Manual de ortografie si punctuatie

Mirela-Ioana Borchin, Manual de ortografie si punctuatie,Editura Excelsior Art, Timisoara, 2007

Aparut la Editura Excelsior Art, Timisoara (editia a II-a revazuta si adaugita), în 2007, Manualul de ortografie si punctuatie al Mirelei-Ioana Borchin se adreseaza, asa cum precizeaza cadrul universitar, nu doar studentilor, ci "tuturor celor interesati de predarea ortografiei si punctuatiei românesti: învatatorilor, profesorilor, elevilor etc." Initial, fusese conceput ca un curs universitar adresat studentilor filologi ai anului I, dar si-a largit considerabil adresabilitatea, prin caracterul de manual.

Ortografia si punctuatia sunt, din nefericire, extrem de neglijate de catre vorbitorii limbii noastre, astfel încât un astfel de demers este oricând binevenit.

Volumul este structurat în trei capitole mari: "1. Relatia ortografie - fonologie", "2. Semnele de ortografie si de punctuatie" si "3. Principiile ortografice". Fiecare capitol teoretic este urmat de o serie de aplicatii (exercitii de fixare) pe baza unor fragmente de texte literare românesti. Cerintele sunt variate, astfel încât cititorii au numeroase posibilitati de a-si verifica deprinderile de analiza ortografica. Volumul dispune si de un set de teste recapitulative care încununeaza toate cunostintele de nivel teoretic expuse anterior.

În primul capitol, autoarea aduce informatii relevante referitoare la scriere, vazuta ca "factor definitoriu al textualitatii", în acord cu afirmatia lui Ricoeur conform careia "numim text orice discurs fixat prin scriere". Este inevitabila, apoi, o prezentare sintetica asupra notiunilor de "sunet" si "fonem", scrierea româneasca fiind una de tip fonologic. Odata cu inventarierea fonemelor limbii române, se intra, practic, în expunerea primelor reguli de folosire corecta a vocalelor si consoanelor limbii noastre, a diftongilor, triftongilor sau hiatului, a accentului sau a diverselor alternante fonologice. Acestea din urma "diferentiaza în plan sonor româna de celelalte limbi romanice" si au o mare importanta în ortoepie si ortografie, întrucât "ele decid forma corecta a cuvântului în flexiune sau în derivarea cu sufixe".

Al doilea capitol este dedicat semnelor de ortografie si celor de punctuatie (intrând aici si dubla distributie a unor semne care pot functiona în ambele categorii). Sunt binevenite în aceasta parte si informatiile referitoare la tehnoredactarea computerizata a acestor semne (de pilda folosirea obligatorie a blancului dupa semnele de punctuatie, dar nu si înaintea lor). Întrucât scrierea cuvintelor compuse ridica probleme serioase, autoarea aduce suficiente exemple pentru ilustrarea regulilor. Punctul este semnul caruia autoarea îi dedica articole separate. Mai mult, MirelaIoana Borchin face în acest capitol un studiu de caz interesant asupra asanumitului "punct interior" în romanul Colectia de fluturi al Simonei Constantinovici. Este un semn de punctuatie aparte, folosit în locul virgulei sau al punctelor de suspensie "pentru a impune un ritm subiectiv de derulare actului comunicational". Frecventa utilizarii acestui semn în romanul ales spre analiza, intentia clara a autoarei de a oferi astfel textului o mai mare libertate de expresie o determina pe Mirela-Ioana Borchin sa avanseze "ipoteza crearii - prin punctul interior (s.a.) - a unei figuri de stil la nivelul punctuatiei", constituindu-se totodata în marca a subiectivitatii prozei Simonei Constantinovici. Autoarea Manualului ... se lanseaza într-o analiza extrem de interesanta, remarcând utilizarea frecventa a punctului interior în subordonare (delimitând diverse functii sintactice), în coordonare (prin juxtapunere - evidentiind fluxul creativ, prin jonctiune - enuntul primind astfel valente emfatice), în diverse dislocari (a partilor de propozitie sau chiar a propozitiilor), în intercalari sau incidente.

În cazul virgulei, autoarea nu trece nici peste situatiile în care se poate vorbi de reguli facultative de folosire a acesteia (de pilda înaintea conjunctiilor disjunctive, pe care alti gramaticieni le încadreaza la reguli prohibitive).

În al treilea capitol Mirela-Ioana Borchin detaliaza si ilustreaza cu numeroase exemple cele cinci principii ortografice care explica toate situatiile de scriere în limba româna. Astfel, principiul fonologic trebuie corelat obligatoriu cu principii de ordin gramatical: morfologic, sintactic, etimologic si simbolic: "Indiferent cum punem problema relatiei ortografie-gramatica [...] scrierea presupune reflectarea globala a limbii, deci, implicit, a interconditionarii acestor subsisteme [...] ale sistemului limbii".

În concluzie, manualul de fata este extrem de util pentru oricine doreste sa-si corecteze pronuntia, ortografia si punctuatia, întrucât, asa cum bine subliniaza autoarea, acestea reprezinta "o carte de vizita mereu la purtator". Din acest motiv, continua ea, "un intelectual veritabil, în orice domeniu s-ar specializa, întelege necesitatea educarii felului în care se exprima oral sau în scris si face eforturi pentru a se perfectiona în acest sens".

Maria-Laura RUS