Content area
Full Text
Titu IONASCU*
* Conf. univ. dr., Departamentul Stiinte Juridice, Facultatea de Relatii Internationale, Drept si Stiinte Administrative, Universitatea "Constantin Brâncusi" din Tg-Jiu
Abstract: Comparativ cu reglementarea Codului civil de la 1864 când partajul era prezumat ca produce efecte declarative si nu translative de drepturi, în actuala reglementare legiuitorul a renuntat la acest efect în favoarea efectului constitutiv.
Cuvinte cheie: partaj, efect declarativ, efect cantitativ,coindivizari,activ succesoral, pasiv succesoral, lichidare pasiv succesoral
1. Efectul declarativ si efectul translativ al partajului în conceptia Codului civil din 1864
Sub regimul vechiul cod, partajul era prezumat ca produce efecte declarative1 si nu translative de drepturi. Acest efect a fost consacrat de Codul civil de la 1864 prin dispozitiile art. 786 care prevedea ca "fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii."
În acest sens, fiecare comostenitor si-a dobândit drepturile exclusive asupra bunurilor atribuite, din recunoasterea de catre ceilalti ca bunurile respective reprezinta dreptul sau ereditar, caruia partajul nu face decât sa-i stabileasca limitele2.
Prin urmare, fiecare coindivizar devenea proprietarul exclusiv al bunurilor ce iau fost atribuite, considerându-se ca a dobândit acele bunuri direct de la defunct din momentul deschiderii succesiuni si ca ceilalti coindivizari nu au fost proprietarii acelor bunuri. Ceea ce însemna ca prin partaj, se produceau efecte declarative care retroactivau pâna în momentul deschiderii mostenirii3.
Efectul declarativ privea orice act de partaj definitiv în natura, prin care înceta starea de indiviziune, indiferent daca era amiabil sau judiciar, total sau partial, cu sau fara sulta4.
Consecintele efectului declarativ al partajului au fost urmatoarele:
a) Actele juridice - în special cele de dispozitie -referitoare la bunurile aflate în indiviziune, încheiate de un coindivizar înainte de partaj cu nerespectarea regulilor indiviziunii, se consolidau sau se desfiintau cu efect retroactiv, dupa cum bunul care forma obiectul actului juridic era atribuit prin împarteala copartasului contractant sau altui copartas.
Daca un coindivizar constituie singur, fara acordul celorlalti, o ipoteca asupra unui imobil succesoral, ipoteca este inopozabila coindivizarilor care nu au consimtit la aceasta, iar daca la partaj imobilul ipotecat va cadea în lotul unui asemenea coindivizar, ipoteca este lipsita de efecte5.
Iar, daca actul juridic s-a încheiat cu...