E-GOVERNMENT AND ITS MODELS/GUVERNAREA DIGITALA SI MODELELE SALE

Abstract

This paper describes alternative models of electronic governance, in accordance with the different approaches of the government in connection with the opportunities offered by ICT (information support, communication and interaction, knowledge management). More specifically, it is a review and an analysis of the governance model developed by an international initiative aimed on supporting the growth and use of ICT (information and communication technologies) in the context of governance. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This paper describes alternative models of electronic governance, in accordance with the different approaches of the government in connection with the opportunities offered by ICT (information support, communication and interaction, knowledge management). More specifically, it is a review and an analysis of the governance model developed by an international initiative aimed on supporting the growth and use of ICT (information and communication technologies) in the context of governance.

Keywords: digital governance, ICT, knowledge management

Rezumat

Aceasta lucrare descrie modele alternative de guvernare electronica, În concordanta cu abordarile diferite ale guvernului În legatura cu posibilitatile oferite de ICT (suport pentru informatii, comunicare si interactiune, managementul cunostintelor). Mai precis, este vorba de o trecere În revista si o analiza a modelelor de guvernare dezvoltate de o initiativa internationala orientata spre cresterea si sustinerea utilizarii ICT (tehnologiile informatiei si comunicatiilor) În contextul guvernarii.

Cuvinte cheie: guvernare digitala, TIC, managementul cunostintelor

1. Modele de guvernare digitala

Organizatia Guvernarii Digitale (www.digitalgovernance.org) este o comunitate globala, virtuala a oamenilor implicati sau interesati În aplicatii de guvernare electronica În tarile În curs de dezvoltare.

Potrivit acestei initiative, "Guvernarea Digitala se refera la procesele de guvernare În care tehnologia informatiei si comunicatiilor joaca un rol semnificativ". Rolul jucat de catre ICT poate fi extrem de vast: În furnizarea si standardizarea serviciilor, cum oamenii pot avea acces la aceste servicii si participarea oamenilor la guvernare. Guvernarea Digitala utilizeaza ICT pentru a realiza schimbarile În procesul de furnizare si standardizare a serviciilor si, mult mai important, În modalitatea În care cetatenii interactioneaza si participa la guvernare". Notiunea de Guvernare Digitala este bazata pe procesul de management al informatiilor, potrivit caruia participarea egala si atingerea scopurilor publice poate pot fi Împiedicate de utilizarea discretionara a informatiilor sau de existenta unor limite În ceea ce priveste accesul la informatii si distributia acestora. O buna guvernare implica un acces deschis si continuu la informatiile esentiale În interiorul unui cadru de includere sociala, capabila sa sustina participarea cetatenilor si a principalilor actori În procesul de luare a deciziilor. Asadar, ICT pot juca roluri diferite:

* un rol tehnic. ICT ca infrastructura a guvernarii si a proceselor sale. Cresterea automatizarii si eficacitatii guvernarii;

* un rol suport. ICT ca element antrenant al guvernarii, unde tehnologiile sprijina echipa constituita din utilizatori si guverne si Îmbunatatesc eforturile celor din urma În implicarea cetatenilor (participarea);

* un rol inovativ. ICT ca un conductor spre un nou mod de definire si furnizare a serviciilor, prin deschiderea de oportunitati noi În ceea ce priveste modalitatile de inovare a interactiunii În cadrul comunitatii locale.

În guvernarea digitala, cetatenii, asociatiile si comunitatea pot participa În mod direct În procesul de luare a deciziilor, exploatând baza interactiva a tehnologiilor retelelor. Forum-urile, alegerile online, consultarile sau sistemele de votare electronica reprezinta solutii tehnologice care sporesc implicarea cetatenilor si a altor actori Într-un bogat context virtual În ceea ce priveste informatia.

Ratiunea guvernarii si a guvernarii digitale este aceea de a identifica cum procesele introducerii ICT În relatia dintre guverne si cetateni, dintre guverne si mediul de afaceri sau dintre guverne sunt gestionate.

Bazata pe analiza experientelor internationale a utilizarii ICT În sfera guvernarii, reteaua de guvernare digitala propune cinci modele alternative de guvernare digitala care subliniaza posibilitatile multiple de exploatare tehnologica În modul de furnizare a serviciilor publice si participarea cetatenilor. În definirea si descrierea acestor modele, accentul cade pe caracteristicile si organizarea accesului la informatii, precum si fluxurile dintre diferitele categorii de actori (cetateni, companii, asociatii si structuri guvernamentale).

Contrar abordarii de sus În jos În difuzarea si implementarea ICT, un nivel mai mare a accesului la informatii permite o mai mare participare democratica. Ar putea fi o mutare importanta de la modelul tip "broadcasting" a informatilor si gestionarea satisfactiei catre o infrastructura de comunicare de tip "many-to many". ICT asigura suport si transforma structura fluxurilor si accesului la informatii, prin cresterea nivelului si intensitatii de interactiune. Mult mai important, ICT poate conduce la cresterea gradului de democratie În termenii unei mai mari transparente În procesele de luare a deciziilor, dar si posibila reducere a ierarhiei În fluxurile informationale. O infrastructura tehnologica de retea care sa sprijine accesul la informatii nu conduce În mod automat la beneficiile mentionate. Limitele se refera la separarea digitala, adica un acces fizic redus la infrastructura (de exemplu, calculatoarele), dar si abilitatea cognitiva redusa a oamenilor (cetateni, companii, ONG-uri) de a gestiona contextul electronic. Devine important În modelul de guvernare sa existe o buna Întelegere a fluxurilor de informatii pentru a construi un proces de guvernare eficient si eficace bazat pe ICT.

a. Broadcasting / Model de diseminare la o scara larga

"Modelul este bazat pe difuzarea la o scara larga sau diseminarea informatiilor utile care exista deja În domeniul public Într-un domeniu public mai larg prin intermediul utilizarii ICT si a mediilor asemanatoare".

Prin intermediul acestei abordari a guvernarii, guvernul poate creste difuzarea informatiei pentru a asigura transparenta În relatia cu cetatenii si mediul de afaceri, precum si pentru a promova o opinie documentata. Cu cât nivelul de informatii este mai mare, cu atât este mai mare implicarea celor care iau decizii.

Difuzarea online a informatiilor se poate referi la mare varietate de categorii:

* actele guvernului si legislatia;

* accesul la registrul cu oficiali ai guvernelor locale/regionale/nationale;

* planurile, bugetele si cheltuielile guvernamentale si rapoartele de performanta;

* hotarârile judecatoresti importante care sunt utile tuturor cetatenilor si creaza un precedent pentru actiunile viitoare.

Modelul broadcasting poate fi considerat primul pas a unui proces mai larg si mai intensiv de difuzare a ICT În domeniul guvernamental, unde comunitatile sunt furnizori si manageri satisfacuti.

Prin intermediul acestui model, guvernele decid sa califice nivelul de acces la informatii a cetatenilor, cu investitii mari in scopul obtinerii si mentinerii satisfactiei cetatenilor, ceea ce nu este usor de gestionat. Mai mult, un element important care trebuie luat În considerare este cadrul pe baza caruia informatiile sunt oferite online. Strategia de construire a unui portal guvernamental orientat spre cetateni este o abordare emergenta a guvernelor centrale si locale, unde informatiile si serviciile sunt accesibile online pe baza unor criterii de cautare a cetatenilor si companiilor - asa numitele "momente de viata" - În locul unei abordari administrative a managementului informatiilor (Netchaeva, 2002; Hagel, Singer, 1999; Hagel, Brown, 2002; Zobel, 2003).

b. Modelul fluxului critic

'Modelul este bazat pe difuzarea la o scara larga sau diseminarea informatiilor valorilor <critice> publicului tinta utilizând ICT si mediile asemanatoare".

Potrivit acestui model, guvernele trebuie sa defineasca seturile de informatii si valorile lor pentru grupuri specifice de utilizatori, precum si procesele si instrumentele prin care le difuzeaza. Tehnologiile informatiei si comunicatiilor ofera oportunitati interesante de identificare si management a profilelor tintelor, dar si protejarea informatiei Împotriva utilizarilor necorespunzatoare de catre tinte neautorizate.

Ca si cel anterior, acest model evidentiaza aspectul de informare al tehnologilor retelelor, unde informatiile valoroase, private pot fi disponibile online prin intermediul solutiilor si instrumentelor de codificare si de decodificare (de exemplu, baze de date) si oferite tintelor interesate pe baza unor conditii specifice (Înregistrare, plata, etc).

Informatia este asociata cu domenii administrative specifice (de exemplu, finantele, taxele, etc), studii de cercetare, informatii brevetate În anumite domenii (de exemplu, sectorul cultural).

În acest model, guvernele pot beneficia de pe urma implicarii directe a utilizatorilor tinta În definirea seturilor de informatii necesare, precum si modalitatile prin care utilizatorii le pot accesa si utiliza - solutii tehnologice, coordonare, conditii etc.

c. Modelul analizei comparative

"Modelul se bazeaza pe utilizarea ICT pentru a explora informatiile disponibile din domeniul public sau privat si compararea acestora cu seturile de informatii cunoscute. Rezultatul Îl reprezinta Învatarea strategica si argumentele ".

Modelul poate fi privit În legatura cu o abordare integrata a aplicarii ICT În cadrul guvernului, unde benchmarking-ul ofera noi input-uri pentru inovarea serviciilor si initiativele noi de experimentare În utilizarea solutiilor tehnologice pentru a atinge scopurile publice.

Pe de o parte, benchmaring-ul poate fi o comparatie Între initiativele si strategiile guvernarii electronice si alte structuri guvernamentale la nivel national sau international. În acest caz, aspectele pozitive reies din schimbul de experienta, de exemplu din promovarea proiectelor comune. În acest caz, benchmarking-ul poate fi primul pas de reutilizare a strategiei pentru solutii si aplicatii tehnologice.

Pe de alta parte, comparatia poate fi realizata prin analiza politicilor si programelor anterioare promovate de guvern. În acest caz, modelul comparativ evidentiaza importanta indicatorilor si a altor instrumente de evaluare a perfomantei În ceea ce priveste aceste politici. Participarea cetatenilor pe o baza interactiva poate juca un rol relevant În astfel de evaluari si comparatii.

d. Propaganda electronica / Modelul grupului de presiune si lobby

"Modelul se bazeaza pe stabilirea unui flux controlat si direct al informatiilor pentru a construi legaturi virtuale puternice pentru a completa actiunile din viata reala. Comunitatile virtuale se formeaza pe baza unor preocupari si a unor valori comune, iar acestea, În schimb, unesc sau sprijina activitatile grupurilor pentru actiuni concertate. Modelul da viata impulsului proceselor din lumea reala prin adaugarea opiniilor si preocuparilor exprimate de comunitatea virtuala.

Punctul forte al acestui model este dat de diversitatea comunitatii virtuale si de ideile, expertiza si resursele acumulate prin aceasta forma virtuala de legatura. Modelul este capabil sa mobilizeze resurse umane si informatii dincolo de barierele geografice, institutionale si birocratice si sa le foloseasca pentru actiuni concertate".

Contrar modelului broadcasting, acest model de guvernare digitala este unul din cele mai importante În exploatarea cunostintelor cetatenilor si utilizatorilor cu privire la serviciile si problemele guvernului. Acest model subliniaza abordarea de jos În sus a guvernarii electronice, unde participarea activa a utilizatorilor (comunitatile) contribuie la construirea unui set de servicii si politici coerente În acord cu necesitatile si asteptarile cetatenilor si a comunitatilor locale (Beamish, 1995; Schuler, 1994; Sproull, Kiesler, 1991; Rheingold, 1994).

Un asemenea model beneficiaza de pe urma dezvoltarii strategiilor de participare electronica eficace, prin care comunitatile Îsi pot exprima opiniile si pot propune sugestii bazate pe dezbateri publice, Întâlniri, propuneri de proiecte si presiuni În procesele de luare a deciziilor. Viziunile comune si interesele Împartasite aduna oamenii si cresc participarea online. Rezultatele interactiunii online si discutiile pe baza unor subiecte alese si de mare importanta pot fi luate În considerare de catre cei care fac politicile, precum si În procesul de luare a deciziilor În domeniile respective.

Modelul poate fi utilizat cu rezultate bune de guvernele locale si nationale pentru a Încuraja dezbaterile publice pe marginea unor probleme unde opinia si expertiza cetatenilor si asociatiilor sunt relevante si, de aceea, poate deveni un instrument de dezvoltare a practicilor democratice si de Îmbunatatire a practicilor guvernarii.

Poate fi facuta o paralela Între acest model si abordarea interactiva de marketing, unde companiile exploateaza cunostintele clientilor prin implicarea comunitatilor În procesele de inovare a produselor si serviciilor.

e. Modelul serviciului interactiv

"Modelul serviciului interactiv deschide cai de participare directa a indivizilor În procesele de guvernare. În mod fundamental, ICT au puterea de a aduce fiecare individ Într-o retea digitala si sa functioneze fluxul interactiv (În doua sensuri) de informatii dintre ei. Puterea ICT În cadrul guvernarii este complet reprezentata În acest model si conduce la o mai mare obiectivitate si transparenta În procesele de luare a deciziilor.

Prin intermediul acestui model, diverse servicii oferite de guvern devin În mod direct disponibile cetatenilor Într-o maniera interactiva. Acest lucru se realizeaza prin deschiderea unui canal interactiv Guvern - Cetatean - Guvern În diversele aspecte ale guvernarii".

În timp ce modelul anterior implica comunitatile si grupurile locale ca actori principali În procesul de guvernare electronica, modelul de furnizare a serviciilor pune accent În principal pe indivizi (cetateni), Într-o forma de interactiune unul - la -unul. Cetatenii sunt considerati ca si clienti ai guvernului carora le ofera servicii online prin intermediul platformelor tehnologice interactive si inovative. Ceea ce este diferit fata de alte modele de interactiune este elementul cheie al acestei forme de guvernare.

Aceste modele reliefeaza importanta implicarii cetatenilor datorita nivelului mai ridicat de constientizare a evenimentelor si conditiilor În context local si global În exploatarea cunostintelor Într-un mod proactiv si strategic pentru obtinerea de beneficii În termenii atingerii scopurilor publice.

References

BIBLIOGRAFIE:

Beamish A. (1995), Communities on-line: community-based computer networks, http://sap.mit.edu/anneb/cn-thesis

Hagel J., Brown J.S. (2002), Out of the box. Strategies for achieving profits today and growth tomorrow through Web services, Harvard Business School Press, Cambridge, Mass.

Hagel J., Singer M. (1999), Net worth: shaping markets when customers make the rules, Harvard Business School Press, Cambridge, Mass.

Netchaeva I. (2002), "E-government and e-democracy", Gazette: the International Journal for Communication Studies, vol. 64, 5.

Reinghold H. (1993), The virtual community. homesteading on the electronic frontier, Addison-Wesley.

Schuler D. (1994), "Community networks: building a new participation medium", Communication of the ACM, vol. 37, 1.

Sproull L., Kiesler S. (1991), Connections. New ways of working in the networked organization, MIT Press, Cambridge, Mass.

Zobel R. (2003), "EGovernment: European Policies and Activities", International Conference On Line Citizenship: Emerging Technologies for European Cities, Venice, 30-31 May (http://it.sun.com/eventi/online_citizenship).

*** www.digitalgovernance.org