Adaptarea româneasca a Setului International de Itemi de Personalitate: IPIP-Ro

Headnote

Abstract

This article documents the Romanian translation of the item bank for the assessment of personality, IPIP. The IPIP-Ro item bank contains 2504 items which are usable for personality assessment, and which describe a number of 371 personality scales, organised in 19 categories. The 2504 items were administered to a convenience sample of 282 participants, and the article documents the translation process, as well as the psychometric characteristics of the 371 scales, out of which 250 can be readily used in research, having a reliability of .70 or higher. Implications of the project for personality research in Romania are discussed, as well as limitations for research purposes and for use in psychological practice.

Keywords

IPIP, personality assessment, tests

Rezumat

Acest articol documenteazä traducerea în limba românâ a bäncii de itemi pentru evaluarea personalitäfii, IPIP. În banca de itemi IPIP-Ro sunt confinufi 2504 itemi pentru evaluarea personalitäfii, care compun un numär de 371 de scale de personalitate, grupate pe 19 categorii. Cei 2504 itemi au fost administrafi unui eçantion de convenienfä de 282 de participanfi, iar articolul documenteazä procesul de traducere, precum çi caracteristicile psihometrice ale celor 371 de scale, dintre care 250 pot fi utilízate în scopuri de cercetare, având o fidelitate de .70 sau mai mare. Sunt discutate implicafiile acestui proiect pentru cercetarea personalitäfii în România, precum çi limitärile proiectului çi scalelor cuprinse în banca de itemi, pentru utilizarea în practica psihologicä.

Cuvinte cheie

IPIP, evaluarea personalitäfii, teste

Résumé

Cet article documente la traduction roumaine de la banque de questions pour l'évaluation de la personnalité, IPIP. La banque de questions IPIP-Ro contien 2504 items pour l'évaluation de la personnalité, qui décrivent un nombre de 371 échelles de personnalité, organisés en 19 catégories. Les 2504 items ont été administrés à un échantillon de convenance de 282 participants, et l'article documente le processus de traduction, ainsi que les caractéristiques psychométriques des 371 échelles, d'où 250 peuvent être utilisés dans la recherche, ayant un coefficient de fidélité de .70 ou supérieur. On discute aussi les implications du projet sur la recherche de la personnalité en Roumanie, ainsi que les limites du projet et celles desles échelles , pour l'utilisation dans la pratique psychologique.

Mots-clés

IPIP, évaluation de personnalité, tests

Introducere

Träsäturile de personalitate sunt variabile importante în munca psihologului. Ele sunt mäsurate atât în cercetare cât si în activitatea practicä si reprezintä färä doar si poate variabila cea mai des utilizatä în psihologie. În psihologia muncii si organizational personalitatea a trecut printr-un con de umbrä în deceniile 6-8 ale secolului trecut, ca urmare a studiului influent al lui Guion si Gothier (1965) care, sintetizând rezultatele cercetärilor publícate de-a lungul a 12 ani (1952-1963) în cele douä cele mai influente reviste stiintifice ale domeniului (Journal of Applied Psychology si Personnel Psychology), au concluzionat cä variabilele de personalitate au o validitate foarte scäzutä: "tot ce se poate spune despre personalitate este cä în unele situatii, pentru unele scopuri, unele träsäturi de personalitate pot oferi predictii utile" (p. 159).

Totusi, aceastä concluzie sfideazä observatia curentä. În viata de fiecare zi este destul de evident faptul cä personalitatea individualä marcheazä comportamentul profesional si performanta în muncä. Prin afirmatia cä ''variabilele de personalitate au o validitate scäzutä" nu trebuie sä întelegem cä 'personalitatea nu are legäturä cu performanta profesionalä". Si asta pentru cä noi nu operäm în mod direct nici cu personalitatea si nici cu performanta, ci cu mäsuräri ale acestora. Ca urmare, sensul exact al afirmatiei lui Guion si Gothier este acela cä "mäsurarea personalitätii nu se dovedeste predictivä în raport cu mäsurarea performantei". Explicatiile posibile ale acestei realitäti, mai degrabä statistice si mai degrabä valabile în urmä cu 50 de ani, pot fi numeroase: deficiente ale mäsurärii personalitätii (constructe inadecvate, instrumente improprii, conditii nepotrivite), deficiente ale mäsurärii performantei (criterii inadecvate, mäsurare improprie), model explicativ inadecvat (este posibil ca personalitatea sä nu joace un rol de predictor, ci de moderator în relatia dintre abilitäti si performantä) etc.

Tendinta negativistä care a marcat studiul personalitätii pentru mai mult de 25 ani a fost destructuratä odatä cu metaanalizele lui Barrick si Mount (1991) si Tett, Jackson si Rothstein (1991), care au contribuit la relansarea studiilor centrate pe personalitate în psihologia muncii si organizational. La acest moment putem spune cä personalitatea este în psihologia muncii si organizationalä una dintre cele mai des mäsurate variabile, atât în cercetäri cât si în practicä.

Personalitatea a fost definitä de psihologie în multe feluri de-a lungul timpului. Astäzi întelegem personalitatea umanä ca pe un set relativ stabil de preferinte comportamentale individuale, un set de dispozitii si tendinte ale unei persoane de a se comporta mai degrabä într-un anumit mod decât în altul (Ones, Viswesvaran, & Dilchert, 2005). Desi comportamentele rezultate pot fi influentate si de contextul mai larg în care ele se manifestä, preferintele de personalitate sunt relativ invariante în contexte sau situatii diferite (Allport, 1960). Din acest motiv, personalitatea este un important domeniu de diferente individuale, de vreme ce distinge coerent un individ de altul (Eysenck & Eysenck, 1985).

Personalitatea este un set de preferinte comportamentale si nici o persoanä nu poate fi definitä în mod acceptabil printr-o singurä preferintä, nici chiar dacä este cea mai vizibilä preferintä a sa. Desi existä consens asupra acestui fapt, istoria psihologiei este caracterizatä de o lipsä remarcabilä de consens privind cea mai potrivitä taxonomie a träsäturilor de personalitate pentru a caracteriza indivizii umani. În consecintä, autori diferiti au propus de-a lungul timpului taxonomii diferite, care se concentreazä nu doar fiecare pe un numär diferit de träsäturi de personalitate, ci care se referä deseori la träsäturi complet diferite. De vreme ce studiul personalitätii umane este unul dintre acele domenii ale psihologiei în care contributiile teoretice merg mänä în mänä cu aportul empiric, multe din aceste demersuri istorice au generat instrumente de mäsurare, adicä inventare sau chestionare de personalitate.

Abordarea tipicä în mäsurarea träsäturilor de personalitate se bazeazä pe auto-raportarea de preferinte de cätre persoanele evaluate. Existä de bunä seamä si alte abordäri, cum ar f hetero-evaluarea (mäsurarea comportamentelor tipice ale persoanei evaluate de cätre o altä persoanä), evaluarea comportamentalä (observarea comportamentelor tipice ale persoanei evaluate într-o situatie indusä, de obicei o simulare, printr-un evaluator) si altele. Totusi, chestionarele de autoevaluare sunt atât de des folosite comparativ cu celelalte abordäri încât unii autori considerä cä ''mäsurarea personalitätii este aproape sinonimä cu chestionarele standardízate bazate pe autoraportare" (Hough & Dilchert, 2010, p. 301).

Modelul de personalitate dominant la acest moment în literatura de specialitate este modelul în cinci factori (Nevrotism, Extraversie, Deschidere cätre experiente, Agreabilitate si Constiinciozitate). În mod special în psihologia muncii si organizationalä, de la metaanaliza lui Barrick si Mount (1991) privind relatia dintre cei cinci meta-factori de personalitate si performanta la locul de muncä, cercetätorii au urmat cu predilectie acest model în studiile lor (Hough & Dilchert, 2010). Modelul celor cinci factori are msä lipsurile sale, sesizate în mod incisiv de diversi critici. O parte din aceste critici sunt de naturä metodologicä, arätänd cä modelul în cinci factori se bazeazä prea mult în conceptualizare pe metode statistice (în spetä analiza factorialä) si asta duce la factori excesiv de eterogeni, care combinä uneori träsäturi care în mod logic sunt independente sau chiar divergente în acelasi factor sau meta-träsäturä (Block, 1995). O altä parte dintre critici se referä la structura ierarhicä a modelului celor cinci factori si contestä numärul de factori. Unii cercetätori aratä cä existä mai multi factori: uneori apare doar un factor suplimentar (de exemplu, Ashton et al., 2004), alteori msä doi sau mai multi (Zuckerman, Kuhlman, & Camac, 1988). În fine, o altä parte dintre critici se referä la träsäturile specifice incluse în modelul cu cinci factori. De exemplu, Hough si colegii ei (Hough, 1998; Hough & Dilchert, 2010; Hough & Furnham, 2003; Schneider, Hough & Dunnette, 1996) considerä cä modelul în cinci factori exclude träsäturi de personalitate importante, care sunt cheie pentru explicarea anumitor comportamente de la locul de muncä sau din viata cotidianä. Exemple de astfel de comportamente sunt dependenta de ceilalti, propensiunea cätre risc, masculinitatea/feminitatea, dezvoltarea moralä, toleranta fatä de contradictie si incertitudine si altele.

Asadar, studiul personalitätii umane nu este un domeniul învechit, ci unul activ, care abundä de evolutii noi si în care ultimul cuvânt nu s-a spus mcä.

Studiul personalitätii, în organizatii si în alte contexte este relevant. El a generat o multitudine de modele alternative, fiecare cu unul sau mai multe chestionare, de obicei bazate pe auto-raportare de cätre chiar persoanele evaluate. Aceste chestionare mäsoarä mpreunä numeroase träsäturi. În ciuda existentei unui model dominant (modelul în cinci factori), atât cercetätorii cât si practicienii continuä sä mäsoare si alte träsäturi de personalitate decât cele incluse în acest model, si se referä uneori si la alte structuri de personalitate decât cea prescrisä de acest model. Multitudinea taxonomiilor existente în personologie si varietatea chestionarelor propuse pentru mäsurarea personalitätii reprezintä un avantaj în aceste eforturi teoretice si practice, dar ar putea sä constituie si o franä.

Una dintre problemele tipice pentru studiul personalitätii, exacerbate probabil si de numärul mare de chestionare existente, este legatä de accesul la aceste chestionare. Testele psihologice fundamentate stiintific necesitä multä muncä specializatä si investitii notabile pentru dezvoltare, normare, rafinare si documentare ulterioarä. Autorii au o asteptare legitimä de a deriva un venit din aceastä muncä si din acest motiv cea mai mare parte din chestionarele de personalitate consacrate sunt protejate si nu pot fi accesate decât contra cost. Pentru cei care nu au acces la fonduri de cercetare, cum sunt cercetätorii mcepätori (de exemplu studenti) sau cercetätori din täri emergente (de exemplu România) aceasta limitä este una semnificativä.

Ca reactie în principal la aceastä limitä, care tine de nevoia de acces facil la informatia stiintificä, a fost fondat, în Statele Unite ale Americii, proiectul Setului International de Itemi de Personalitate (International Personality Item Pool, IPIP). Aceleasi valori au motivat si adaptarea în România a proiectului IPIP si efortul stiintific realizat pânâ la acest moment asupra variantei românesti a setului de itemi IPIP (IPIP-Ro). Acest articol este o trecere în revistä a stadiului în care se aflä proiectul IPIP-Ro si se constituie în raport preliminar, având utilitate în principal pentru cercetätorii care doresc acces liber la chestionare de personalitate care, färä sä fie consacrate, au totusi o calitate stiintificä acceptabilä.

Dezvoltarea proiectului IPIP

Bazele proiectului IPIP au fost puse în 1996 de cätre Lewis Goldberg, proiectul fiind gândit drept unul de colaborare stiintificä international, care sä permitä accesul la instrumente de evaluare a personalitätii într-un mod gratuit si care sä faciliteze dezvoltarea permanentä a scalelor de evaluare cu ajutorul comunitätii stiintifice internationale. Una dintre motivatiile declarate de autor cu privire la dezvoltarea proiectului IPIP este legatä de avansul perceput ca prea lent în evaluarea personalitätii de acum mai bine de 75 de ani, de când au apärut primele inventare de personalitate si pänä în prezent (Goldberg, 1999). Într-un articol dedicat proiectului IPIP, Goldberg (1999) vorbeste despre faptul cä aproape toate instrumentele scurte (narrowbandwidth) din domeniul personalitätii se gäsesc în domeniul public si pot fi accesate gratuit, itemii si modalitätile de scorare fiind publicate în cärti de specialitate, jurnale stiintifice ori teze de doctorat. Pe de altä parte, inventarele multifazice (broad-bandwidth), precum CPI (California Psychological Inventory; Gough & Bradley, 1996), 16PF (Conn & Rieke, 1994) sau NEO-PI-R (Costa & McCrae, 1992) sunt mai dificil de accesat, din cauza drepturilor de autor care protejeazä aceste instrumente. Acestea nu pot fi utilizate gratuit de cätre cercetätori, motiv pentru care este îngreunat procesul de comparare, mbunätätire sau rafinare a scalelor, iar accesul comunitätii stiintifice la inventarele comerciale este limitat foarte mult.

Proiectul IPIP a generat pentru utilizarea liberä câteva sute de scale si mii de itemi pentru evaluarea personalitätii sau a altor diferente inter-individuale. Proiectul este astäzi accesibil sub forma unei platforme on-line (http://ipip.ori.org). Pe aceastä platformä sunt publícate patru mari tipuri de informatii: (a) caracteristici psihometrice ale scalelor IPIP, care sunt permanent actualizate, odatä cu aparitia de noi scale; (b) modalitätile de scorare pentru aceste scale; (c) setul total de itemi IPIP, care este în crestere continuä, prin aparitia de noi itemi; (d) informatii si recomandäri metodologice pentru constructia si utilizarea scalelor.

Proiectul IPIP a avut un real succes international. La 10 ani de la aparitia proiectului, Goldberg et al. (2006) au publicat un studiu în care se analiza modul în care a evoluat proiectul IPIP pänä atunci. Autorii remarcau o crestere semnificativä a numärului de articole care folosesc scale IPIP, precum si a numärului de autori care au tradus scale din proiect în alte limbi. Popularitatea IPIP este explicatä de autorii mentionati prin urmätorii cinci factori: (1) gratuitate: scalele sunt lipsite de orice fel de costuri; (2) timp pentru obtinere: itemii pot fi obtinuti pe loc, prin intermediul internetului; (3) volum: contine peste 2000 de itemi, toti fiind accesibili pentru analizä; (4) scorare transparentä: modalitätile de scorare pentru scalele IPIP sunt disponibile si ele färä constrângeri; (5) flexibilitate: itemii pot fi prezentati în orice ordine, pot fi intercalati cu alti itemi, pot fi reformulati, tradusi în alte limbi si pot fi administrati online färä a cere permisiunea nimänui (Goldberg et al., 2006).

De la începutul proiectului si pänä în 2006, scalele IPIP, sau o parte dintre acestea, fuseserä traduse, deja, în 28 de limbi diferite. În prezent, pe platforma IPIP, sunt mentionate 39 de limbi în care au fost realizate traduceri ale scalelor IPIP, de unde rezultä cä proiectul este într-o continuä expansiune. Dezvoltarea proiectului este vizibilä si prin prisma numärului relativ mare de articole stiintifice care utilizeazä scale IPIP ca instrumente. Pe pagina proiectului sunt mentionate aproape 600 de articole publicate de autori din diverse täri, msä lista nu este exhaustivä. O cäutare în baza de date PsycINFO, pentru perioada 2004-2014, în care am utilizat termenul de cäutare "International Personality Item Pool", a relevat 687 articole în reviste stiintifice din fluxul international principal care foloseau termenul acesta în rezumat, în cuvintele cheie sau în titlu, ceea ce aratä cä proiectul a cäpätat multa vizibilitate în rândul comunitätii stiintifice de-a lungul anilor. Ne putem astepta la o accentuare a acestei evolutii: potrivit lui Maples et al. (2014), în ultimii ani se înregistreazâ o crestere substantialä în folosirea unor instrumente de evaluare a personalitätii construite pe baza itemilor IPIP.

Trecând în revistä câteva dintre articolele stiintifice care au folosit scale IPIP, constatäm cä existä o eterogenitate foarte crescutä în ceea ce priveste temele abordate. Datoritä principiului de colaborare stiintificä international pe care marseazä proiectul IPIP, au fost dezvoltate si rafinate numeroase scale pe baza itemilor IPIP. Unele dintre acestea nu vizeazä modele consacrate pänä la acel moment, ci sunt evolutii inovative în domeniul teoriilor de personalitate. De exemplu, Markey si Markey (2009) au realizat trei studii prin care au documentat validarea initialä si au raportat caracteristicile psihometrice pentru International Personality Item PoolInterpersonal Circumplex (IPIP-IPC), care este un instrument scurt, de 32 de itemi, utilizat în evaluarea interpersonalä pe baza unui model circumplex. Patru ani mai târziu, Markey et al. (2013) au utilizat corespondenta comportamentalä (''behavioral mapping") pentru examinarea validitätii IPIP-IPC si au ajuns la concluzia cä acest chestionar poate prezice o multitudine de comportamente interpersonale exprimate pe parcursul unei diade interactionale.

Alte studii care au la bazä itemi IPIP se înscriu în trendul studiilor care utilizeazä modelul dominant la acest moment în teoriile personalitätii, anume modelul în cinci factori. Probabil cel mai cunoscut chestionar IPIP care descrie acest model este inventarul IPIP-NEO cu 300 de itemi ("300-item IPIP-NEO"), care este o "traducere" IPIP a chestionarului canonic pentru modelul în cinci factori, anume a inventarului de personalitate NEO-PI-R (Costa & McCrae, 1992). Si alti autori au dezvoltat scale IPIP care urmeazä modelul celor cinci factori si au adus dovezi privind validitatea acestor scale. Este de exemplu cazul lui Donnellan el al. (2006), care au creat o formä scurtä, Mini-IPIP, de 20 de itemi, plecând de la forma de 50 de itemi a chestionarului pentru mäsurarea celor cinci factori; autorii mentionati au adus dovezi privind validitatea acestui chestionar prin intermediul a cinci studii diferite. Ulterior, Baldas aro et al. (2013) au evaluat caracteristicile psihometrice ale MiniIPIP, cu ajutorul unui esantion de adulti tineri, format din 15701 participanti si au concluzionat cä: (a) instrumentul reproduce la nivel structural un model în cinci factori; (b) majoritatea scalelor au o fidelitate acceptabilä; (c) toate scalele prezintä invariantä partialä sau totalä; (d) scalele demonstreazä, într-o anumitä mäsurä, validitate de criteriu. Un chestionar IPIP pentru mäsurarea celor cinci factori a fost inclus si într-o meta-analizä privind validitatea de criteriu a personalitätii pentru predictia rezultatelor academice (McAbee si Oswald, 2013). Ehrhart et al. (2008) au realizat un studiu centrat pe chestionarul IPIP-50, un chestionar bazat pe modelul celor cinci factori, în care au examinat si demonstrat invarianta structurii factoriale a instrumentului în functie de gen si de grupul etnic al participantilor, folosind analiza factorialä confirmatorie multi-grup pe un esantion de 1727 de studenti. Gow et al. (2005) au studiat, în Scotia, consistenta internä si validitatea concurentä a IPIP-50, în raport cu NEO-FFI si EPQ-R (N = 207). În ce priveste coeficientii de consistentä internä, au fost obtinute valori acceptabile, cuprinse între .70 si .90. Scalele IPIP Constiinciozitate-ExtraversieStabilitate emotionalä/Nevrotism au avut corelatii cuprinse între .69 si -.83 cu scalele NEO-FFI, în timp ce corelatiile dintre Agreabilitate si Deschidere au fost mai mici (.49, .59). Scalele Extraversie si Stabilitate emotionalä/Nevrotism ale IPIP si EPQ au avut corelatii mari (.85, -.84).

Tot în directia evaluärii personalitätii din perspectiva modelului Big Five, este relevantä cercetarea realizatä de Rusu et al. (2012), care a vizat testarea unei forme românesti a chestionarului IPIP-50 pe un esantion de studenti români. Analiza structurii factoriale a scos în evidentä cä, din toate modelele testate, modelul cu cinci factori corelati descrie cel mai bine structura IPIP-50. Rezultatele raportate în studiul realizat de Rusu et al. (2012) recomandä folosirea cu succes a formei românesti a IPIP50 în cercetäri, constituind un sprijin important pentru comunitatea psihologicä din România.

Proiectul IPIP România

Scopul acestei initiative a fost acela de a pune la dispozitia studentilor si cercetätorilor români instrumente acceptabile din punctul de vedere al calitätii stiintifice, care pot fi utilízate liber, în scop educational, în universitäti, dar si pentru diverse proiecte de cercetare care nu beneficiazä de un buget care sä facä posibilä achizitionarea de instrumente consacrate si foarte valoroase, validate si normate pentru populatia României. Instrumentele IPIP-Ro (371 de scale la acest moment) sunt puse la dispozitia studentilor si cercetätorilor din România prin intermediul portalului online ResearchCentral (http://www.researchcentral.ro).

Traducerea în limba romänä a itemilor IPIP a fost demaratä în 2009. În perioada 2009-2011 s-a lucrat în diverse faze la traducerea si rafinarea itemilor. Credem cä este important sä recunoastem aici efortul tuturor celor care au fost implicati în acest proces. Echipa care s-a ocupat de proiectul IPIP România este formatä din profesori, cercetätori si studenti din cadrul Specializärii de Psihologie a SNSPA (Scoala Nationalä de Studii Politice si Administrative) din Bucuresti, a Facultätii de Psihologie din cadrul UVT (Universitatea de Vest) din Timisoara si a Facultätii de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitätii din Bucuresti. Cu riscul de a uita pe unii dintre cei care au contribuit major la acest proiect pâm acum, enumeräm urmätoarele nume: Dragos Iliescu, Marian Popa, Andrei Ion, Laurentiu Maricutoiu, Daniela Vercellino, Cristi Mihai, Lavinia Tânculescu, Miruna Andreescu, Eva Pirosca, Cristina Chirazof, Gabriela Borcan, Andrei-Ovidiu Ion, Cätälina Mihaela Niculcioiu, Alexandra Drägan, Irina Gioaba, Laura Mohorea, Roxana Zaine a, Diana Lebediuc, Andre e a Lepädatu, Raluca Cucu, Irina Gheorghe.

Metodà

Participanti

Studiul se bazeazä pe un esantion de convenientä, format din 282 de participanti, dintre care 45 de bärbati (15.96%) si 237 de femei (84.04%). Vârstele sunt cuprinse între un minim de 20 si un maxim de 73 de ani (M = 34.06, SD = 11.81). Acesti participanti au completat între 260 (10.40%) si 2504 (100%) din itemii IPIP-Ro (M = 2213. 93, SD = 593.49). Esantionul este puternic asimetric în functie de gen, fiind suprareprezentati participantii de gen feminin.

Instrumente

Chestionarul utilizat în studiu cuprinde 2504 itemi unici, care reprezintä întreaga colectie de itemi care poate fi obtinutä din proiectul IPIP original. O precizare se impune aici: colectia de itemi IPIP contine 2513 itemi; initial toti acestia au fost tradusi, msä pentru 9 itemi s-a stabilit cä în limba romârn itemii sunt complet identici si cä nu se impune pästrarea celor douä forme diferite. Colectia de 2504 itemi evalueazä un numär de 371 de scale, grupate în 19 categorii. Tabelul 1 ilustreazä cele 19 categorii si numärul de scale cuprinse în fiecare categorie.

Traducerea itemilor IPIP-Ro s-a realizat pe baza bunelor practici si recomandärilor literaturii actuale. Itemii IPIP-Ro nu sunt propriu-zis itemii unui test, ci o colectie de itemi din care pot fi compuse un numär de scale; prin urmare marea majoritate a itemilor figureazä în mai mult de una din scalele IPIPRo si nici unul dintre itemi nu a putut fi tratat strict în contextul unei singure scale sau a unui singur construct. Din acest motiv nu a putut fi urmatä procedura recomandatä de Hambleton (2005), a traducerii si adaptärii itemilor pe baza metodei traducerii directe (forward translation).

În schimb, pentru verificarea echivalentei lingvistice a itemilor a fost adoptatä metoda traducerii si retroversiunii (backtranslation). În acest context, fiecare item a fost tradus din limba englezä în limba romârn în mod independent de 3 traducätori fluenti atât în englezä cât si în româm. La traducere au lucrat în total 26 de persoane, fiecare având de tradus în medie aproximativ 300 de itemi. Cel putin unul dintre traducätori a fost pentru fiecare item un cercetätor cu experientä. Cele 3 traduceri alternative au fost apoi comparate între ele si rafinate de o echipä mai redusä, compusä din 5 psihologi cu experientä.

Urmând modelul original IPIP, itemii IPIP-Ro au fost evaluati pe o scalä de tip Likert cu 5 niveluri. În principiu, itemii pot fi cotati în orice alt mod: pe baza unei evaluäri dihotomice (Da/Nu, Adevärat/Fals), sau pe baza unei scaläri în 3, 4, 6 sau mai multe puncte. Totusi, nu trebuie sä ignoräm faptul ca nivelurile de scalare a itemilor au un impact direct asupra variantei räspunsurilor la itemi si a variantei scorurilor scalelor, ceea ce înseamna cä atât corelatiile item-total cât si indicii de fidelitate se vor modifica de la valorile indicate în ace st articol în cazul în care scalarea itemilor se modificä. Desi cercetätorii care utilizeazä itemi si scale IPIPRo au libertatea de a alege nivelul de scalare, recomandäm totusi utilizarea scalärii pe cinci niveluri, care, pe lânga avantaje de ordin statistic, asigurä si facilitatea comparärii directe a indicatorilor statistici calculati pentru aceeasi scalä pe esantioane diferite.

Instructajul utilizat la culegerea datelor, pe care îl recomandäm în continuare pentru cercetätorii care vor utiliza itemi si scale IPIP-Ro, este urmätorul:

Acest chestionar contine un numär de afirmatii. Vä rugäm sä cititi flecare afirmatie cu atentie si sä încercuiti acel räspuns care exprimä cel mai bine acordul sau dezacordul dumneavoasträ. Nu existä räspunsuri corecte sau gresite si nu este nevoie sä fii "expert" pentru a completa acest chestionar. Descrietivä cât mai sincer si exprimati-vä pärerile cât mai clar. Räspundeti la fiecare afirmatie si asigurati-vä cä ati umplut complet fiecare cerculet de pe foaia de räspuns. Asigurati-vä cä marcati räspunsul la numärul potrivit.

* Notati cu "1" dacä afirmatia este complet falsä sau dacä sunteti în dezacord puternic cu ea

* Notati cu "2" dacä afirmatia este mai degrabä falsä sau dacä sunteti în dezacord cu ea

* Notati cu "3" dacä afirmatia este în mäsurä egalä adeväratä si falsä sau dacä sunteti neutru fatä de ea

* Notati cu "4" dacä afirmatia este mai degrabä adeväratä sau dacä sunteti în acord cu ea

* Notati cu "5" dacä afirmatia este clar adeväratä sau dacä sunteti în acord puternic cu ea

Procedura

Datele au fost culese online. Participantii au primit un email personalizat din partea investigatorului principal (primul autor al acestui articol) în care li se descria scopul studiului, utilitatea lui si erau apoi rugati sä completeze cei 2504 itemi, fiind în mod explicit avertizati asupra efortului necesar în acest scop, estimat la aproximativ 10 de ore de muncä. Emailul de invitatie continea si o parolä, unicä pentru fiecare participant, care îi permitea acestuia sä se identifice în sistem în mod unic. Chestionarul complet contine 2504 itemi unici. Deoarece acest volum de itemi este foarte mare, nu este rezonabilä asteptarea ca participantii sä completeze itemii într-o singurä sesiune. Sistemul informatic utilizat la culegerea datelor permitea de aceea salvarea räspunsurilor si reluarea completärii la o datä ulterioarä. Completarea itemilor a fost asadar permisä în oricât de multe sesiuni, cu conditia ca toti itemii sä fie completati pe o perioadä de nu mai mult de douä säptämäni. Itemii au fost prezentati fiecärui participant în altä ordine, pentru a minimiza efectele de pozitionare a itemilor în test, efecte care la un set de itemi de asemenea amploare sunt puternice.

Au fost trimise 2483 de invitatii prin email, la o baza de date formatä dintr-un grup reprezentativ pe criterii de värstä si gen compus din 2000 de persoane si un grup de convenientä format din 483 de studenti. Grupul de 2000 de persoane a fost pus la dispozitie de o agentie de cercetare de piatä si consumator. Grupul de 483 de studenti a fost format din studentii înscrisii în programe de licentä si de masterat, ai primilor doi autori. Au dat curs invitatiei si au completat cel putin un item un numär de 419 persoane; rata de räspuns initialä a fost asadar de 16.87%. Au fost retinuti în baza de date doar participantii care completaserä cel putin 10% (250) din itemii chestionarului. Rata de räspuns finalä este astfel de 11.36%.

Rezultate

Tabelele 2-20 vizualizeazä toate cele 371 de scale, grupate pe cele 19 categorii, explicitând numärul de itemi cuprinsi în scalä, numärul de itemi scorati pozitiv si numärul de itemi scorati negativ, precum si indícele de fidelitate (Alpha) si intervalul de încredere pentru acest indice de fidelitate, calculate pentru fiecare scalä.

Fidelitätile pentru scalele IPIP-Ro sunt cuprinse între un minim de .21 si un maxim de .90, cu o medie de .72 (mediana de .74) si o abatere standard de .11. Majoritatea scalelor au o fidelitate bunä, mai degrabä decât slabä (asimetrie = -1.41). Patru scale au o fidelitate plasatä sub .30: Scala "Jocuri Intelectuale" (Intellectual Games) din cadrul scalelor de nivel mai scäzut care fac parte din Hogan Personality Inventory (HPI), scala de ''Liberalism" sau ''Temperament Creativ" (Creative Temperament, CT) care face parte din California Psychological Inventory, scala "Retinut-Ingenuu" (Unassuming-Ingenuous, JK) care face parte din Interpersonalul Circumplex si scala "Capacitate de iubire" (Capacity for Love, Cap) care face parte dintre scalele VIA (Values in Action). Un numär de 15 scale au fidelitatea plasatä între .40 si .49. Un numär de 29 de scale au fidelitatea plasatä între .50 si .59. Un numär de 73 de scale au fidelitatea plasatä între .60 si .69. Aceasta duce numärul scalelor cu o fidelitate plasatä sub pragul minim recomandat de .70 la 121, adicä 32.61% din numärul total al scalelor. Un numär de 169 scale au fidelitatea plasatä între .70 si .79. Un numär de 78 scale au fidelitatea plasatä între .80 si .89. Trei scale au o fidelitate de .90.

Numärul de scale care pot fi utilízate cu încredere (având o fidelitate de .70 sau mai mare) în forma în care sunt formulati itemii în aceastä traducere a IPIP-Ro, este astfel de 250.

Discutii §i implicatii

Scalele IPIP-Ro, care au fost generate în urma unei traduceri a itemilor bäncii de itemi IPIP, au caracteristici psihometrice încuraj atoare. Fidelitätile acestor scale se aflä de cele mai multe ori în limite acceptabile. Un numär de 32% dintre aceste scale necesitä atentie suplimentarä si nu pot fi utilízate decât cu mare grijä în studii, având fidelitäti plasate sub limita de .70. Un numär foarte mare de scale (250) sunt msä puse prin intermediul acestui proiect la dispozitia cercetätorilor români si mcurajäm utilizarea lui în studii autohtone, în vederea rafinärii lor suplimentare si a documentärii semnificatiilor lor. Facem totusi precizarea cä indicii de fidelitate obtinuti descriu fidelitatea mäsurärii pe esantionul nostru. Ei nu trebuie interpretati ca fiind inerenti scalelor utilízate, ci doar specifici acestui proces de mäsurare. Altfel spus, este foarte posibil ca pe esantioane extrase din alte populatii de participanti, nivelul fidelitätii sä fie diferit.

Traducere vs. adaptare în itemii IPIP-Ro

Un proces veritabil de adaptare culturalä presupune întotdeauna mai mult de o simplä traducere: itemii sunt rafinati ulterior pe baza primei pilotäri si sunt operate modificäri asupra lor, astfel încât sä devinä mai consonanti cu rolul pe care îl au în mäsurare. Acest lucru nu a fost fäcut pentru itemii IPIPRo: ceea ce este prezentat în acest articol si este pus la dispozitia cercetätorilor este o traducere, ce-i drept rafinatä si realizatä cu grijä, dar nu mai mult de atât.

Sunt 3 motive pentru care nu s-a putut realiza o adaptare veritabilä, potrivitä de exemplu recomandärilor Comisiei Internationale pentru Teste privind adaptarea testelor psihologice (International Test Commission, 2008), ci doar o traducere.

În primul rând, o adaptare de test psihologic presupune compararea cu o formä originalä a respectivului test, iar echivalenta lingvisticä, de mäsurare, de construct etc. a formei derivate (adaptate) este stabilitä prin comparare cu acea formä originalä. În cazul IPIP nu existä o astfel de formä originalä: tot ce avem chiar si în varianta în limba englezä este o colectie de itemi care se grupeazä pe un numär de scale ("teste") dar nu oferä dincolo de indici de fidelitate nici un fel de alte date despre caracteristici psihometrice. De exemplu nu avem informatii despre validitatea de construct a formei CPI-IPIP, nici chiar pentru varianta în englezä a itemilor. Din acest punct de vedere este corect sä spunem cä nici varianta originalä nu oferä "teste" ci mai degrabä oferä "itemi" si cä autorii sunt încurajati sä realizeze studii de validare a testelor care rezultä din respectiva colectie de itemi.

În al doilea rând, o adaptare de test psihologic necesitä pilotäri succesive. Itemii sunt rafinati în traducere si exprimare, sunt reformulati, sunt exclusi sau rescrisi în functie de rezultatele empirice obtinute cu o formä anterioarä. Prima traducere este de aceea supusä testului empiric: sunt culese date pe esantioane mai restrânse si pe baza acestor date se genereazä o a doua versiune. Acest proces este iterativ si se poate prelungi destul de mult; în mod cert într-un proces de adaptare se realizeazä întotdeauna înainte de culegerea unui es anti on mai voluminos cel putin o pilotare. În cazul itemilor IPIP-Ro, din cauza volumului foarte mare de itemi, aceastä pilotare nu a fost posibilä: resursele aflate la dispozitia echipei de cercetare au fost suficient de re dus e încât sä putem considera färä a gresi cä de fapt rezultatele prezentate aici sunt rezultatele unei pilotäri.

În al treilea rând, acoperirea (item overlap) între scale este foarte mare. Acest lucru este un fenomen documentat si acceptat în cazul anumitor chestionare de personalitate. De exemplu, CPI sau alte inventare create în acea traditie contin un numär mare de itemi care scoreazä în mai mult de o singurä scalä: în medie, mai mult de jumätate din itemii fiecärei scale din CPI260 mai sunt scorati si pe alte scale (Pitariu & Iliescu, 2004). Wä, în cazul scalelor care sunt caracterizate de o astfel de scorare a itemilor în mai multe scale, traducerea unui item trebuie sä fie de bunä seamä identicä pentru aceste scale. În cazul IPIP-Ro, pentru unii itemi se poate rafina färä doar si poate exprimarea, msä aceastä modificare va avea repercusiuni asupra felului în care acel item se comportä în alte scale din care face parte. De exemplu, itemul "Mä simt confortabil în preajma oamenilor" este continut în multe scale, printre care enumeräm "Extraversia" ca marker Big Five, scala "Alura socialä" (echivalentä scalei CPI-Sp), scala "Gregaritate" (echivalentä scalei NO din Circumplexul Interpersonal), fateta E1 ("Prietenie") din NEO PI-R, factorul H (''Wräznealä") din 16PF etc.

Pentru factorul H (Wräznealä, ''Boldness") din IPIP-16PF, itemul este relativ slab; o reformulare a lui ar duce la o fidelitate mai mare a scalei. Wä dacä reformuläm itemul în asa fel încât el sä scoreze mai bine pentru aceastä scalä, cu sigurantä va scora mai slab pentru scala Extraversie, pentru care aceastä formulare este un marker excelent. Obiectivul nostru a fost acela de a traduce toti itemii în mod acceptabil. Färä doar si poate, acei cercetâtori care doresc sä genereze scale perfecte plecând de la aceastâ traducere o pot face. Un cercetätor care doreste sä genereze o versiune IPIP-Ro a 16PF poate astfel sä modifice acest item si altii similari, pentru ca versiunea IPIP-Ro-16PF sä fie impecabilä, msä traducerea (sau mai degrabä rafinarea) sa nu va avea impact decât asupra testului astfel generat si nu asupra întregii colectii de itemi. Incurajäm în mod cert cercetätorii români sä realizeze astfel de rafinäri de scale.

Implicatii pentru cercetare si practica

Incurajäm utilizarea acestor instrumente în scop de cercetare dar descurajäm utilizarea lor în proiecte de consultantä. Existä cel putin douä motive majore pentru care utilizarea acestor instrumente în activitatea profesionalä a psihologilor si în mod special în deciziile cu impact major este improprie si non-eticä.

In primul rând, se pune o problemä de validitate de construct: chiar dacä au fost puse în evidentä corelatii foarte bune între scalele IPIP si scalele omonime din chestionarele consacrate pe care le imitä, aceste corelatii nu asigurä aceeasi interpretare a scalelor IPIP. De exemplu, putem considera cä o corelatie de r = .80 între scala Do (Dominantä) a California Psychological Inventory si scala IPIP-Do este o corelatie mare. Insä aceastä corelatie spune în acelasi timp cä scala IPIP-Do nu acoperä decât 64% (aproximativ douä treimi) din varianta scalei originale - si nu avem nici o modalitate în care sä estimäm care anume douä treimi din predictiile care pot fi realízate pe baza scalei Do originale sunt transferate asupra scalei IPIP-Do; de exemplu nu putem sti dacä se pästreazä semnificatia prosocialä a scorurilor (Megargee, Bogart & Anderson, 1966), dacä se pästreazä factorizarea semnificatiilor în cei patru sub-factori (Gough & Bradley, 1996), dacä se pästreazä predictiile comportamentale fine (de exemplu "A mvätat numele tuturor celorlalti din grup" sau "A devenit täcut atunci când au intrat oameni noi în mcäpere") ale lui Buss si Craik (1980, 1986).

In al doilea rând se pune în mod acut problema normelor. In absenta unor norme elaborate pe baza unui esantion normativ bine calibrat, scalele IPIP-Ro nu pot fi utilizate pentru psihodiagnostic individual, ci doar pentru cercetare.

Normarea unei scale este un proces laborios si scump, care se bazeazä pe capacitatea cercetätorului de a culege un esantion atât reprezentativ la nivel national cât si cu un volum suficient de mare, pentru a reflecta cu o eroare cât mai scäzutä populada de referintä. O astfel de normare realizatä cu grijä pentru numärul mare de itemi continuti în banca de itemi IPIP-Ro excede cu mult capacitatea si de fapt intentia acestui proiect. Desi au fost culese date cu acesti itemi, esantionul este unul de convenientä si nu are nici un volum extraordinar de mare. El este suficient pentru a face analize psihometrice ale itemilor si scalelor, dar nu suficient pentru a fundamenta decizii, fie ele chiar si doar cu impact minor, pe baza scorurilor. Lipsa normelor nu este un impediment pentru utilizarea scalelor în scop de cercetare. In acest context pot fi utilizate färä retinere scorurile brute, care duc la rezultate identice în procesul de testare a ipotezelor statistice, cu cele care s-ar obtine prin transformarea în scoruri standardizate. Mai mult, dacä s-ar utiliza transformarea scorurilor brute în centile, ale cäror valori nu au proprietäti de mäsurare cantitativä, ci ordinalä, ar trebui sä se utilizeze ulterior teste statistice nonparametrice. Acest fapt ar determina msä o diminuare a puterii statistice (reducerea sansei de confirmare a ipotezelor). Absenta etaloanelor poate fi asadar consideratä chiar un avantaj pentru cercetare. Lipsa etaloanelor este msä un impediment major pentru utilizarea acestor scale pentru psihodiagnostic individual, în consultantä sau pentru orice decizie de personal.

Avem asteptarea ca proiectul IPIP-Ro sä aibä impact mai degrabä asupra cercetätorilor decât a practicienilor, mai degrabä asupra cercetätorilor aflati la începutul carierei decât a celor mai experimentad si mai degrabä în domeniul psihologiei muncii si organizational decât în alte domenii de specializare. In conditiile în care utilizarea în practicä a chestionarelor care pot fi extrase din banca de itemi IPIP-Ro nu este recomandatä, impactul acestui proiect asupra psihologiei muncii si organizational este probabil mic, cel putin la nivel de practicä. Dorim sä credem insä cä impactul proiectului este mare la nivelul cercetärii: experienta noasträ directä în cercetare si contactul cu cercetätori tineri ne-a arätat cä, mult prea des, cercetäri cu potential se blocheazä din cauza inexistentei unor instrumente de mäsurare cu caracteristici mäcar acceptabile. Credem cä, de vreme ce psihologii specializati în psihologia muncii si organizationalä sunt printre cei mai orientati cätre mäsurare cantitativä, realizatä cu ajutorul testelor psihologice, impactul proiectului IPIP-Ro va fi mai mare în rândul acestei specializäri.

Recomandàri pentru utilizatori

Accesibilitatea scalelor induce tendinta de a utiliza un numär mare dintre acestea în aceeasi cercetare. Acest lucru conduce la situatia în care este administrat un foarte mare numär de itemi, ceea ce genereazä reactii de respingere din partea participantilor. Astfel, ceea ce poate sä parä un avantaj (numär mare de scale), se transformä cu usurintä într-o sursä de esec pentru cercetare. Este recomandabil sä se defineascä cât mai exact variabilele cercetärii, alegându-se doar acele scale IPIP-Ro care acoperä cu adevärat constructele vizate. Acest lucru este mai simplu de fapt în cazul scalelor IPIP-Ro decât pentru majoritatea chestionarelor consacrate: pentru scalele IPIPRo nu existä nici o obligatie de administrare "la pachet" cu alte scale, pe când în cazul unui chestionar consacrat este de obicei obligatorie administrarea integralä, neputând fi selectate doar unele scale, care sunt de interes. Asadar, subscalele IPIP-Ro pot fi utilízate si de sine stätätor.

Scalele sunt prezentate într-o formä brutä, sub forma unei liste de itemi, pentru fiecare item indicându-se de asemenea modul de cotare (cu semnul minus sunt marcati itemii care trebuie cotati invers). Forma de aplicare a fiecärei scale trebuie realizatä de utilizator, prin prelucrarea fisierelor oferite de IPIP-Ro. Aceasta presupune cel putin adäugarea instructajului minimal si a variantelor de räspuns, dar include, de preferat, si personalizarea în alte aspecte ale formularelor care ajung la participanti. Este astfel posibilä dezvoltarea de caiete de testare si de foi de räspuns separate, precum si personalizarea formularelor cu logo-uri sau alte însemne ale proiectului de cercetare.

Pentru fiecare scalä IPIP-Ro a fost calculat indicele de consistentä Cronbach alfa si limitele intervalului de încredere pentru acesta. Aceste valori descriu fidelitatea mäsurärii pentru esantionul utilizat, care contine preponderent studenti (N = 282). Scalele care prezintä un nivel bun nivel de fidelitate sunt acelea pentru care limita inferioarä a intervalului de încredere a indicelui Cronbach alfa este de .70. Valoarea indicelui Cronbach alfa pentru une le dintre scale se aflä sub pragul general acceptat de .70. Acestea trebuie sä fie utilizate cu retinere si atentie, precum si cu o recunoastere explicitä a caracterului lor experimental.

Utilizarea scalelor pe alte esantioane de participanti, cu caracteristici diferite, poate produce indici de consistentä internä diferiti. Ca urmare, este absolut necesar ca fidelitatea mäsurärii sä fie recalculatä si raportatä cu ocazia fiecärei utilizäri. Ignorarea acestui aspect poate afecta concluziile cercetärii. Un nivel redus al fidelitätii mseamnä o eroare de mäsurare mai mare, care are drept efect direct diminuarea puterii testelor statistice (reducerea sansei de confirmare a ipotezelor cercetärii).

Limitàri

Dorim sä mentionäm si un numär de limitäri ale acestui studiu. În primul rând, dorim sä mentionäm o serie de limitäri care tin de esantionul utilizat pentru cercetare. Volumul esantionului nu este foarte mare; de asemenea esantionul utilizat este unul de convenientä în care femeile sunt puternic supra-reprezentate. Studentii, în majoritatea lor în domeniul psihologie sau stiinte ale comunicärii, au fost de asemenea supra-reprezentati în studiu; acestia constituie un grup relativ omogen nu doar în ceea ce priveste vârsta ci si în ceea ce priveste interesele. Modalitatea de culegere a datelor (online) e posibil sä fi distorsionat de asemenea compozitia esantionului cätre persoane familiarizate cu instrumentele digitale. În fine, faptul cä participantii la studiu au putut sä completeze räspunsurile lor la itemi în mai multe sesiuni a introdus o serie de variabile al cäror efect este imposibil de cuantificat, dar care tin de contextele diferite în care a fost realizatä completarea în diferitele sesiuni. Chiar dacä nu consideräm importantä continuarea culegerii de date cu scopul de a genera norme, este ideal ca scalele IPIP-Ro sä fie studiate si pe baza unui esantion reprezentativ, care sä permitä comparatii mai riguroase între diverse grupuri demografice.

În al doilea rând, traducerea itemilor nu a putut fi rafinatä pentru scale specifice. Rafinarea itemilor pentru ca exprimarea lor sä fie optimä în surprinderea semnificatiilor unor anumite scale este de dorit, msä acest lucru nu poate fi realizat decât prin studii concentrate direct asupra respectivelor scale. Astfel de initiative au existat deja în România si încurajäm astfel de studii, tintite spre perfectionarea unor anumite scale din cadrul IPIP-Ro.

În al treilea rând, încurajäm studii de validitate, atât în ceea ce priveste validarea de construct (convergentä si divergentä) cît si de criteriu (concurentä si predictivä). Validarea de construct convergentä este importantä, în mod special pentru scalele care afirmä corespondentä cu scale consacrate din chestionare consacrate. Nu avem detalii la acest moment privind amploarea acestei corespondente pentru scalele IPIP-Ro si astfel de date ar fi binevenite. Validarea de criteriu, sub ambele forme, ar fi si ea importantä pentru cä nu avem detalii privind performanta psihometricä si utilitatea scalelor IPIP-Ro în activitatea profesionalä. Studii pe ocupanti de posturi de muncä, pe candidati si pe alte esantioane ar fi binevenite în acest context.

Concluzie

Proiectul IPIP-Ro, la fel ca si proiectul original IPIP, nu îsi propune sä furnizeze instrumente psihologice elaborate complet, la nivelul maxim al standardelor stiintifice. Scalele sunt oferite într-un stadiu de dezvoltare minimal. Responsabilitatea argumentärii calitätilor stiintifice ale scalelor revine în întregime utilizatorilor. Utilizarea acestor instrumente pe diferite categorii de subiecti, în conditii diferite si în relatie cu variabile diferite, va fi în mäsurä sä genereze, în timp, dovezi din ce în ce mai solide cu privire la calitätile si deficientele lor. Pentru atingerea acestui scop, ne propunem sä stimuläm si sä sustinem dezvoltarea unei comunitäti a utilizatorilor IPIP-Ro. Consideräm cä articolul prezent este un pas important în aceastä directie.

Received December 10, 2014

Revision received February 11, 2015

Accepted March 1, 2015

References

References

Allport, G. W. (1960). Becoming: Basic Considerations for a Psychology of Personality. New Haven: Yale University Press.

Ashton, M. C., Lee, K., Perugini, M., Szarota, P., De Vries, R. E., Di Blas, L., Boies, K., & De Raad, B. (2004). A Six-factor Structure of Personalitydescriptive Adjectives: Solutions from Psycholexical Studies in Seven Languages. Journal of Personality and Social Psychology, 86, 356-366.

Baldasaro, R. E., Shanahan, M. J., & Bauer, D. J. (2013). Psychometric properties of the mini-IPIP in a large, nationally representative sample of young adults. Journal of Personality Assessment, 95, 74-84.

Barrick, M. R, & Mount, M.K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: A metaanalysis. Personnel Psychology, 44, 1-26.

Block, J. (1995). A contrarian view of the five-factor approach to personality description. Psychological Bulletin, 117, 187-215.

Buss, D. M., & Craik, K. H. (1980). The frequency concept of disposition: Dominance and prototypically dominant acts. Journal of Personality, 48, 379-392.

Buss, D. M., & Craik, K. H. (1986). The act frequency approach and the construction of personality. In A. Angleitner, A. Furnham, & G. van Heck (Eds.), Personality psychology in Europe: Vol. 2. Current trends and controversies (pp. 141-156). Lisse, The Netherlands: Swets & Zeitlinger.

Conn, S.R., & Rieke, M. L. (1994). The 16PF fifth edition technical manual. Champaign, IL: Institute for Personality and Ability Testing.

Costa, P.T., & McCrae, R.R. (1992). Revised NEO Personality Inventory (NEO-PI-R) and NEO FiveFactor Inventory (NEO-FFI) professional manual. Odessa, FL: Psychological Assessment Resources.

Donnellan, M. B., Oswald, F. L., Baird, B. M., & Lucas (2006). The Mini-IPIP Scales: Tiny-yet-effective measures of the Big Five Factors of Personality. Psychological Assessment 18, 192-203.

Ehrhart, K. H., Roesch, S. C., Ehrhart, M. G., & Kilian, B. (2008). A test of the factor structure equivalence of the 50-item IPIP Five-factor model measure across gender and ethnic groups. Journal of Personality Assessment 90, 507-516.

Eysenck, H. J., & Eysenck, M. W. (1985). Personality and individual differences: a natural science approach. Plenum: New York.

Goldberg, L. R. (1999). A broad-bandwidth, publicdomain, personality inventory measuring the lowerlevel facets of several five-factor models. In I. Mervielde, I. Deary, F. De Fruyt, & F. Ostendorf (Eds.), Personality psychology in Europe, Vol. 7 (pp. 7-28). Tilburg, The Netherlands: Tilburg University Press.

Goldberg, L. R., Johnson, J. A., Eber, H. W., Hogan, R., Ashton, M. C., Cloninger, C. R., & Gough, H. C. (2006). The International Personality Item Pool and the future of public-domain personality measures. Journal of Research in Personality, 40, 84-96.

Gough, H. G., & Bradley, P. (1996). The California Psychological Inventory Manual (Third Edition). Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press.

Gow, A. J., Whiteman, M. C., Pattie, A., & Deary, I. J. (2005). Goldberg's 'IPIP' Big-Five factor markers: Internal consistency and concurrent validation in Scotland. Personality and Individual Defferences, 39, 317-329.

Guion, R. M., & Gottier, R.F. (1965). Validity of Personality Measures in Personnel Selection. Personnel Psychology, 18, 135-164.

Hambleton, R. K. (2005). Issues, Designs, and Technical Guidelines for Adapting Tests into Multiple Languages and Cultures. In R. K. Hambleton, P. F. Merenda, & C. D. Spielberger (eds.) Adapting Educational and Psychological Tests for CrossCultural Assessment (pp. 3-38). New Jersey: Lawrence Erlbaum.

Hough, L. M. (1998). Personality at work: Issues and evidence. In M. D. Hakel (Ed.), Beyond multiple choice: Evaluating alternatives to traditional testing for selection (pp. 131-166). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum.

Hough, L., & Dilchert, S. (2010). Personality: Its Measurement and Validity for Employee Selection. In J. L. Farr & N. T. Tippins (Eds.), Handbook of Employee Selection (pp. 299-319). New York: Routledge.

Hough, L.M., & Furnham, A. (2003). Use of personality variables in work settings. In W.C. Borman, D. R. Ilgen & R. J. Klimoski (Eds.). Handbook of psychology. Vol. 12: Industrial and organizational psychology. (pp. 131-169). Hoboken, NJ: John Wiley & Sons.

International Personality Item Pool: A Scientific Collaboratory for the Development of Advanced Measures of Personality Traits and Other Individual Differences (http://ipip.ori.org/). Internet Web Site.

International Test Commission (2008). International Test Commission Guidelines for Translating and Adapting Tests. [http://www.intestcom.org].

Maples, J. L., Guan, L., Carter, N. T., & Miller, J. D. (2014). A Test of the International Personality Item Pool representation of the Revised NEO Personality Inventory and development of a 120-item IPIP-based measure of the five-factor model. Psychological Assessment, 26, 1070-1084.

Markey, P. M., & Markey C. N. (2009). A brief assessment of the interpersonal circumplex: The IPIP-IPC. Assessment 16, 352-361.

Markey, P., Anderson, J. M., & Markey, C. (2013). Using Behavioral Mapping to Examine the Validity of the IPIP-IPC. Assessment 20, 165-174.

McAbee, S. T., & Oswald, F. L. (2013). The criterionrelated validity of personality measures for predicting GPA: a meta-analytic validity competition. Psychological Assessment 25, 532-544.

Megargee, E. I., Bogart, P., & Anderson, B. J. (1966). Prediction of leadership in a simulated industrial task. Journal of Applied Psychology, 50, 292-295.

Ones, D. S., Viswesvaran, C., & Dilchert, S. (2005). Personality at work: Raising awareness and correcting misconceptions. Human Performance, 18, 389-404.

Pitariu, H. & Iliescu, D. (2004). Inventarul Psihologic California - CPI260-Ro [Romanian adaptation of the California Psychological Inventory], Psihologia Resurselor Umane, 2, 40-49.

Rusu, S., Maricufoiu, L. P., Macsinga, I., Vîrgâ, D., & Sava, F. A. (2012). Evaluarea personalita|ii din perspectiva modelului Big Five. Date privind adaptarea chestionarului IPIP-50 pe un eçantion de studenfi romani. Psihologia Resurselor Umane, 10, 39 -56.

Schneider, R. J., Hough, L. M., & Dunnette, M. D. (1996). Broadsided by broad traits: How to sink science in five dimensions or less. Journal of Organizational Behavior, 17, 639-655.

Tett, R. P., Jackson, D. N., & Rothstein, M. (1991). Personality measures as predictors of job performance: A meta-analytic review. Personnel Psychology, 44, 703-742.

Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., & Camac, C. (1988). What lies beyond E and N? Factor analyses of scales believed to measure basic dimensions of personality. Journal of Personality and Social Psychology, 54, 96107.