalitatea legii rezidä în aceastä actiune de repartizare) si atribuirea mandatelor. Sä le explicäm pe rând.

Repartizarea mandatelor se face în douâ etape. Una la nivel de circumscriptie electoralä - art. 48 (1); alta la nivel national - art. 48 (5). Pentru simplificare si o cât mai corectâ întelegere a repartizärii, vom folosi situaba concretä a unei circumscriptii oarecare (judetul Teleorman - TR de aici încolo). în prima etapâ, la nivel de circumscriptie electoralä, biroul electoral de circumscriptie stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral (CE) al circumscriptiei électorale. Cum se calculeazâ acest coeficient de circumscriptie? Prin împârtirea numärului voturilor valabil exprimate (VVE) obtinute de competitorii electorali care au întrunit pragul electoral7 (inclusiv cele obtinute de candidatii independent! care au obtinut majoritatea în colegiile uninominale unde au candidat si acei competitori electorali care au îndeplinit cumulativ conditia de a obtine primul loc în 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 3 colegii uninominale pentru Senat - art. 48 «3») la numärul de colegii uninominale (CU) din circumscriptie. în aceastä logicä, în judetul TR au existât 162.802 VVE, iar numärul CU a fost (si este) de 6.

CE^sub Teleorman^ =VVE/CU = 162.802/6 = 27.133,66-adicä 27.133 (se retine partea întreagâ, nerotunjitä a împârtirii). In continuare, pentru fiecare competitor electoral se imparte numärul total de voturi valabil exprimate obtinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidatilor sâi din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei électorale la coeficientul electoral, retinându-se partea întreagâ, nerotunjitä a câtului. Rezultatul obtinut reprezintä numärul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei électorale în prima etapä de repartizare a mandatelor. Candidatilor independent! li se atribuie câte un mandat de câtre biroul electoral de circumscriptie dacä au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat - art. 48 (4). Nu s-a întâmplat o asemenea situatie în cazul judetului TR. Care au fost rezultatele în aceastä primä etapä de repartizare în judetul TR? Alianta Politicä Partidul Social Democrat + Partidul Conservator (PSD + PC) a cumulate 69.471 voturi valabil exprimate, rezultä 2 mandate de repartizat: VVE - 69.471 / CE^sub Teleorma^ _. - 27.133 = 2,56038771, adicä 2 mandate conform prevederilor legii (ne amintim cä se retine doar partea întreagâ, nerotunjitä a câtului).

Pentru celelalte partide, calcúlele au fost: Partidul Democrat Liberal (PDL): VVE-47.275/CE ^sub Teleorman^-27.133 = 1,74234327 (1 mandat); Partidul National Liberal (PNL): VVE-45.874/CE^sub Teleorman^ -27.133 = 1,69070873 (1 mandat); Uniunea Democratä Maghiarâ din România (UDMR): VVE - 182 / CE ^sub Teleorman^ - 27.133 = 0,00670769 (0 mandate). Simplu, dupä aceastä etapä s-au repartizat 4 mandate din 6 la nivelul circumscriptiei TR. Au râmas 2 mandate nerepartizate. Repartizarea acestora se va face la nivel national. Calculul în cazul acestei etape este mai complex si de aceea nu îl vom detalia pentru a nu complica explicatia. Oricum, în situatia analizei noastre, aceastä etapä de repartizare are un roi pur contextual. Pentru fiecare partid politic, voturile rämase neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum si mándatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscriptie, se însumeazâ, pe întreaga tarä, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat - art. 48 (5).

În 2008, la Camera Deputatilor, au rezultat 71 de mandate de repartizat la nivel national, iar voturile neutilizate pe partide au fost dupä cum urmeazä: PDL - 439.107, PNL - 424.604; PSD + PC - 372.658 si UDMR - 153.735. Coeficientul electoral pe tarä, calculât conform metodei d'Hondt, a avut valoarea 19216,87500000. Prin împârtirea voturilor neutilizate pentru fiecare partid, a rezultat urmätorul numär de mandate repartizate:

- PDL-439.107/ 19216,87500000 = 22;

- PNL -424.604/ 19216,87500000 = 22;

- PSD + PC - 327.658 / 19216,87500000 = 19;

- UDMR - 153.735 / 19216,87500000 = 8 (în total 71 de mandate).

Pe baza altor coeficienti calculate, aceste mandate au fost distribuite la nivelul fiecârei circumscriptii în parte. Nu vom detalia acest aspect, cu tóate cä modul de repartizare a générât confuzie si la acest nivel national. Cert este cä dupä aceastä operatiune nationalä de repartizare, în circumscriptia TR au primit mandate PDL si PNL (fiecare câte un mandat). La final, repartizarea în TR a stabilit la urmätorul rezultat: câte 2 mandate pentru PSD + PC, PDL si PNL. Toatä aceastä etapä de repartizare deriva din caracterul proportional al legii électorale. în aceastä etapä am aflat, folosind exemplul circumscriptiei TR, care este distribuya pe partide & aliante politice a mandatelor de députât (am folosit exemplul de la Camera Deputatilor). Dar cum se atribuie aceste mandate în cadrul fiecârui partid din cele 3 cästigätoare în TR? Aici vorbim despre cea de-a doua etapä a procesului electoral, respectiv atribuirea mandatelor.

Atribuirea mandatelor de députât si de senator se face tot în douä etape, la nivelul colegiilor uninominale si la nivelul fiecârei circumscriptii électorale - art. 48 (10). în prima etapä, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral si care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat - art. 48 (11). în judetul TR, candidatii care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat au fost 3: în colegiul 6 (PNL - candidat Almâjanu Marin), în colegiul 1 (PSD + PC, Negoitâ Robert-Sorin) si în colegiul 2 (PSD + PC, Bänicioiu Nicolae). Dupâ prima etapä, la nivelul colegiilor uninominale, 3 din cele 6 mandate de la Camera Deputatilor au fost distribuite. Douä mandate au fost obtinute de PSD + PC (prin urmare alianta si-a epuizat cele 2 mandate ce i-au fost repartizate) si unul PNL. Rezultä cä, în etapa a doua, la nivelul circumscriptiei électorale, trebuie atribuite încâ trei mandate în colegiile 3, 4 si 5, singurele rämase dupâ prima etapä: douä pentru PDL si unul pentru PNL. Cum se procedeazâ în aceastä etapä la nivel de circumscriptie?

Acei candidati cärora nu li s-au atribuit mandate în prima etapä vor fi ordonati descrescâtor în functie de valoarea raportului dintre numärul de voturi valabil exprimate obtinute si coeficientul electoral al circumscriptiei. Coeficientul electoral al circumscriptiei îl stim: pentru circumscriptia TR acesta a fost de 27.133 (vezi mai sus etapa de repartizare). Fiecare candidat a obtinut un anumit numär de voturi, de unde coeficientii ordonati descrescâtor (vezi tabelul 1). Cele 3 mandate (2 - PDL si unul PNL) au fost câstigate de Florescu Adrian (colegiul 4), Bädulescu Adrian (colegiul 3) si Dumitricâ George (colegiul 5). Dupâ cum bine se observä, Dumitricä George s-a clasat pe locul 3 în colegiul 5, eu voturi sub candidatii PSD + PC si PDL. Proportionalitatea legii i-a dat câstig de cauzä. Conform proportionalitätii legii, cele douä partide (PSD + PC si PDL) îsi adjudecaserä cele douä colegii ce le reveneau, în colegiile 1 si 2 (PSD + PC), în 3 si 4 (PDL). latä cä, desi a obtinut aproape jumätate din numärul de voturi obtinute de candidatul PSD + PC (Grciumaru Gheorghe), candidatul liberal si-a adjudecat colegiul respectiv. Proportionalitatea legii, prin repartizarea mandatelor la nivel de circumscriptie si la nivel national, este responsabilä de acest efect electoral, neverosimil pentru unii. Se candideazä într-un colegiu uninominal, dar nu doar voturilor obtinute conteazä atunci cänd se cästigä sau se pierde un mandat. Imaginati-vä urmätoarea situatie ipoteticä si perfect plauzibilä în contextul legii. într-o circumscriptie electoralä cu 6 colegii (ca în TR) cästigä mandate doar 2 partide, partidul A si partidul B (cäte 3 pentru fiecare partid). Sä consideräm cä în prima etapä de atribuiré nici un candidat nu obtine majoritatea absolutä si, prin urmare, tóate cele 6 mandate se distribuie la nivel de circumscriptie pe baza coeficientului calculât fiecârui candidat. Fie si daeä partidul A are coeficientii cei mai buni în tóate cele 6 colegii uninominale, mandate vor obtine doar acei candidatii din colegiile 1, 2 si 3 (atâtea mandate i-au fost repartizate partidului A), în colegiile 4, 5 si 6 mándatele vor fi câstigate de candidatii partidului B, indiferent pe ce pozitie se vor clasa acestia în ierarhia colegiului respectiv. Poate pärea ilogic, dar aceasta sunt prevederile actualei legi électorale.

Pänä acum am clarificat modul de repartizare al mandatelor parlamentare si metoda de atribuiré a acestora. Am observât cä legea are únele efecte electorale colaterale - i. e. un candidat poate pierde acolo unde a candidat, chiar dacä a obtinut cele mai multe voturi în colegiul respectiv, dar, important, färä a avea o majoritate absolutä în colegiul respectiv. Este un prim aspect al legii. Sunt si alte efecte, neglijate de studiile électorale de la noi, iar la acestea mä voi referí în capitolele urmätoare. Sä pornim de la urmätoarea constatare. Dacä desenarea colegiilor uninominale ar fi una perfect aleatorie, cu diferente de populatie mici între ele (spre exemplu, + / - 5% ca ín Marea Britanie), färä a se tine cont de istoria electoralä a circumscriptiei respective (design non-partizan), atunci în mecanismul atribuirii mandatelor de députât si senator arbitrariul ar fi regula si nu exceptia. Atribuirea mandatelor într-o circumscriptie nu ar însemna altceva decât o perfectä loterie. Numai cä existä metode prin care îti poti securiza un colegiu electoral. în acest sens, efectul arbitrar al legii este anulat. Existä strategii menite sä maximizeze sansele unui candidat sau altuia într-un anumit colegiu uninominal. Aceste strategii sunt detaliat analízate în sistémele ce functioneazä pe baza unui scrutin majoritar (Marea Britanie si SUA). Ne referim la clasicele gerrymandering si malapportionment8. Le voi analiza în contextul legii électorale românesti.

Gerrymandering - varianta româneascà

În scrutinul majoritar de tip first-past-the post voting, abuzurile cartografice de tip gerrymandering si malapportionment, prin intermediul cäreia un partid încercâ sä-si maximizeze sansele électorale în detrimentul oponentului säu, au fost asocíate cu sistemul electoral american9, desenarea districtelor électorale în Statele Unite fiind intens politizatä10. Gerrymander-ul desemneazä un plan partizan de delimitare a colegiilor ce poate influenta negativ posibilitatea de a câstiga mandate a partidului opozant. Sä pornim de la o situatie ipoteticä. Sä ne imaginäm existenta unei circumscripfii X cu 4 colegii uninominale si cu o prezentâ la vot de 40.000 de alegätori, alegätori distribuid uniform în fiecare colegiu (câte 10.000 în fiecare din colegii). Sä spunem cä în acea circumscriptie candideazä cu sanse douä partide, A si B. Istoria electoralä ne spune cä simpatizantii partidul B sunt localizad într-o anumitä regiune a circumscriptiei. Printr-o delimitare partizanä ce va favoriza partidul A, eu mai putine voturi (comparativ cu partidul opozant), se pot obtine mai multe mandate. Cum este posibil asa ceva? Dacä în colegiile 1, 2 si 3 partidul A obtine 5.500 de voturi dintr-un total de 10.000, atunci partidului B îi revin 4.500 de voturi. în colegiul 4, partidul B a însumat 9.000 de voturi, 1.000 revenindu-i partidului A. Rezultä 3 colegii din 4 câstigate de partidul A (procent de 75%) si unul de partidul B (25%). Sä însumâm si numärul de voturi:

- Pentru partidul A: 5.500 + 5.500 + 5.500 + 1.000 = 17.500 (un procent de 43,75%);

- Pentru partidul B: 4.500 + 4.500 + 4.500 + 9.000 = 22.500 (56,25%).

latä cum cu 43,75% din voturi se poate obtine 75% din mandate, ajungându-se astfel la disproportionalitate electoralä íntre numärul de voturi si numärul de mandate. Totul depinde de geografía trasärii colegiilor électorale. Existä un packed gerrymander sau comasarea partidului opozant în câteva districte cu scopul de a obtine colegii eu majoritäfi cât mai mari si cracked gerrymander sau crearea a cât mai multor colegii posibile în zonele în care partidul care detine controlul delimitärii colegiilor électorale are majoritatea11.

Sistemul electoral románese nu este acelasi cu cel prezentat mai sus. Mándatele se repartizeazä dupä o formulé proporfionalâ. Totusi, atribuirea acestora se face în colegii uninominale, latä cum forma româneascà de gerrymandering mutä planul strategiilor électorale în interiorul partidului (partidelor). Cine candideazä în colegiile favorabile electoral? Aceasta este întrebarea. Istoria electoralä ne spune ceva despre configurafia partizanä a unei circumscripfii. Cum comisia parlamentará se constituie pe baza proporfionalitäfii reprezentärii parlamentare - art. 12 (1), deci e una politicä, avem ingredientele unei posibile manipuläri electorate sub forma abuzului cartografic. Spunem cä existä posibilitatea unei delimitäri partizane oneroase (o înfelegere la nivelul comisiei parlamentare), întrucât studii care sä confirme sau, dimpotrivä, sä infirme acest aspect electoral románese încâ nu existä.

Sä revenim la cazul particular al judefului Teleorman. în cazul PSD + PC, în momentul electoral 2008, din cei 6 candidafi ai coalifiei, trei erau (mai) importanfi (fâceau parte din lista personalitäfilor partidului): Negoifä Robert-Sorin - acum (în 2015) primar în sectorul 3 din Bucuresti (candidat ín colegiul 1), Bänicioiu Nicolae - acum Ministrul Sänätätii (colegiul 2) si Seres loan-Codrut (colegiul 4). Primii doi au câstigat colegiile respective avánd majoritate absolutä: 17.033 din 26.835 voturi valabil exprimate (vorbim doar de partidele care au trecut pragul electoral) pentru Robert Negoitä (63,47%) si 13.846 din 26.613 pentru Nicolae Bänicioiu (52,03%). Seres loan-Codrut a pierdut, desi in colegiul säu a avut cele mai multe voturi (15.375 din 33.540, un procent de 45,84%). Dacä alianta ar mai fi câstigat un mandat în TR, atunci Seres ar fi câstigat, coeficientul electoral al acestuia fiind cel mai bun din circumscriptia TR (pentru conformitate, vezi tabelul 1). Sunt întâmplâtoare tóate aceste delimitäri teritoriale (colegii uninominale)? Sunt candidatii partidelor plasati aleatoriu în aceste colegii électorale? Sau existä strategii cartografice menite sä maximizeze sansele unui candidat sau altul? Geografía colegiilor électorale din TR indicä anumite tendinfe. în colegiul 1, 12 din 13 localitäti aveau (în 2008) primari fie de la PSD sau de la PC. în colegiul 2, în 14 din 19 localitäti primarul era afiliat PSD. Si în colegiul 4 situaba a fost oarecum asemänätoare, cu 15 din 23 de localitäti contrólate de PSD sau PC - a lipsit putin ca PSD & PC sä câstige si acest colegiu uninominal. în schimb, în colegiul 6, câstigat de PNL, în 12 din 15 localitäti primarul era membru PNL.

Dátele électorale din Teleorman aratä o anumitä tendinfä în construirea colegiilor. în 2008, comisia parlamentará, majoritarä formatä din membrii PSD si PNL, a imaginât a imaginât o cartografie eiectoralä în stare sä favorizeze anumiti candidati în procesul de atribuiré a mandatelor, situatie valabilä mäcar în cazul circumscriptiei TR. Liderii partidelor (precum Negoitä si Bänicioiu) au fost feriti de lotería eiectoralä a atribuirii mandatelor, fiind-le amenajate únele colegii favorabile, ale cäror localitäti erau conduse preponderent de primari membrii ai PSD sau PC. în 2012 situaba s-a conservât - la localele din 2012 PDL-ul a pierdut categoric. Spre conservare se tinde si ín 2016, ín 2015 PNL-ul si PSD-ul sprijinindu-se reciproc ín menfinerea regulii de aur: o plebiscitare a primarilor într-un singur tur de scrutin cu o majoritate simplâ. în 2016 sunt alegeri parlamentare, iar cartografía uninominalä din 2008 trebuie pästratä cât mai intactä. Este forma romäneascä de gerrymandering: sä modelezi cartografie o circumscriptie eiectoralä pentru a putea favoriza anumiti candidati din clubul select al personalitätilor partidului/partidelor. Desi au trecut 7 ani de la decupajul din vara lui 2008, PSD si PNL se înfeleg (încâ) minunat în protejarea schemei électorale uninominale elaborate atunci. Pe mai departe, o analizâ detaliatä referitoare la geografía decupajului electoral din România post-2008 încâ se lasä asteptatâ.

Malapportionment - varianta romäneascä

Termenul malapportionment desemneazä acele colegii cu populatie inegalä. Douä forme clasice sunt binecunoscute:

- Intenfie deliberatä (deliberate intent) - atunci când un partid care define controlul procesului de delimitare creeazä colegii supradimensionate demografic ín arealele în care partidul opozant este puternic;

- Creeping malapportionment- crearea cât mai multor colegii în zonele ín care un partid are suport electoral ínsemnat12.

Am precizat câ ín Marea Britanie diferenfa de populafie dintre douä colegii nu poate fi mai mare de + / - 5%. De aici posibilitatea mai micä de manipulare a härtii électorale. în schimb, în SUA legislaba electoralä este un mai laxâ. Problemele din trecut privind decupajele dezechilibrate demografic încâ mai existâ, cu tóate cä în vremea din urmä vechile democratii, care practicä scrutinul uninominal eu un tur, au implementat o legislate care sä implice redecupäri regulate pentru aceste decupaje13.

Formula romäneascä de malapportionment este una generatä de sistemul electoral autohton. încâ o datä amintesc regula sistemului mixt promovat de Legea nr. 35/2008: mándatele se repartizeazä proportional si acestea li se atribuie candidatilor în colegiile uninominale. Spuneam cä legea electoralä propune ca între colegiile unei circumscriptii électorale sä nu existe o diferentä de populatie mai mare de 30% - art. 11 (2g). Aceastä precizare legislativä nu este una obligatorie, în 2008 existând diferente mai mari de 30% între colegiile din cadrul unei circumscriptii. Are valoare unei recomandäri, mai putin a unei obiigativitäti legislative. Fie si numai o diferentä demograficä de 30% este una însemnatâ. Dar de ce trebuie sä existe distinctii électorale între colegiile uninominale? Dupä cum precizat, disputa electoralä în punctul atribuirii mandatelor électorale se mutâ (si) la nivelul intrapartinic. Mai pe scurt, pentru a evita lotería atribuirii mandatelor pentru anumiti candidati, comisiile constituite partizan propun si implementeazâ aceste disparitäti demografice între colegiile aceleiasi circumscriptii. Vorbim desigur despre un decupaj oneros si nu despre unul non-interesat. Sä detaliem spre o mai bunâ întelegere.

Sä luäm în considerare iaräsi o variantä ipoteticä. Spunem cä existä o circumscriptie Y cu o populatie de 360.000 de locuitori si 5 colegii uninominale. Din cele 5, 3 au o populatie de 65.000 de locuitori (colegiile 1, 2 si 3) si douä 75.000 de locuitori (colegiile 4 si 5). în fiecare din cele 5 colegii, populaba cu drept de vot reprezintä 80% din populaba colegiului. Pentru cele cu 65.000 de locuitori va rezulta o populatie cu drept de vot de 52.000 de locuitori (65.000 x 80/100 = 52.000), iar pentru cele cu 75.000 de 60.000. Prezenta la vot este una similarä, 50% în tóate colegii uninominale, rezultä 26.000 de votanti în colegiile 1,2, 3 si 30.000 în 4 si 5. Sä presupunem cä tóate voturile sunt valabil exprimate, iar partidele cärora li s-a repartizat mandate sunt 3 (singurele care au trecut pragul electoral): un mandat pentru partidul A, câte 2 pentru partidele B si C. în prima etapä de repartizare, la nivel de colegiu uninominal, partidul A a câstigat cu majoritate absolutä (13.000 de voturi) colegiul 1, astfel partidul A si-a epuizat mándatele repartizate. Celelalte mandate, din colegiile 2, 3, 4 si 5, sunt atribuite partidelor B si C. Astfel, în etapa a ll-a de atribuiré, la nivel de circumscriptie, tuturor candidatilor care nu au obtinut mandate li se calculeazä un coeficient electoral si vor fi ordonati descrescätor. Omitem partidul A din acest calcul întrucât acesta si-a câstigat singurul mandat repartizat si vom calcula coeficientii celor 8 candidati (4 colegii x 2 candidati & partide - B si C = 8). Ne amintim, calculul coeficientilor candidatilor presupune a împârti voturile valabil exprimate obtinute de fiecare candidat la coeficientul circumscriptiei électorale. Sä presupunem cä în fiecare colegiu din cele 4, candidatii partidului B au obtinut 40%, cei ai partidului C 35%, iar cei ai partidului A 25% (acestia oricum nu mai conteazä). Voturile valabil exprimate pentru fiecare partid sunt:

- Pentru candidatii partidului B: 10.400 ín colegiile 2 si 3, 12.000 în colegiile 4 si 5; - Pentru candidatii partidul C: 9.100 ín colegiile 2 si 3, 10.500 ín colegiile 4 si 5.

Reamintim, coeficientul electoral al circumscriptiei înseamnâ voturi valabil exprimate (VVE) divizate la numärul colegiilor uninominale (CU) de repartizat, adicä 26.000 VVE x 3 (colegiile 1, 2 si 3) + 30.000 VVE x 2 (colegiile 4 si 5) / 5 CU = 138.000 / 5 = 27.600 - este coeficientul electoral al drcumscriptiei. Ordinea candidatilor în functie de coeficienti este listatä în tabelul 2.

Rezultatele etapei a ll-a de atribuiré a mandatelor:

- candidatii partidului B din colegiile 4 si 5 care candideazä în colegiile cu cea mai mare populatie au coeficientii cei mai buni si, implicit, obtin cele 2 mandate ce-i revin partidului B. Distinctiile demografice dintre colegii genereazâ coeficienti diferid, de unde rezultä varianta româneascâ de malapportionment. Candidatii partidului B din colegiile 4 si 5 sunt favorizati electoral, prin intermediul diferentelor de populatie dintre colegii, de candidatii aceluiasi partid din colegiile 2 si 3, un malapportionment intrapartinic, o competitie pentru colegiile eligibile. Este inútil de precizat câ în colegiile cu populatie mai mare totdeauna vor candida persoanele importante din partid. Statistica alegerilor parlamentare trecute, în special cele din 2008 o demonstreazä cu vârf si îndesat14;

- desi au obtinut cele mai putine voturi si, desigur, coeficienti electorali mai mici, candidatii partidului C din colegiile 2 si 3 obtin mándatele. Colegii for de partid din colegiile 4 si 5 au un coeficient mai mare, dar colegiile din care fac parte au fost atribuite partidului B (coeficienti cei mai buni, de 0,4347 în colegiile 4 si 5). Este si acesta un efect al legii électorale din 2008: chiar dacâ ai voturi putine si coeficient electoral foarte mic, mecanismele atribuirii mandatelor te pot face câstigâtor. Situatia ipoteticä, dar perfect plauzibilä, din tabelul 2 o demonstreazä foarte dar.

Discutía este una simplä. Cu cât populada colegiului este mai mare, comparativ cu a altor colegii din circumscriptia electoralâ, cu atât mai mari sansele de a câstiga mandatul de parlamentar. Cum coeficientul electoral al drcumscriptiei este acelasi pentru tóate colegiile din circumscriptie, coeficientul electoral al candidatului creste exponential cu dimensiunea demograficä a colegiului. E drept, sunt si alte variabile de luat în calcul, precum prezenta la vot din respectivele colegii, i. e. capacitatea de mobilizare a unui candidat sau altul, dar posibilitatea de a avea un coeficient electoral mai bun într-un colegiu cu 30% mai populat decât celelalte este indubitabil una mai mare. în fapt, calculul coeficientilor este unul redundant. Dátele din tabelul 2 indicä faptul cä numärul voturilor valabile exprimate ale candidatilor îi ierarhizeazä pe acestia în aceeasi ordine generatä de calculul coeficientilor electorali. Legislatorii românii au repetat un calcul pentru nimic. O repetitie futilä, menitä sä complice întelegerea legii, nu sä o simplifice. Prin urmare, dacä candidezi într-un colegiu cu populatie mare, probabilitatea de a obtine voturi mai multe decât un coleg de-al täu din alt colegiu mai putin populat creste. Astfel, la atribuirea mandatelor la nivel de circumscriptie electoralâ, candidatul din colegiul mai mare, în eventualitatea în care partidul säu va mai avea mandate de atribuit la acest nivel, în general, nu obligatoriu, va fi favorizat fatä de colegul säu dintr-un colegiu mai mic. Matematicä simplä în forma cea mai banalä. latä forma româneascâ de malapportionment.

Concluzii

În felul säu, sistemul electoral románese post-2008 este unul original, fiind deopotriva reformist si conservator. Reformist pentru cä mándatele sunt atribuite candidatilor în colegii uninominale, conservator pentru cä pästreazä modul proportional de repartitie a mandatelor. Unii autori au scris cä disproportionalitatea electoralä chiar a scäzut15. Dar de ce ar fi trebuit sä creascä în conditiile în care partidele îsi cästigä mándatele proportional cu voturile obtinute? Presiunea exercitatä de partidele mari asupra celor mici prin intermediul retelelor teritoriale de control al votului, i. e. clientelism electoral, face inútil pragul electoral. Partidele minuscule primesc voturi insignifiante, prin urmare, pragul electoral devine unul superfluu.

Au apärut colegiile uninominale, iar candidaturile partizan-individuale din fiecare colegiu trebuiau sä reprezinte latura reformistä a sistemului electoral. Desigur, nu a fost asa, actúala lege electoralä subsumând compromisul generat de negocierile tripartite (PSD, PDL si PNL). PNL-ul a spéculât disensiunile PSD-PDL si si-a atins scopul: mentinerea proportionalitätii repartizärii mandatelor. De aici încolo, i. e. atribuirea mandatelor, nu este decât Strategie si abuz cartografic sau fórmele românesti de gerrymandering si malapportionment. Mándatele repartíate unui partid într-o circumscriptie sunt, de regulä16, inferioare candidaturilor din circumscriptie, astfel încât, pentru a securiza electoral anumite colegii, se apeleazâ la un tip de cartografie oneroasâ, iar legea permite asta. Prin urmare, în anumite colegii se observä cä existä suspect de multe localitäti cu primari afiliati partidului care a dat cästigätorul colegiului. Rezultä geografie partizanä sau gerrymandering varianta autohtonä. Suplimentar, anumite colegii dintr-o circumscriptie au populatie mult peste media celorlalte colegii si de aici posibilitatea câstigârii mai usoare a colegiului. Este forma româneascâ de malapportionment. Prezentul articol deschide perspectiva unor analize particulare referitoare la alegerile parlamentare din 2008 si 2012, ceea ce ar aduce lämuriri suplimentare referitoare la decupajele électorale si candidaturile din colegiile uninominale.

Footnote

1 Lucrarea a bénéficiât de suport financiar prin proiectul cu titlul "Studii doctorale si postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului national prin excelentä, competitivitate si responsabilitate în cercetarea stiintifica fundaméntala si aplicatä româneascä", numär de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Programul este cofinançât din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeste în Oameni!

Footnote

2 Tom Gallagher, Theft of a Nation: Romania since Communism (London: C. Hurst, 2005); Lavinia Stan si Diane Vancea, "Alegerile parlamentare din 2008. Vin vechi în stiele noi", Sfera Politicii 131-132 (2009): 4.

3 Din moment ce se va candida în colegii uninominale, responsabilitatea candidatilor fatä de cei care îi aleseserä era de la sine înteleasâ, se subsuma noului sistem electoral.

4 Cazul recent cu Partidul Poporului - Dan Diaconescu este unui cât se poate de sugestiv.

5 Jean Blondel, "Party Systems and Patterns of Government in Western Democracies", Canadian Journal of Political Science, 1/2 (1968): 183-190; Pierre Bréchon, Partidele politice, traducere de Marta Nora Tärnea, Adina Barvinschi (Cluj-Napoca: Eikon, 2004): 59.

6 Alexandru Radu, "Reformä sau experiment electoral?", Sfera Politicii 131-132 (2009): 21.

Footnote

7 Pragul electoral se calculeazâ dupä cum urmeazä: 5% din voturile valabil exprimate pe íntreaga tarä pentru partidele politice (în cazul aliantelor politice si aliantelor électorale, se adaugä 3% pentru al doilea membru al aliantei si, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, câte un procent, färä a se putea depäsi 10% din aceste voturi) - art. 47 (2a, b, c, d).

Footnote

8 În lipsa unui echivalent románese pentru aceste doua concepte, le voi folosi în original, urmând a le défini în pasajele în care voi face referintä la acestea.

Footnote

9 Ron J. Johnston, "Which Map? Malapportionment and Gerrymandering, UK-style", Government and Opposition 1 (2014): 3.

10 A. Yoshinaka, C. Murphy, "Partisan gerrymandering and population instability: Completing the redistricting puzzle", Political Geography 28 (2009): 451.

11 Pentru mai multe detain, vezi G. W. Cox, J. N. Katz, Elbridge Gerry's Salamander: The electoral consequences of the reapportionment revolution (New York: Cambridge University Press, 2002); S. C. McKee, D. R. Shaw, "Redistricting in Texas: institutionalizing republican ascendancy", în P. F. Galderisi (ed.), Redistricting in the new millennium. (Lanham, MD: Lexington Books, 2005); J. Winburn, The realities of redistricting: Following the rules and limiting gerrymandering in state legislative redistricting (Lanham, MD: Lexington Books, 2008).

Footnote

12 Ron J. Johnston, "Manipulating maps and winning elections: measuring the impact of malapportionment and gerrymandering", Political Geography 21 (2002): 6-7.

Footnote

13 Pierre Martin, Sistémele électorale si modurile de scrutin, traducere de Marta Nora Singer (Bucuresti: Regia Autónoma Monitorul Oficial, 1999): 44.

Footnote

14 în circumscriptia Teleorman, candidatul PDL Bädulescu Adrian a candidatîntr-un colegiu (3) ce însuma 75.339 alegàtori cu drept de vot, cei mai populat colegiu din circumscriptie, si, desigur, a câstigat având cei mai bun coeficient între candidatii PDL. Un ait exemplu vine din circumscriptia Bucuresti. Aid anomaliile demografice sunt únele neverosimile. Spre exemplu, luând în considerare numärul total de alegàtori, existâ un colegiu cu 104.502 alegàtori cu drept de vot (colegiul 19), dupä cum existâ altul cu doar 38.832 (o diferentâ cu mult peste recomandarea de 30% mentionatä de legea electoralâ). în colegiul 19 a candidat si câstigat Daniela Popa (din Partidul Conservator, personalitate pregnantä în partidul lui Dan Voiculescu). în colegiul 25, altul cu populatie mult superioarä mediei drcumscriptiei, a candidat, si câstigat, Elena Udrea. Exemple sunt numeroase, o detaliere a acestor aspecte électorale urmând sä facä obiectul unui articol separat.

Footnote

15 Vezi spre exemplu Daniel Buti, "Alegeri parlamentare 2008. între confuzia schimbärii electorale si stabilitatea sistemului politic" Sfera Politicii 131-132 (2009): 38.

16 Când spunem de régula avem în minte landslide-ul USL din 2012. Dar asta este o discutie separata despre efectele legii électorale asupra procesului de atribuiré a mandatelor parlamentare.

References

BIBLIOGRAFIE

Articole

BLONDEL, Jean, "Party Systems and Patterns of Government in Western Democracies", Canadian Journal of Political Science, 1/2 (1968): 183-190.

BUTI, Daniel, "Alegeri parlamentare 2008. între confuzia schimbárii électorale si stabilitatea sistemului politic" Sfera Politicii 131-132 (2009): 36-41.

JOHNSTON, Ron, J, "Which Map? Malapportionment and Gerrymandering, UK-style", Government and Opposition 1 (2014): 1-23.

JOHNSTON, Ron J., "Manipulating maps and winning elections: measuring the impact of malapportionment and gerrymandering", Political Geography 21 (2002): 1-31.

MCKEE, S. C, SHAW, D. R., "Redistricting in Texas: institutionalizing republican ascendancy", în P. F. Galderisi (ed.), Redistricting in the new millennium (Lanham, MD: Lexington Books, 2005).

RADU, Alexandru, "Reforma sau experiment electoral?", Sfera Politicii 131-132 (2009): 14-21.

STAN, Lavinia, VANCEA, Diane, "Alegerile parlamentare din 2008. Vin vechi în stiele noi", Sfera Politicii 131-132 (2009): 3-13.

YOSHINAKA, A., MURPHY, C., "Partisan gerrymandering and population instability: Completing the redistricting puzzle", Political Geography 28 (2009): 451-462.

Cärti

BRÉCHON, Pierre, Partidele politice, traducere de Marta Nora Tärnea, Adina Barvinschi (Cluj-Napoca: Eikon, 2004).

COX, G. W., KATZ, J. N., Elbridge Gerry's Salamander: The electoral consequences of the reapportionment revolution (New York: Cambridge University Press, 2002).

GALLAGHER, Tom, Theft of a Nation: Romania since Communism (London: C. Hurst, 2005).

MARTIN, Pierre, Sistémele electorate si modurile de scrutin, traducere de Marta Nora Singer (Bucuresti: Regia Autónoma Monitorul Oficial, 1999).

WINBURN, J., The realities of redistricting: Following the rules and limiting gerrymandering in state legislative redistricting (Lanham, MD: Lexington Books, 2008).