STUDIU SISTEMATIZAT PRIVIND IMUNOMODULATOARELE NATURALE DE ORIGINE VEGETALA

Headnote

SYSTEMATIC STUDY REGARDING NATURAL IMMUNOMODULATORS OF VEGETAL ORIGIN.

Immunity deficiencies can be adjusted using immunomodulatory substances, meaning either the application of immunostimulatory compounds or immunosuppressive ones. Depending on the nature of substances used nowadays for their immunomodulatory properties, these can be categorized in: natural immunomodulators (of animal, microbial and vegetal origin) and synthetic immunomodulators. Scientists have used different sections or pure substances of vegetal origin, that proved to have immunostimulatory effects.

Keywords: immunomodulators; immunity; immunodeficiency; immunostimulation

INTRODUCERE

De 4000 de ani chinezii utilizeaza plantele medicinale pentru a preveni aparitia unor boli. Acestia nu cunosteau nimic despre structura, mecanismele de invazie al bacteriilor si virusurile, În schimb afirmau ca utilizeaza plantele ca "scuturi" sau "protectoare fata de mediul Înconjurator". Cercetarile recente actuale au confirmat supozitiile acestora. Sute de ani mai târziu, si 60 de ani dupa descoperirea penicilinei, studiile privind plantele medicinale implicate În raspunsul imunitar au revenit În atentia cercetatorilor. Astfel, David Hoffman a alcatuit o lista cu 30 de plante medicinale cu actiune antimicrobiana (Tabel 1).

În Herbal Medicine, Hoffman exemplifica proprietatea unor specii vegetale de stimulare a fagocitozei, bazata pe proprietatile fractiunilor polizaharidice existente În aceste plante (Tabel 2).

O certitudine a stimularii imunitare o reprezinta cresterea productiei de interferon, indusa de tratamentul cu extracte vegetale. Hoffman a realizat o lista cu 52 de plantele medicinale ce au indus o stimulare a productiei de interferon În testele de laborator (Hoffman, 1997):

Speciile vegetale cu actiune imunomodulatoare sunt numeroase, iar caile de actiune, principiile active imunomodulatoare si nivelele imunitare la care actioneaza sunt diferite.

În acord cu cele mentionate anterior, am ales pentru descriere câteva specii vegetale imunomodulatoare.

Astragalus membranaceus

Radacinile de Astragalus membranaceus au fost cunoscute si utilizate de medicina traditionala orientala ca tonic. Chinezii numeau planta "Tonic al splinei, sângelui si al Qi" si Îl utilizau În afectiuni diverse: tonic, raceli si gripe, ulceratii cronice, infectii. Cercetarile actuale au demonstrat ca extractele din radacini poseda puternice actiuni imunostimulatoare.

Astragalus stimuleaza sistemul imunitar la toate nivelele (McCaleb, 1997):

- Creste numarul de celule stem la nivelul maduvei osoase, dar În acelasi timp actioneaza si la nivelul tesuturilor limfatice; aplicarea Îndelungata (35 zile) Îmbunatateste activitatea celulelor splenice.

- Stimuleaza activitatea macrofagelor, a limfocitelor T si creste rezistenta fata de bacterii si virusuri; dupa 6 ore de tratament s-a obtinut o activare semnificativa a macrofagelor .

- Creste nivelul de anticorpi (IgA si IgG) si induce productia de interferon.

Analiza farmacologica demonstraza ca exista o serie de principii active responsabile de stimularea imunitara: polizaharide, acidul guluconic, mucilagii, aminoacizi, colina, acid folic, luimatakenina, flavonoide, inclusiv quercetina, izorhanmepina si ramnocitrina (McCaleb, 1997).

Se crede ca fractiunile polizaharidice sunt responsabile de majoritatea actiunilor imuno-modulatoare. Astfel, la injectarea extractului, apare la sobolani o crestere a numarului de macrofage, o stimulare a transformarii celulelor T (de la supresoare la helper) si o stimulare semnificativa a fagocitozei. În experientele efectuate pe soareci s-a demonstrat ca stimuleaza mecanismele imunitatii umorale, prin cresterea productiei de anticorpi si a sintezei de interferon. În testele clinice efectuate cu voluntari umani, s-a demonstrat ca Astragalus creste rata de supravietuire a pacientilor cu cancer, carora li s-au administrat În prealabil chimioterapeutice, de la 3 la 5 ani. Deci, Astragalus, fiind un stimulator al imunitatii celulare si umorale, poate fi utilizat ca protector Împotriva imunosupresiei produsa de chimiterapeutice.

Coptis chinesis

Aceasta planta medicinala este cunoscuta de catre medicina traditionala chineza ca energizant, imunostimulator si stimulator al secretiei tractului gastrointestinal (saliva, sectetie gastrica si pancreatica).

Coptis chinesis contine berberina, care stimuleaza secretia si inhiba retentia de bila În vezica biliara. De asemenea, este un antiinflamator si poseda proprietati antibiotice. Studiile experimentale au indicat ca administrarea extractelor de Coptis chinesis, sporesc rezistenta organismului de a neutraliza virusul influenza. Alte referinte indica adminstrarea extractelor În febra mare, delirum, dezorientare, anxietate, iritabilitate, insomnii, dureri dentare. Chinezii utilizeaza planta si În crampe si dureri abdominale, disenterie, diaree. Coptis chinesis este un inhibitor al streptococului hemolitic, cauza cea mai frecventa a pneumoniei. Este de asemenea recomandat În tratamentul tumorilor, starilor febrile si a proceselor inflamatorii.

Uncaria tomentosa

Uncaria tomentosa este una dintre cele mai folosite plante medicinale În Peru sub denumirea de "una de Gato" (În engleza -"Cat's Claw"). Este cunoscuta de sute de ani de catre indienii Ashaninka În bolile asociate cu sistemul imunitar si digestiv. Ca un rezultat al cercetarilor extensive realizate de Institutele de cercetari si Universitati din Peru, Austria, Germania, Anglia, Ungaria si Italia, Uncaria tomentosa este utilizata astazi În tratamentul cancerului, artritelor, reumatismului, herpesului genital si herpes zoster, alergiilor, ulcerelor, candidozelor sistemice, bolilor digestive, imunosupresiei si În infectiile cu HIV. Dr. Brent W., care lucreaza cu Uncaria tomentosa de multi ani, numeste planta "deschizator de drum", utilizând-o În afectiuni ale tractului gastro-intestinal: colite, hemoroizi, gastrite, ulcere, paraziti intestinali.

Rezultate remarcabile a obtinut În anul 1989 Dr. Kiplinger, care a izolat 6 oxindol alcaloizi din radacinile de Uncaria tomentosa, care sunt raspunzatori de stimularea non-specifica a sistemului imunitar. Dintre acestia, izopteropodin (izomerul A) prezinta activitatea cea mai pronuntata Împreuna cu alti 3 alcaloizi izolati ulterior si care prezinta o puternica stimulare a fagocitozei. Ceilalti 2 alcaloizi, care nu prezinta proprietati imunostimulatoare, au capacitatea de a inhiba agregarea plachetara si tromboza, fiind administrate pentru a preveni infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale (Tubaro et al., 1987).

Hiydrastis canadensis (Goldenseal)

Hiydrastis canadensis este cunoscuta printr-o remarcabila actiune imunostimulatoare. Astfel, berberina, cea mai activa componeta, s-a dovedit a fi un activator al macrofagelor, celulele responsabile de distrugerea bacteriilor, virusurilor, fungilor si celulelor tumorale.

Studiile experimentale au dovedit ca berberina este activa fata de: Staphylococcus, Streptococcus, Chlamydia, Corynebacterium diphteriae, Salmonella typhi, Vibrio cholarae, Diplococcus pneumoniae si Candida albicans (Steinmuller et al., 1993; Stimpel, 1984; Tragni et al., 1985).

Glycyrrhiza glabra

Extractul obtinut din radacinile de Glycyrrhiza glabra (Licorice) este eficient În infectiile tractului respirator cu ar fi: bronsite, faringite, pneumonii. Eficacitatea extractului vegetal se datoreaza acidului glycyrrhizic care s-a dovedit a stimula productia de interferon, În acelasi timp inhibând infectiile virale. Astfel, s-a dovedit ca extractul de Glycyrrhiza glabra inhiba dezvoltarea câtorva virusuri umane În culturile de celule, inclusiv Herpes simplex tipul 1, HIV, precum si bacterii: Staphylococcus, Streptococcus (Wagner et al., 1988).

Determinarea principiilor active vegetale cu actiune imunostimulatoare este de importanta majora, dar nu În ultimul rând trebuie subliniate nivelele la care actioneaza asupra sistemului imunitar.

Din acest punct de vedere, imunomodulatoarele vegetale se clasifica În (Hoffman, 1997):

1. Activatori non-specifici ai sistemului imunitar

2. Activatori specifici ai sistemului imunitar

3. Modulatori hormonali

Activatorii non-specifici ai sistemului imunitar au ca efect activarea complementului si stimularea fagocitozei granulocitelor neutrofile si a macrofagelor. În general aceste plante sunt cunoscute generic sub numele de "anti-microbiene".

Din aceasa categorie fac parte: Echinacea spp, Baptisia tinctoria, Commiphora mol-mol, Usnea spp., Thuja occidentalis, Calendula officinalis, Allium spp. (Melchart et al., 1994; Bauer et al., 1989).

Activatori specifici ai sistemului imunitar implica atât reactiile imunitare celulare cât si umorale, raspuns imunitar care culmineaza cu productia de anticorpi.

În aceasta categorie sunt incluse urmatoarele specii vegetale: Astragalus membraceous, Ligustrum lucidum, Schizandra chinensis, Ganoderma lucidum, Conodopsis tangshen.

Modulatorii hormonali determina o modulare hormonala (via suprarenale, timus) a raspunsului imun: Eleutherococcus senticosus (Ginseng siberian), Panax spp. (Ginseng american si corean) (See et al., 1997; Smirnov, 1998).

Sidebar

Tabel 1. Plante medicinale cu actiune antimicrobiana (Hoffman,1997)

Achillea millefolium

Allium sativum

Arctostaphylos uva-ursi

Artemisia abrotanum

Artemisia absinthium

Baptisia tinctoria

Calendula officinalis

Capsicum minimum

Carum carvi

Commiphora mol-mol

Coriandrum sativum

Echinacea spp.

Eucalyptus spp.

Eugenia caryophyllata

Gentiana lutea

Hydrastis canadensis

Hypericum perforatum

Inula helenium

Juniperus communis

Ligusticum porterii

Mentha piperita

Myroxylon pereirae

Olea europaea

Origanum majorana

Pimpinella anisum

Rosemarinus officinalis

Ruta graveolens

Salvia officinalis

Thymus vulgaris

Usnea spp.

Sidebar

Tabel 3. Plante medicinale ce induc stimularea productiei de interferon

Alpinia oxyphilla

Ammomum villosum

Angelica dahurica

Appinia officinarum

Aquilaria sinensis

Arctium lappa

Areca catechu

Artemisia orgyi

Asarum heterotropoides

Asparagus lucidus

Aster tataricus

Astragalus membranaceus

Astractylodes ovata

Benincasa cerifera

Bupleurum chinensis

Carthamus tinctorius

Cimicifuga heracocifolia

Cnidium monnieri

Coriolus versicolor

Corydalis balbosa

Cryptotympana atrata

Curcuma zedoaria

Cyperus rotundus

Dendrobium officinale

Eucommia ulmoides

Euphorbia kansui

Evodiae fructus

Foenicum vulgare

Gastrodia elata

Gentiana macrophylla

Hordeum vulgare

Houttuynia cordata

Ligustricum chuaxiong

Lindera strychnofolia

Lithospermum crythrorhizon

Lonicera japonica

Magnolia fargesii

Morus alba

Notopterygium incisium

Perilla frutescens

Pinellia ternata

Plantago asiatica

Polygala tenufolia

Scrophularia ningpoensis

Sinomenium acutum

Sophora augustifolia

Sophora subprostrata

Trachycarpus fortunei

Trigonella foenum

Vitex rotundifolia

Xanthium strumarium

Zingiberis officinale

References

BIBLIOGRAFIE

Bauer R, Remiger P, Wagner H, Alkamides from the roots of Echinacea angustifolia, Phytochemistry, vol.28, no.2, 505-508, 1989.

Chihara G, Hamuro J, Maeda Y, Arai Y, Fukoka F, Fractionation and purification of the polysaccharides with maked antitumor activity, especially lentinan, from Lentinus edodes (Berk) Sing (an edible musroom), Cancer Res, 30(11): 2776-81, 1970.

Hoffman D, Herbal medicine, http://www.healthy.net/library/books/hoffman/immune.htm, 1997.

McCaleb R, Boosting immunity with herbs, http//sunsite.unc.edu/herbs/ immune.html, 1997.

Melchart D, Linde K, Worku F, Bauer R, Wagner H. Immunomodulation with Echinacea: A Systematic Review of Controlled Clinical Trials, Phytomedicine, 1:245-254, 1994.

See DM, Broumand N, Sahl L, Tilles JG, In vitro effects of echinacea and ginseng on natural killer and antibody-dependent cell citotoxicity in healthy subjects and chronic fatigue syndrome or aquired immunodeficiency syndrome patients, Immunopharmacology, 35(3):229-35, 1997.

Smirnov VV, Bondarenko AS, Prikhodko VA, Antimicrobial activity of sesquiterpene phenol from Bidens cernua, Fitoterapia LXIX (1), 84-85, 1998.

Steinmuller C, Roesler J, Grottrup E, Franke G, Wagner H, Lohmann-Matthes ML, Polyssacharides isolated from plant cell cultures of E.purpurea enhance the resistance of immunosuppressed mice against systemic infections with Candida albicans and Listeria monocytogenes, In: Int.J. Immunopharmacol., 15(5):605-14, 1993.

Stimpel M et al., Macrophage activation and induction of macrophage cytotoxicity by purified polysaccharide fractions from the plant Echinacea purpurea, Infection Immunity, 46:845-9, 1984.

Tragni E. et al., Evidence from two classic irritation tests for an anti-inflamatory action of a natural extract. Echinacin B, Food Chem.Toxicol., 23:317-9, 1985.

Tubaro A. et al., Anti-inflamatory activity of a polisaccharide fraction of Echinacea angustifolia root, J.Pharm.Pharmacol, 39:567-9, 1987.

Wagner H, Stuppner H, Schafer W, Zenk MA, Immunologically Active Polysaccharides of Echinacea purpurea Cell Cultures. Phytochemistry, 27:119-126, 1988.