Basarabia si "teritoriul canonic rusesc" sau "conflictul" mitropoliilor

Abstract

The paradox of the coexistence of two canonical Metropolitan Churches in Bessarabia (Moldovan Metropolitan Church - subordinated to the Moscow Patriarchate and Metropolitan Church of Bessarabia - under the canonical jurisdiction of the Romanian Patriarchate) is assumed as a phenomenon related to the political area. Therefore, it is interesting to understand to what extent the church as an institution is influenced by the politics in Bessarabia, and to what extent the theological discourse is affected by the ideology, as well as whether the church in Bessarabia is or may become involved in the legitimising of the authority, as it occures in Russia, where the church has an important rol beside the power. Based on the analysis of official discourses of representatives of the involved institutions and other relevant documents stating the cultural and religious elites opinion, the study aims to analyse and interpret the legitimizing formulas and the impact of this split on the church and on the elite.

Headnote

Abstract

The paradox of the coexistence of two canonical Metropolitan Churches in Bessarabia (Moldovan Metropolitan Church - subordinated to the Moscow Patriarchate and Metropolitan Church of Bessarabia - under the canonical jurisdiction of the Romanian Patriarchate) is assumed as a phenomenon related to the political area. Therefore, it is interesting to understand to what extent the church as an institution is influenced by the politics in Bessarabia, and to what extent the theological discourse is affected by the ideology, as well as whether the church in Bessarabia is or may become involved in the legitimising of the authority, as it occures in Russia, where the church has an important rol beside the power. Based on the analysis of official discourses of representatives of the involved institutions and other relevant documents stating the cultural and religious elites opinion, the study aims to analyse and interpret the legitimizing formulas and the impact of this split on the church and on the elite.

Keywords

Moldovan Metropolitan Church; Metropolitan Church of Bessarabia; Moscow Patriarchate; Romanian Patriarchate; legitimacy; cultural elite; religious elite

De cele mai multe ori pozitiile BisericilorOrtodoxe sunt asocíate statelor pe care le reprezintä si reflecté realitätile politice. în Basarabia s-a manifestât influenta a douä entitäti nationale distincte-prin bisericile ortodoxe nationale ale acestora. Suprapunerea politicilor bisericilor peste interesele nationale este greu de contestât. Interesant este însä modul în care sunt suprapuse structure ecleziale ale celor douä Patriarhii (Patriarhia Rusâ si Patriarhia Românâ) în República Moldova, formula de coabitare a acestor douä mitropolii, a clerului etc. în Basarabia, regiune în care existé doué mitropolii canonice subordonate unor patriarhii ce reprezintä etnii distincte, semiótica geopoliticä este deosebit de complexé. Pentru întelegerea realitâtilor acestui context, este important de stabilit ce anume legitimeazä sau determiné identificarea cu una din cele doué mitropolii - ambele având aceeasi apartenenté religioasé - si dacá asocierea se produce în functie de optiunile politice sau de traditie (si ea modelaté de politic). Datorité valorilor culturale, apartenentei si, respectiv, ritualurilor religioase comune, corespondentele si mai ales solidaritétile se manifesté însé în mod distinct. "Conflictul" dintre cele doué mitropolii are o dimensiune istoricé, a cunoscut variate configuratii, în functie de contextele concrete politice, respectiv administrative.

Biserica ortodoxa româna devine autocefalä din 1885, desi si pânâ atunci a avut parte de o anumitä autocefalie fatä de Patriarhia Ecumenicä de Constantinopol. Dupä Unirea din 1918 si transformärile administrative ce i-au succédât, se produc o serie de modificâri si în ceea ce priveste organizarea administrativ-teritorialä a Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhia Românâ a fost înfiintaté în 1925, având sub jurisdictia sa si Biserica Ortodoxä din Basarabia. Astfel, dupä perioada de apartenentä la Imperiul Tarist - 1812-1918 - în Basarabia s-a restabilit legétura canonicé cu Biserica Ortodoxä Românâ, iarîn 1928, pentru cä elita clericalé din Basarabia s-a opus solicitärii ca Biserica din Basarabia sä reintre sub ascultarea canonicé a Mitropoliei Moldovei, Arhiepiscopia Chisinäului a fost ridicaté la rangul de Mitropolie. Dupé mutatiile care s-au produs în întreaga regiune în perioada sovieticä (odaté cu secularizarea care a atins tóate produsele si manifestärile culturale), Mitropolia Basarabiei a fost desfiintatä. Respectiv, în perioada sovieticé biserica de la Chisinéu îsi pierde statutul de Mitropolie, redevine arhiepiscopie (subordonatä Patriarhiei Ruse), iar actiunile întreprinse împotriva bisericilor din întreg spatiu sovietic au fost deosebit de aspre în aceasté regiune. Mai târziu, odatä cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, în Basarabia au fost exprimate si vehiculate discursuri ce vizau desprinderea canonicé de Patriarhia Moscovei.

în 1992, Mitropolia Basarabiei, subordonatä Patriarhiei Române va fi reactivatä, dar autoritätile din República Moldova au refuzat mult timp recunoasterea oficialé a acesteia întrucât sustineau si recunosteau doar legitimitatea Mitropoliei Moldovei (care a fost înfiintaté tot în 1992, prin ridicarea arhiepiscopului de Chisinéu la rangul de mitropolit), subordonate Patriarhiei Moscovei. Dupé ce, în 2000, a fost reclamatä încélcarea dreptului la libértate religioasä de cätre autoritätile din República Moldova, în 2001 Curtea Europeanä a Drepturilor Omului a hotärät cä prin nerecunoasterea Mitropoliei Basarabiei autoritätile din República Moldova încalcä Conventia Europeanä a Drepturilor Omului1. Abia dupä pronuntarea Curtii, autoritätile din República Moldova au recunoscut Mitropolia Basarabiei în 2002; problema nu a fost solutionatä însé, întrucât persisté încé problema "capitalului material" al Mitropoliei Basarabiei.

în ceea ce priveste dimensiunea teologicé a acestui conflict - ea lipseste. Dincolo de abuzurile pe care le-a suportat Mitropolia Basarabiei din partea guvernului Republicii Moldova, temeiul refuzului repetat de cätre institutiile de drept din República Moldova de a recunoaste Mitropolia din Basarabia a fost greu démontât, întrucât credinciosilor care apartineau Mitropoliei Basarabie nu li s-a încélcat dreptul la a-si practica religia: acestia au avut alternativa de a practica religia în cadrul Mitropoliei Moldovei.

Problema "teritoriului canonic"

Apropierea pâné la unificare a puterii de bisericé - deziderat asociat modeIului bizantin - a continuât de-a lungultimpului, cunoscând - în functie de evolutia politicé a Rusiei - variate formule de coabitare a statului eu biserica - furnizor de legitimitate. Autoritatea bisericii a sporitîn timp, odaté cu o relativä independentä pe care o cunoaste, iarîn 1448, Biserica Ortodoxä Rusé se declaré autocefalä, iese de sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, si în 1589 este ridicaté la rangul de Patriarhie. Datorité contextului politic (inclusiv din cauza cuceririi Constantinopolului de cätre turci), Rusia începe sé aspire la o pozitie cât mai puternicä, importantä în plan international, fiind vehiculatä formula unei succesiuni: Rusia este väzutä astfei ca "a treia Romä", titlu a cärui legitimitate a fost frecvent contestatä, dar pe care puterea l-a folosit frecvent pentru a fundamenta ideologii impérialiste.

Periodic, în diverse contexte, acest titlu este actualizat, iar veleitäfile impérialiste ale Rusiei - "continuatoare a Imperiului Bizantin" se fac mai puternic resimfite în multe regiuni/teritorii din Estul Europei.

Pentru Basarabia, inclusiv dupä desträmarea Uniunii Sovietice, Rusia lanseazä formule ce trädeazä aspirafiile impérialiste, desemnând prin "teritoriu canonic rus" spafii care s-au aflat, în anumite contexte istorice (în perioada sovieticä - de exemplu) sub influentä ruseascä. Astfel, Biserica Ortoodoxä Rusä (care se defineste chiar prin statut ca fiind "multinational") revendicä apartenenfa la "teritoriul canonic rus" a bisericii ortodoxe din Basarabia, unde coabiteazä cele douä mitropoii. Expresiile "teritoriu canonic rus" sau "teritoriu canonic al Patriarhiei Moscovei" sunt folosite inclusivîn contexte oficíale, în medii academice. în prezentarea primului numär al Enciclopediei pravoslavnice - Pravoslavnaia Entziclopedia - Patriarhul Alexei al ll-lea invocä aceste formule, explicând rolul institufiei bisericii în evolufia istoricä a Rusiei: "Peste tot în lume, inclusiv pe teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei, este in crestere procesul de secularizare în viafa societätii. (...) Biserica este un depozit unie al memoriei istorice si culturale. (...) Amintirea despre marii oameni ai Rusiei este pästratä prin slujba bisericeascä, icoane, sfintele moaste, cérfile bisericesti. Tóate acestea au o mare importantä pentru pästrarea memoriei istorice a poporului, si deci si pentru consolidarea societätii. Biserica ortodoxä (...) va contribuí la consolidarea societätii si la depésirea contradicfiilor"2.

Imposibilitatea suprapunerii granifelor nationale peste cele ale teritoriilor aflate sub jurisdiefia Patriarhiei Moscovei solicité reiterarea discursului legitimator. întrucât Patriarhia Moscovei are în subordonare canonicé si biserici ale altor popoare, iar titlul oficial al Bisericii ortodoxe ruse confine conotarea etnicé, în discursul prezentat cu ocazia deschiderii celei de-a treia Adunâri a Lumii Ruse3 patriarhul Kiril formuleazé argumente si susfine legitimitatea acestei formule. Vorbind despre popoarele care "au preluat tradifia spiritualä si culturalä rusä ca bazä a identitäfii nafionale sau cel pufin ca parte importantä a acesteia"4, patriarhul spune cä acesta este motivul pentru care consideré cä si Moldova "face parte din lumea rusä."5 în acelasi context Patriarhul a déclarât cä Biserica Ortodoxä rusä este "cea mai multi-nafionalä comunitate ortodoxä din lume", si a réitérât dezideratul (interpretabil) de a extinde caracterul säu multinafional. "Biserica se numeste Rusä nu datoritä criteriului etnic. Aceastä denumire aratä cä Biserica Ortodoxa Rusa îndeplineste o misiune de pästorie printre popoarele ce au preluat tradifia spiritualä si culturalä rusä ca bazä pentru identitatea lor nafionala, ori, cel pufin, ca pe o parte esenfialä a acesteia. latä de ce în acest sens noi consideräm cä si Moldova face parte din aceastä Lume Rusä. în acelasi timp Biserica Rusä este comunitatea ortodoxa cea mai plurinafionala din lume si tinde sä îsi dezvolte caracterul säu multinafional"6.

Discursul legitimator confine apelul la memoria istoricä comunä, la puterea tradifiei ruse, iar una dintre formúlele ce trädeazä vocafia imperialistä a structurilor ecleziale ruse este cea prin care se sugereazä includerea Moldovei, aläturi de Ukraina si Bielorusia în ceea ce partriarhul Kiril numeste "teritoriu istoric rus"7: "(...) în final, cea de-a treia temelie a Lumii ruse este memoria istoricä comuna si viziunile comune asupra dezvoltärii societätii. (...) Popoarele noastre au constiinta puternicä a continuitätii traditiei de stat si sociale, începând din timpurile Rusiei Kievene si pänä la actualele state Rusia, Ucraina, Bielorusia, Moldova, dar si la alte täri aflate pe teritoriul istoric al Rusiei"8.

Patriarhia Româna si Patriarhia Moscovei - diferend canonic

Pozitiile adóptate de cele douä patriarhii în ceea ce priveste structura Bisericii ortodoxe din Moldova reflecté politicile asúmate si la nivelul celor douä state, înfiintarea si reactivarea celor douä mitropolii au fost precédate de tensiuni între cele douä patriarhii. Teoctist, Patriarhul României, i-a trimisé o scrisoare lui Alexei al ll-lea, Patriarhul Moscovei, la 2 aprilie 1992, în care îi solicita sä discute si sä rezolve problema legatä de Biserica din Moldova. De asemenea, Patriarhia Româna a émis un comunicat, în care era expus explicit faptul cä "Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodatä desfiintarea Mitropoliei Basarabiei", precum si nevoia refacerii "unitätii administrative bisericesti dintre fratii români ortodocsi de o parte si de alta a Prutului". Abia în octombrie 1992, Alexei al ll-lea, Patriarhul Moscovei, i-a trimis räspunsul la scrisoare adresatä de Teoctist, Patriarhul României, în care erau invócate argumente pentru dreptul de jurisdictie a Patriarhiei Moscovei asupra Bisericii Ortodoxe din Basa rabia. în ceea ce priveste reactivarea mitropoliei Basarabiei, Patriarhia Moscovei a contestât legitimitatea acesteia, catalogând acest act ca imixtiune în treburile interne ale bisericii din Basarabia, aflaté sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei si invocând încélcarea de cätre Patriarhia Româné a unor canoane bisericesti, si potentiale riscuri pentru relatiile dintre cele douä patriarhii si natiuni.

Adaptându-se noilor realitäti politice, în octombrie 1992, Sfântului Sinod al Patriarhiei Ruse a émis un decret prin care Biserica Ortodoxä din Moldova primeste un nou statut: este declaratä independentä fatä de Patriarhia Moscovei în ceea ce priveste activitatea administrativä, economicé si instructivä, rémânând însé subordonatä canonic acestei Patriarhii. Tomosul patriarhului Alexei al ll-lea în care era întérit statutul autonomiei Bisericii din Moldova a fost émis în decembrie 1994. Relativa independentä a Mitropoliei Moldovei fatä de Patriarhia Moscovei este anuntatä si în statut: "Biserica Ortodoxä din Moldova, fiind subordonatä canonic Patriarhiei Moscovei, este independentä în problemele bisericesti-administrative, economice, educative, civile. In activitatea sa ea se cäläuzeste de nórmele si trad iti i le bisericesti locale, de prezentul Statut, precum si de învétâturile si canoanele Bisericii Ortodoxe Mondiale."9

Ulterior au avut loc mai multe întrevederi între reprezentantii celor doué patriarhii pentru a discuta problema jurisdictiei Mitropoliei Basarabiei, respectiv pentru solutionarea diferendului canonic.

La nivel local elita clericalé nu exclude o unificare a bisericii. în articolul interviú din 29.08.2013, O convorbire cu Mitropolitul Vladimir al Moldovei în ajunul vizitei Patriarhului Kiril, de la Radio Europa Liberé, referindu-se la o posibilé unificare a bisericii ortodoxe din Basarabia, respectiv la unirea celor doué mitropolii - Mitropolia Basarabie si Mitropolia Moldovei -, Mitropolitul Vladimir declara: "Eu cred cä, pe viitor, este posibil sä se uneascä, dar aici trebuie sä fie únele cedäri. Ca sä fie aceste cedäri, este necesar sä fie implicati si patriarhii. în cazul de fatä, Patriarhul Daniel si Patriarhul Kiril, ca dânsii, la rangul cel mai înalt, fiind sustinuti de Sinodul Ortodoxe Ruse, Patriarhul Daniel - de Sinodul Bisericii Române, atunci dânsii pot sä revinä la un numitor común."10 La nivelul structurilor ecleziale din Moldova este asumat faptul cä existenta celor douä mitropolii, dar si posibila unificare a acestora depinde doar de politic.11

Despre globalizare si identitate la Est

Patriarhia rusä nu a dezavuat apropierea de politic: în cadrul unei întâlniri care a avut locîn august 2010 dintre Patriarhul Moscovei eu reprezentantii Mitropoliei Moldovei, acesta si-a exprimât deschis dorinta ca "orientarea politicé a Moldovei sä contribuie la pästrarea Unitätii Sfintei Rusii"12. Si în discursul prezentat cu ocazia deschiderii celei de-a treia Adunäri a Lumii Ruse13 patriarhul Kiril invoca riscurile la care expune fenomenul globalizärii, provoeärile la adresa conceptului de identitate cultural-nationalä. lar Lumea Rusä, spune Patriarhul - confirmând astfel dimensiunea politicé a discursului eclesiastic si reiterând preocuparea pentru raportul de putere, pentru pozitia geopoliticé - îsi poate asigura "rolul de jucétor important pe arena mondialä"14. "Astäzi globalizarea, într-adevér, cum se obisnuieste sä se spunä acum, prezintä provoeäri, mai ales pentru conceptele de identitate national-culturalé. (...) Poate oare Lumea Rusa sé îsi asigure un rol de jucétor important pe arena mondiala, astäzi dar si în viitor? Sunt sigur cä poate. Predecesorii nostri sunt cei de la care putem lúa exemplu"15.

Argumentánd rolul societétii civile si al elitelor statelor independente de pe "teritoriul istoric rus", Patriarhul a vorbit despre "etica relatiilor dintre elite"'16; el a solicitât eliminarea raporturilor de putere, eliminarea oricérui paternalism si a oricäror tentative de a juca rolul, "fratelui mai mare": "Nu mai putin importantä este pozitia elitelor din noile state independente, create în spatiul Rusiei istorice. Anume elitele sunt cele care exercitä o influentä semnificativä asupra societäti si o orienteazä într-o directie sau alta. De aceea este important sä se stabileascä un sistem de relatii strânse între elitele Lumii Ruse. în legäturä cu aceasta un rol cheie îi revine eticii în relatiile dintre elite. Este necesar sä se ajungä la o astfei de tonalitate în relatii, care ar permite manifestarea respectului reciproc, si s-ar exclude orice paternalism, orice încercare de a-si asuma rolul de «frate mai mare»(...)."17

Reactivarea Mitropoliei Basarabiei si recunoasterea "Mitropoliei ruse". Arguméntele si contraargumente

în noiembrie 2007 Patriarhia Romänä a publicat pe site-ul patriarhiei un document - Reactivarea episcopiilor Mitropoliei Basarabiei - un act juridic si o reparatie moralä, în care este comunicat faptul câ Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în sedinta sa de lucru din 22 octombrie 2007, ia act, "eu binecuvântare, de hotérârea Mitropoliei Autonome a Basarabiei referitoare la reactivarea eparhiilor sale sufragane (Arhiepiscopia Chisinâului, Episcopia de Bälti, Episcopia Basarabiei de Sud si Episcopia Ortodoxä a Dubäsarilor si a toatä Transnistria)". în contextul argumentärii legitimitätii reactivärii acestor episcopii, respectiv a apartenentei acestora la Mitropolia Basarabiei, este explicatä si atitudinea fatä de coexistenta a douä mitropolii: specificänd faptul cä Patriarhia Romänä nu neagä "dreptul la existentä a Mitropoliei ruse a ChisinäuIui «si a întregii Moldove» ca eparhie a Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru câ Patriarhia Romänä respecté dorinta credinciosilor ortodocsi de a apartine în mod liber fie de Patriarhia Romänä, fie de Patriarhia Moscovei."18 Pozitia expusé în acest document este de asemenea explicatä prin noul context istoric, statutul de stat independent al Republicii Moldova: "Coexistenta celor doué Mitropolii ortodoxe în República Moldova se explicä astäzi prin faptul câ acest teritoriu nu mai este parte componentä nici a statului román, nici a statului rus, ci este un stat nou, independent".19

Conform Statutului (pentru organizarea si functionarea Mitropoliei Basarabiei) înregistrat în iulie 2002, Mitropolia Basarabiei este o "o Biserica Crestina Ortodoxa autonomä localä din cadrul Patriarhiei Române", "este succesoare spirituala, canónica, istorica a Mitropoliei Basarabiei, care a functionat pana în anuí 1944 inclusiv", si care "activeazä pe teritoriul Republicii Moldova". Tot în statut este specificat "rangul de Exarhat al Plaiurilor" al acestei Mitropolii. Astfel, pe lângé comunitétile locale, la Mitropolia Basarabiei "pot adera, în égalé mäsurä, sub raport canonic, si comunitäti din diaspora". Reactivarea eparhiilor a stârnit însé diferite reactii.

în ceea ce priveste comunicatul émis de Departamentul pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei privind arguméntele reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Române ce justificé decizia de a stabili eparhii ale Mitropoliei Basarabiei20, acesta confine o serie de contraargumente: únele de ordin teologic, áltele - politic. De exemplu, la argumentul formulât de Biserica Ortodoxa romänä care invocä Canonul 34 Apostolic conform cäruia Biserica trebuie sä aibä episcop (conducätor) din poporul säu, reprezentanfii patriarhiei Moscovei vin cu un ait citât din cärfile sfinte: în Hristos "nu e nici elin, nici iudeu (Col. 3.11), iar principiul formärii Bisericilor dupä criteriul etnic nu a fost acceptât de întreaga ortodoxie: "Este cunoscut de tofi cä principiul de formare a Bisericilor dupä criteriul etnic nu a fost niciodatä aprobat de întregimea Ortodoxiei, pentru ca nu corespunde spiritului crestinismului Ínsusi. Doarîntru Hristos "nu e nici elin, nici iudeu"(Col.3.11)21.

Acestui argument îi urmeazä imédiat unul pur politic, pâstrând confuzia si distincfia incorectä român/moldovean: La formula cä majoritatea ortodocsilor sunt români, respectiv ar trebui sä se afle sub jurisdicfia Patriarhiei Române, reprezentanfii Patriarhiei Moscovei invocä rezultatele referendumului care a avut loc în 2004 în República Moldova, conform cäruia doar 2,2% din populafia acestui stat se declaré români: "Ortodocsi sunt însé si moldovenii, rus i i, ucrainenii, gégéuzii si bulgarii, care împreuné alcétuiesc peste 96% din populafie"22 . Alte arguméntele, care fin de interpretarea realitäfilor istorice, sunt însofite de cítate, insuficient contextualizate, despre lipsa constiinfei nafionale în Basarabia, cum ar fi declarafia lui Onisifor Ghibu (intelectual román), care constata în 1926 cä în Basarabia "ideea nafionalä - panromâneascé" "era inexistenté în tóate straturile populafiei: färänime, preofime, boierime...". în presa culturalä contemporané însä, elitele din Basarabia sancfioneazä, denunfä valenfele impérialiste ale Bisericii Ortodoxe Ruse, apropierea puternicä de politic: "Cä biserica rusé este în esenfa ei expansionistä o dovedeste chiar titulatura care si-a asumat-o filíala ei din aceastä zonä pruto-nistreanä, «botezându-se», nici mai mult, nici mai pufin, «Mitropolie a Chisinäului si a întregii Moldove»"23. Instrumentalizarea bisericii, subordonarea acesteia de cätre pute re, de cätre stat este taxatä deopotrivé: Biserica Ortodoxé din Rusia ,,se dovedeste a fi un simplu instrument al statului rus în política sa neoimperialé, la acest început de nou secol care are pretenfia de a fi unul religiös sau de a nu fi deloe (nici o aluzie la actúala confruntare «dintre religii»!)."24

Situafia Mitropoliilor din Basarabia este distinctä datoritä particularitäfiIor pe care le comporté: conflictul dintre acestea nu este nici interconfesional, nici interetnic. Diferenfele specifice nu ating dimensiunea teologicé (nu ating problème de dogmä). Schisma sau despérfirea se manifesté si se pästreazä la nivel institufional - existé doué mitropolii distincte, ierarhii distincte - respectiv la nivelul formai - calendarul pe care îl respecté. Dimensiunea politicé a acestui orizont conflictual este determinanté, dar nu influenfeazé la fel de puternic coabita rea clerului asociat celor doué structuri ierarhice ecleziale distincte.

Noté: Aceastä lucrare a bénéficiât de suport financiar prin proiectul "Rute de excelentä academicä în cercetarea doctoralä si post-doctoralä - READ" cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractor. POSDRU/159/1.5/S/137926.

Footnote

1 Hotarârea CEDO, Cauza Mitropolia Basarabiei si altii c. Moldovei, Strasbourg, 13.12.2001, http://justice.md/fMe/CEDOJudgments/Moldova/MiTROPOLIA%20BASARABIEI%20SI%20 ALTII%20%28ro%29.pdf, accesat 02.05. 2015.

2 Patriarhul Alexei al ll-lea, "Cuvânt-înalnte", în Enciclopedia Pravoslavnicäl Pravoslavnaia Entziclopedia I (Moscova: Tzerkovnl-naudnü tzentr "Pravoslavnaia Entziclopedia", 2000), 7.

3 Discursul Patriarhului Kiril prezentat eu ocazia deschiderii celei de-a treia Adunâri a Lumü Ruse//// Asambleia Russkogo mira, http://www.patriarchia.ru/db/text/928446.html, accesat 03.03.2015.

4 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

5 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

6 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

7 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

8 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

9 Statutul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropoliei Moldovei), Aprobat prin Hotarârea Guvernului Republicii Moldova din I7 noiembrie 1993, nr. 719, http://lex.justice.md/index.php? action=view&view=doc&lang=1&id=304219, accesat 05.04.2015.

10 "0 convorbire cu Mitropolitul Vladimir al Moldovei în ajunul vizitei Patriarhului Kiril", articol-interviu semnat de Valentina Ursu, Radio Europa Libera, 29.08.2013, http://www. europalibera.org/content/article/25089576.html, accesat 09.03.2015.

11 Conform datelor statistice prezentate ín cadrul Raportului International privind Libertatea Religiei din 2013, 97% din totalul populatiei Republicii Moldova îsi sustine apartenenta la biserica ortodoxa. în ceea ce priveste "împârtirea" ortodocsilor în functie de apartenenta la una din cele douä Mitropolii - Biserica Ortodoxä din Moldova, subordonatä Bisericii Ortodoxe Ruse sau Biserica Ortodoxä din Basarabia, subordonatä Bisericii Ortodoxe Romane -, conform acestui sondaj, majoritatea, mai exact 87% dintre ortodocsi, îsi declarä apartenenta la Biserica Ortodoxä din Moldova, în timp ce 13% îsi sustin apartenenta la Biserica Ortodoxä din Basarabia. Celelalte grupuri confesionale, care au înregistrat între 15.000 si 30.000 de adepti fiecare, sunt, conform aceluiasi raport: romano-catolicii, penticostalii, adventistii de ziua a saptea, martorii lui Jehova, baptistii, evreii si crestinii evanghelici. Existâ, de asemenea, si alte grupuri confesionale: musulmanü, evreii, molokanü (un grup rusesc), evreii mesianici, luteranii, membrii Bisericii Unificärii etc.

Situatia este un pic distinctâ în Transnistria, dar si aici, cea mai mare organizatie religioasâ este Biserica Ortodoxä din Moldova - 80% din populatia acestei regiuni autonome îsi sustine apartenenta la aceastä bisericä. (United States Department of State, Report on International Religious Freedom - Moldova, 2013, http://www.state.goV/j/drl/rls/irf/2013/eur/222245.htm, accesat 15.12.2014.

12 Diseurs al Patriarhului Kiril prezentat în contextul întâlnirii eu reprezentantii Mitropoliei Moldovei din 21 august 2010, la mänästirea Solovetsky, http://www.patriarchia.ru/db/ text/1254808.html, accesat 05.03.2015.

13 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

14 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

15 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

16 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

17 Discursul Patriarhului Kiril, III Asambleia Russkogo mira.

18 Patriarhia Romänä, Reactivarea episcopiilor Mitropoliei Basarabiei - un act juridic si o reparatie moralä. Textul nu mai poate fi gäsit pe site-ul patriarhiei, dar este dispon i bil la http://suceava-press.blogspot.co.at/2007/12/reactivarea-episcopiilor-mitropoliei.html, accesat 05.04.2015, s.n.-I.D.

19 Patriarhia Romänä, Reactivarea episcopiilor.

20 Comunicatul émis la 25 martie 2008 de Departamentul pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei privind arguméntele reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Române ce justificä decizia de a stabili eparhii ale Mitropoliei Basarabiei, http://www.patriarchia.ru/db/text/385640.html, accesat 10.05.2015.

21 Comunicatul Departamentul pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei.

22 Comunicatul Departamentul pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei.

23 Nicolae Rusu, "Biserica política sau política bisericii", Contrafort, 83-85 (2001).

24 Nicolae Rusu, "Biserica política".

References

BIBLIOGRAFIE

Besier, Gerhard, "Boundaries between Ourselves and Others: The Role of Prejudiceand Stereotupes in general with specific reference to Border Region", in Stolosa, K. and Besier, G. (eds) European Border Regions in Comparison. Overcoming Nationalistic Aspects or Re-Nationalization?, Routledge Taylor and Francis Group, New York/London, 2014.

Cemârtan, Romeo, Cazul Mitropoliei Basarabiei: interferente politice si religioase, Chisinau, Editura Alfa si Omega, 2004.

Dungaciu, Dan, Moldova ante portas, Bucuresti, Editura Tritonic, 2005.

Frunza, Sandu, "Pluralism si multiculturalism", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, Nr. 9, (Winter 2004).

Huntington, Samuel P, The Clash of Civilizations and the Remaking of World Order, New York, Simon & Schuster, 1996.

King, Charles, Moldovenii: România, Rusia si política cultúrala, Chisinau, Editura ARC, 2002.

Kymlicka, Will, "Teorie politica occidentals si relatii etnice în Europa de Est", în Polis. Revista de Stiinte Politice, vol. 7, nr. 2/2000, Bucuresti, pp. 5-72.

Florin Lobont, "Romanian orthodoxy, between ideology of exclusion and sécularisation amiable", Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 24 (Winter 2009), pp. 46-69.

Marga, Andrei, Religia în era globalizärii, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2014.

Neumann, Victor, Neam, popor sau natiune? Despre identitätile politice europene, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2003.

Patriarhia Romänä, Adevärul despre Mitropolia Basarabiei, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1993.

Päcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Stiinta, Chisinau, 1993.

Levente Salat, "Statul-natiune si provocärile diversitätii", Journal for the Study of Religions and Ideologies, nr. 10, 2005.

Suttner, Ernst Christoph, Staaten und Kirchen in der Völkerwelt des östlichen Europas. Entwicklungen der Neuzeit, Studia Oecumenica Friburgensia, Herausgegeben vom Institut für Ökumenische Studien, Academic Press Fribourg, 2007.

Taylor, Charles, Die Formen des Religiösen in der Gegenwart, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 2002.

Taylor, Charles, "Politica Recunoasterii", Revista Secolul20. Europele din Europa, 10-12/1999, 1-3/2000, pp. 491-518.

Thual, François, Le douaire de Byzance. Territoires et identités de l'orthodoxie, Ellipses, Paris, 1998.

United States Department of State, Report on International Religious Freedom - Moldova, 2013, http://www.state.gOv/j/drl/rls/irf/2013/eur/222245.htm, accesat 15.01.2015.

Weeks, Theodor R., "Managing empire: tsarist nationalities policy", in Dominic Lieven (ed.). The Cambridge History of Russia. Volume 2: Imperial Russia, 1689-1917, Cambridge, Cambridge University Press, 2006, p. 27.