E-GOVERNANCE - THE PREMISE OF ECONOMIC GROWTH AT LOCAL, NATIONAL AND / OR REGIONAL LEVEL/GUVERNAREA ELECTRONICA - PREMISA A CRESTERII ECONOMICE LA NIVEL LOCAL, NATIONAL SI/SAU REGIONAL

Abstract

The electronic governance of cities is not a process with a single workout or a single project. This concept involves multiple stages or phases of development, the final phase meaning a full integration of services beyond administrative boundaries and urban stakeholders. In other words, an efficient operation of cities governance change to better meet the needs of citizens and to contribute to the community welfare. The main purpose of the implementation of this concept is the design of a cities governance model to facilitate and enhance the role and contribution of ICT to the achievement of good governance principles and of decision-making objectives in the European cities in the context of knowledge-based society. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

The electronic governance of cities is not a process with a single workout or a single project. This concept involves multiple stages or phases of development, the final phase meaning a full integration of services beyond administrative boundaries and urban stakeholders. In other words, an efficient operation of cities governance change to better meet the needs of citizens and to contribute to the community welfare. The main purpose of the implementation of this concept is the design of a cities governance model to facilitate and enhance the role and contribution of ICT to the achievement of good governance principles and of decision-making objectives in the European cities in the context of knowledge-based society.

Keywords: electronic governance, knowledge-based society, cities governance model

Rezumat

Guvernarea electronica a oraselor nu reprezinta un proces cu un singur stagiu sau un singur proiect. Acest concept implica stagii sau faze multiple de dezvoltare, faza finala Însemnând o integrare deplina a serviciilor dincolo de granitele administrative si de stakeholderii urbani. Cu alte cuvinte, o operatie eficace de transformare a guvernarii oraselor pentru a raspunde mai bine necesitatilor cetatenilor si pentru a contribui la bunastarea comunitatii. Principalul scop al implementarii acestui concept este acela de a constitui un model de guvernare electronica a oraselor care sa faciliteze si sa sporeasca rolul si contributia tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC) la Îndeplinirea principiilor Bunei Guvernari si obiectivelor procesului de luare a deciziilor În cadrul oraselor europene În contextul societatii bazate pe cunostinte.

Cuvinte cheie: guvernare electronica, societate bazata pe cunoastere, model de guvernare a oraselor

1. Introducere

Acest model contribuie la:

* mai buna guvernare a orasului (reinventarea guvernarii);

* servicii electronice locale mai bune (servicii eficace pentru toti);

* democratie locala mai mare (inclusiv dezvoltarea comunitatii);

* cresterea capacitatii orasului În procesul de luare a deciziilor si de construire a politicilor (participarea stakeholderilor În guvernarea oraselor).

Un cadru pentru o politica de guvernare electronica cu un puternic sprijin atât politic, cât si din partea stakeholderilor reprezinta cheia implementarii a e-Europe 2005 si 2010.

2. Guvernarea electronica: un instrument pentru o guvernare inovatoare, orientata spre calitate si cetateni În secolul 21

Se considera ca tehnologiile informatiei si comunicatiilor (ICT) au un rol remarcabil În transformarea Europei Într-o societate bazata pe cunostinte. ICT asigura suport pentru schimbul de informatii si cunostinte În rândul statelor din Europa, pentru transformarea proceselor si activitatilor economice În termeni de "dematerializare", precum si pentru cresterea economiei digitale. Economia si societatea bazate pe cunostinte vor exploata capitalul de cunostinte pentru a dobândi o crestere competitiva si durabila În teritoriile europene.

Într-un asemenea context, retelele electronice reprezinta infrastructuri de baza ce trebuie construite si promovate pentru a conecta la nivel fizic si social cetatenii europeni, afacerile si administratiile (in noua relatie dintre cetatenii europeni). Prin intermediul tehnologiilor retelelor, Europa poate construi o noua societate integrând input-urile provenind din diferite locuri si culturi si dând valoare cunostintelor difuzate În patrimoniile culturale, sociale, economice si stiintifice europene (Rodriguez, 2002).

Procesele de inovare si dinamica din cadrul afacerilor si organizatiilor arata o importanta crescânda a utilizatorilor În procesul de Îmbunatatire si de raspândire a ciclului cunostintelor (creare, exploatare si difuzare) (von Hippel, 1996; Brown si Duguid, 2000). Tendintele negative ale Noii Economii arata relevanta luarii În consideratie a ICT nu numai ca si instrumentele pentru obtinerea eficacitatii si eficientei, dar si ca infrastructuri efective de promovare a proceselor de difuzare a inovatiei bazate pe colaborare (Hagel, Armstrong, 1997). În acelasi timp, o buna guvernare electronica poate fi explicata si promovata luând În considerare necesitatea implicarii utilizatorilor În construirea si implementarea strategiilor bazate pe ITC (cetateni, afaceri, dar si autoritatile).

3. Guvernarea electronica - utilizarea ICT În contexte national si local

În acest context, tendintele evolutive pot fi observate chiar si În modele de aplicare si utilizare a ICT În cadrul guvernelor si administratiilor locale. Orasele au fost În mod special primele În care s-au utilizat aceste tehnologii. Exploatând retelele electronice, În multe orase, comunitatea retelelor a cunoscut o crestere spontana si rapida, construita prin efortul grupurilor de promovare, cum ar fi universitatile. Pornind de la experienta Statelor Unite, aceste initiative au tintit În principal facilitarea interactiunii dintre cetateni prin intermediul unei structuri tehnologice comune (Beamish, 1995; Mitchell, 1996). În ultimul timp, administratiile locale acorda o atentie deosebita avantajelor eficientei care se poate obtine prin intermediul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

În timp ce primele utilizari ale tehnologiei informatiei si comunicatiilor au fost În termeni de suport pentru procesle de comunicare dintre oameni, În schimb proiectele realizate de administratiile locale pot fi explicate În termeni de guvernare electronica. Aceste doua abordari par a fi modele alternative de utilizare a retelelor electronice În cadrul unui oras. În schimb, se pot Întrevedea oportunitati interesante pentru dezvoltarea oraselor ca locatii urbane, sociale si economice de la o abordare inovativa la retelele civice si procesele locale de interactiune Între actorii locali bazate pe tehnologia informatiei si comunicatiilor. Noul mediu interactiv, precum retelele civice, pot deveni instrumente puternice de promovarea a noilor servicii publice si private, adaptate cererilor cetatenilor si companiilor cu directa participare a tuturor actorilor implicati (Hagel, Brown, 2001). Mai mult, comunitatile locale pot identifica avantaje multiple În aceste spatii electronice unde pot sa adune si sa discute problemele lor comune.

În cadrul societatii informationale guvernarea electronica este unul din pilonii dezvoltarii, alaturi de o difuzare reala a informatiei si comunicarii dintre cetateni si companii (afacerile electronice) În viata lor de zi cu zi, În strategiile de afaceri si În modalitati de organizare. Politicile si initiativele de guvernare electronica pot grabi descresterea divizarii digitale, precum si cresterea intereselor companiilor În adoptarea unor solutii tehnologice pentru a gestiona procesele economice cu partenerii, clientii, furnizorii, dar si cu structurile administrative.

În contrast cu cresterea frenetica a noii economii si a proceselor spontane de experimentare a utilizarii ICT printre companii si clienti, puternic orientate pe output-urile si modelele comertului electronic, noul scenariu accentueaza nevoia unei adaptari mai bune a solutiilor si infrastructurilor tehnologice.

Asadar, aspectul democratic al ICT, si anume un nivel sporit al accesului la informatie, transparenta si interactiune Între utilizatorii ICT, modifica structurile guvernarii, prin diminuarea potentiala a rolului guvernelor În definirea regulilor si standardelor Într-un mediu electronic si prin utilizarea ICT, cu un accent sporit pe contributia cetatenilor.

Banca Mondiala propune o definitie a guvernarii electronice care accentueaza acest punct de vedere. "Guvernarea electronica se refera la utilizarea de catre agentiile guvernamentale a tehnologiei informatiei (ca de exemplu, retele, Internet) care au capacitatea de a transforma relatiile cu cetatenii, mediul de afaceri si alte ramuri ale guvernului. Aceste tehnologii pot servi unei varietati de finalitati diferite: o mai buna furnizare a serviciilor guvernamentale catre cetateni, interactiuni Îmbunatatite cu afacerile si industria, cresterea implicarii cetatenilor prin intermediul accesului la informatii sau un management mai eficient al guvernului. Beneficiile care rezulta por fi un nivel redus al coruptiei, cresterea transparentei, cresterea veniturillor si/sau reducerea costurilor."

Aceasta directie evolutiva a adoptarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor În cadrul guvernelor nationale si locale a fost descrisa În studii si cercetari care accentueaza gradul si nivelele diferite de utilizare a tehnologiei În cadrul organizatiilor administrative si relatia lor cu cetatenii, mediul de afaceri si asociatiile.

Moon (2002) a propus un cadru de 5 stagii de analiza a strategiilor si proceselor guvernarii electronice:

* catalogul de diseminare a informatiei

* comunicarea bidirectionala

* suport si tranzactii financiare

* integrare pe verticala si pe orizontala

* participare politica (si cetateneasca).

De la o utilizare interna a ICT la asigurarea de suport si crestere a procedurilor administrative (concentrate pe eficacitate), tehnologiile retelelor au devenit infrastructura pentru implicarea cetatenilor si a altor actori, precum companiilor (participare publica si relatie interactiva). Aceasta perspectiva pune accent pe un nivel crescut de deschidere a organizatiilor guvernamentale (procese si proceduri) catre cetateni În implicarea acestora În mecanismele de luare a deciziilor.

De la un model de sus În jos catre o abordare de jos În sus: acesta este modul prin care, exploatând cunostintele, cetatenii dezvolta politici consistente, asigura suport pentru dezvoltarea economica si sociala locala si promoveaza sustenabilitatea (Ho, 2000). Unul dintre principalele impacturi ale tehnologiei informatiei si comunicatiilor asupra relatiei dintre administratiile centrale si locale si utilizatorii acestora (cetateni, companii, asociatii etc), este de fapt potentiala mutare a puterii catre acesti utilizatori. Prin intermediul ICT, administratiile se pot transforma pe baza unor criterii de eficacitate sau pot extinde participarea actorilor implicati prin construirea unor site-uri web si servicii orientate catre utilizatori (ghiseu unic, de la birocratie catre orientarea asupra utilizatorului) (Ho, 2002).

Ideea unei bune guvernari electronice este de asemenea propusa si sustinuta de catre Fundatia Bertelsmann (2002), care accentueaza conceptul de "guvernare electronica echilibrata" ca rezultat al unei bune administratii electronice (bune practici) si participarea online a cetatenilor. Asigurând servicii online si Îmbunatatind administratia prin intermediul tehnologiei retelelor reprezinta doar jumatate din proces. Celalalt pas important este promovarea serviciilor participative si implicarea cetatenilor si a actorilor locali În procesul de formare a opiniilor.

4. Guvernarea electronica: instrument de consolidarea a democratiei prin intermediul ICT

"World Public Sector Report 2003" defineste guvernul ca o organizatie publica, parte a unui sistem de guvernare extins. Este un mijloc pentru Îndeplinirea unui scop. Acum, guvernul este vazut preponderent ca o organizatie publica Înfiintata de societate cu scopul de a Îndeplini obiectivele de dezvoltare ale acesteia. Acest lucru presupune articularea cererilor legate de dezvoltare a societatii, propunerile si nevoile acesteia, agregarea lor si implementarea unor solutii corespunzatoare.

Dobândirea consensului public reprezinta sursa legitimitatii guvernului. Asadar, transparenta este o conditie sine qua non pentru credibilitatea guvernului vizavi de succesul acestuia.

Guvernarea electronica defineste mecanismele, procesele si politicile organizationale pentru aplicarea ICT În cadrul guvernului, asigurând si promovând interactiuni eficace si eficiente, cooperare, transparenta, luarea deciziilor si retelele de guvernare si actorii implicati.

Rolul guvernarii electronice este acela de a gestiona si defini reguli pentru o implemetare si utilizare eficace, eficiente si sustenabile a tehnologiilor retelelor În domeniul guvernamental ( administratii publice, managementul relatiei cu cetatenii etc).

Pe de o parte, guvernarea electronica de refera În primul rând la administratiile publice, care sunt principalii actori implicati În procesul de implementare a solutiilor ICT În relatia cu cetatenii si mediul de afaceri. Pe de alta parte, oricum, caracteristicile ICT: deschise, aproape gratuite (de exemplu, Internetul) si, În majoritatea cazurilor, facile pentru utilizatori, reduc barierele În utilizarea lor pentru accesul la informatii si interactiunile online si ofera oportunitati pentru o participare de jos În sus În procesul de luare a deciziilor (democratia electronica).

Din aceasta perspectiva, sansa - dar si amenintarea - dominarii ICT În economia si societatea din tari, regiuni si orase este data de exploatarea valorii unei participari sporite a cetatenilor, mediului de afaceri si asociatiilor la guvernare În termeni de cunostinte si practici difuzate (Casapulla, et al., 1998; Becker, 2001; Davis, Meyer, 1998).

Democratia electronica este o componenta fundamentala a guvernarii electronice. Prin intermediul democratiei electronice (democratie directa) se urmareste, cu ajutorul ICT, cresterea participarii active a cetatenilor si sustinerea colaborarii dintre actori În scopul definirii politicilor, fie ca acestiea actioneaza ca cetateni, prin intermediul reprezentantilor alesi sau În numele adminitratiei sau asociatiilor (de exemplu, grupuri de lobby sau presiune, grupuri de interes, ONG-uri ) În cadrul proceselor politice ale tuturor stagiilor de guvernare.

Aceasta cuprinde trei componente: furnizarea de informatii, dezbaterea si participarea la luarea deciziilor.

În ceea ce priveste cele trei roluri de baza dintr-un sistem politic - cetatenii, politicienii si aparatul guvernamental - de fapt, alti actori, precum ONG-urile, mediul de afaceri si media, au un rol important si pot, de asemenea, sa-si sporeasca influenta lor În procesul de definire a politicilor si programelor ale guvernelor prin intermediul ICT. Tehnologiile retelelor pot afecta distributia resurselor politice, dupa cum urmeaza: accesul la cei care iau deciziile, parteneriatul În cadrul unui consortiu politic sau o organizatie, celelalte canale de participare si de exercitare a influentei, educatia, cunostintele si aptitudinile. Aceste influente sublinieaza aparitia unui nou scenariu socio-economic, bazat pe tehnologiile retelelor, scenariu ce trebuie luat În mod serios În considerare de catre guverne.

Potrivit cadrului general propus, scopurile unui guvern electronic În procesul de guvernare care promoveaza democratia si guvernarea eficace includ (Clift, 2004):

* Îmbunatatirea deciziilor luate de guvern

* cresterea Încrederii cetatenilor În guvern

* cresterea credibilitatii si transparentei guvernului

* abilitatea de a tine cont de vointa publica În era informatiei

* implicarea efectiva a stakeholder-ilor, incluzând ONG-urile, mediul de afaceri si cetatenii interesati În noi modalitati de a face fata provocarilor publice.

Asadar, guvernarea electronica presupune a guverna Într-un mediu electronic prin intemediul pârghiilor furnizate de ICT, iar rolul acestora nu este un mijloc În sine, ci mai degraba un instrument de inovare organizationala si noi contracte sociale care:

* Sa stabileasca modele noi de guvernare (sustinerea inovatiei, mobilitatea muncii, aptitudinile, educatia, antreprenoriatul etc);

* Sa construiasca aliante strategice care sa integreze sectorul public si alte sectoare În scopul reducerii cheltuielilor tranzactionale si exploatarii economiilor de scara În furnizarea serviciilor si achizitiile publice;

* Sa dezvolte colaborarea cetatenilor bazata pe includere electronica - acces egal la tehnologie si informatii si oportunitati de instruire si dezvoltare personala;

* Sa asigure participare electronica locala eficace pentru a contracara presiunile si de a decide prioritatile locale.

Posibila crestere a participarii, precum si noile forme de exprimare sunt doar doi factori mai vizibili În problemele pe care guvernele trebuie sa le gestioneze, În contextul unei constientizari mai puternice a utilizatorilor a rolurile lor in sfera electronica (Gronlund, 2002; Hagel, Armstrong, 1997; Le Galès, 2002, McCullagh, 2003).

Ca si În cazul companiilor, care trebuie sa faca fata unor tendinte mai dinamice În sfera consumului (de exemplu, grupuri de consumatori ca si noi actori În procesele de inovare a companiei) (Sawhney, Prandelli, 2000), guvernele descopera comportamentul activ al cetatenilor si actorilor În contextul economic si social al arenei lor politice. Implicarea acestor actori În definirea scopurilor comune, a programelor si initiativelor politice, prin intermediul consultarii, precum si În procesul de evaluare a performatelor guvernului (de exemplu, verificarea realizarilor sociale prin intermediul rapoartelor sociale ) trebuie considerata ca o oportunitate de includere si valorificare a experientelor, competentelor si cunostintelor implicate. Prin aceste input-uri, guvernele pot beneficia de pe urma unei politici sustenabile, bazate pe o retea distribuita a contributiilor actorilor la nivele politice.

5. Politicile de guvernare electronica: Experienta statelor europene

5.1 Cadrul general

Contextul politic din cadrul guvernarii electronice care se dezvolta În Europa are În centrul sau dezvoltarea Europei În contextul economiei bazate pe cunostinte pâna În 2010, potrivit scopurilor enuntate prin Strategia de la Lisabona. Potrivit acestei strategii, o economie solida va conduce la crearea de locuri de munca pe fondul politicilor sociale si de mediu care asigura dezvolatarea durabila si incluziunea sociala.

Guvernarea În cadrul guvernarii electronice este de o importanta deosebita, deoarece exploateaza impactul inovativ al ICT În directionarea economiei si societatii europene catre o dezvoltare durabila. Guvernarea electronica poate juca un rol important În sprijinirea prcesului de integrare a noi tari În cadrul Uniunii Europene si sustinerea cresterii economice prin intermediul tehnologiilor retelelor (strategii inovative pentru guvernare).

Asa cum a fost definita de catre liderii Europei, Strategia de la Lisabona poate fi cu usurinta orientata În 8 directii diferite, considerate a fi cruciale pentru competitivitatea nationala:

1. Crearea unei societati informationale pentru toti:

2. Dezvoltarea unui cadru european pentru inovare, cercetare si dezvoltare;

3. Liberalizarea:

* finalizarea pietei unice:

* ajutorul de stat si politica de concurenta.

4. Construirea retelei indistriale

* În telecomunicatii

* utilitati si transporturi

5. Crearea unor servicii financiare eficiente si integrate

6. Îmbunatatirea mediului Întreprinderilor

* pentru initierea de noi afaceri

* Într-un cadru reglementat

7. Cresterea incluziunii sociale

* Întarirea fortei de munca;

* sporirea abilitatilor;

* modernizarea protectiei sociale.

8. Consolidarea dezvoltarii durabile.

Asemanator Strategiei de la Lisabona, majoritatea studiilor despre guvernarea electronica la nivel european se concentreaza asupra dezvoltarii si promovarii nationale a guvernarii electronice. Printre principalele scopuri ale acestor studii se afla promovarea benchmarking-ului international pentru identificarea celor mai bune practici si reaplicarea strategiilor la nivelul Europei.

În cadrul acestor cercetari, cele mai recente studii acorda o atentie sporita schimbarii relatiei dintre partea vizibila si cea invizibila a activitatii guvernelor, ceea ce ofera un ghid interesant În ceea ce priveste pozitionarea tendintelor evolutive ale tarilor europene referitor la guvernarea electronica.

Atentia acordata la nivel european platformelor informatice gratuite demonstreaza intentia de a sustine modalitatile de dezvoltare tehnologica capabile sa faciliteze integrarea si inter-operabilitatea la scala internationala. Mai mult, În cadrul politicii Uniunii Europene, tehnologiile sunt vazute ca principalele surse de obtinere a eficacitatii. Uniunea promoveaza cercetari si investitii noi pentru utilizarea În viata de zi cu zi a ICT În domeniile de afaceri si În societate (societatea electronica).

5.2 Implicatiile politicilor publice - rolul strategiilor nationale si europene În succesul guvernarii electronice locale

În urma unei analize comprehensive a politicilor si strategiilor pentru dezvoltarea guvernarii electronice si a societatii informationale În statele europene, descoperim elemente importante ale guvernarii electronice. În mod special, relationarea acestor politici si strategii cu rezultatele obtinute În dezvoltarea societatii electronice, cu precadere la nivel urban, sugereaza efectele pozitive si eficace ale guvernarii.

Succesul statelor europene nordice În promovarea si adoptarea ICT la nivel local, cu grade mari de utilizare de catre companii, cetateni si comunitati În ansamblu, subliniaza rolul important al culturii. Cetatenii (si actorii locali) sunt deschisi inovatiei si experimentelor tehnologice Într-un context social care sprijina si Încurajeaza utilizarea comunicarii prin intermediul calculatorului.

Mai mult, faptul ca aceste tari sunt mai putin populate decât cele din sud (ca de exemplu, Italia si Spania) reduce cantitatea de resurse (financiare, umane si de timp) necesare implementarii politicilor si strategiilor legate de ICT. În acelasi timp, aceste tari pot beneficia de pe urma economiilor de scara din cadrul politicilor de guvernare electronica, atingând astfel scopurile legate de eficacitate la nivel local si national.

Alt aspect crucial care reprezinta un punct important În dezbaterile internationale este legat de influenta culturii asupra aspectelor legislative si institutionale În sistemul de management al relatiei dintre guvern si cetateni. În statele sudice statul central este proprietarul datelor personale si cel care controleaza identitatea cetatenilor, ceea ce este opus abordarii traditionale din statele nordice. O asemenea diferenta afecteaza viteza si caracteristicile proceselor prin care ICT sunt implementate la nivel central si local.

Acest aspect are În mod special implicatii asupra nivelului de securitate În gestionarea interactiunii dintre guverne, cetateni si companii. Abordarea de sus În jos a tarilor sudice tinde sa persiste, daca nu apar interventii legislative favorabile cu caracter coercitiv mai mic, asa cum s-a Întâmplat de exemplu În Italia.

În concluzie, În viziunea politicii europene, tehnologiile digitale sunt folosite cu scopul de a introduce noi modalitati de gândire si de transformare a organizatiilor si proceselor de munca pentru Îmbunatatirea eficacitatii si calitatii serviciilor. Ele sunt un instrument de crestere a satisfactiei si oportunitatilor indivizilor si companiilor În scopul cresterii calitatii vietii. De la aspectul guvernamental, este sunt de asemenea folosite ca instrumente de promovarea a eficacitatii În procesul de reducere a costurilor furnizarii serviciilor si de obtinere a recunoasterii internationale, facând cetatenii sa fie mândri de serviciile publice din tara lor. Politicile eficace sunt rezultatul unei colaborari de succes dintre factorii de decizie de top din sectorul public, dar si privat si societatea civila pentru ca au În comun câtiva piloni importanti de interventie.

Principalele principii comune ale majoritatii politicilor pentru atingerea scopurilor guvernarii electronice sunt:

* furnizarea tuturor serviciilor 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna;

* serviciile guvernului electronic trebuie sa fie accesibile tuturor;

* Îmbunatatirea furnizarii online a serviciilor publice pentru cetateni si companii, printr-un acces rapid, mai putin coercitiv, mai transparent si mai usor de utilizat;

* sa se tina cont de sugestiile si necesitatile utilizatorilor si organizarea furnizarii serviciilor În acord cu acestea.

Axele strategice suplimentare se refera la:

* constituirea agentiilor speciale si a structurilor de coordonare inter-departamentala pentru implementarea guvernarii electronice si dezvoltarea IT.

* Crearea unui singur punct de acces virtual sau a unui ghid si standard pentru toate site-urile web din sectorul public;

* Crearea unor proceduri administrative complete;

* Evitarea solicitarii acelorasi date si În mod repetat de catre utilizatori;

* Simplificarea procedurilor administrative si reducerea birocratiei În relatiile cu cetatenii si companiile;

* Difuzarea si schimbul de date si informatii dintre sectoarele guvernamentale;

* Inter-operabilitatea si cooperarea dintre toate administratiile publice pentru a asigura servicii integrate trecând peste granitele organizationale. Stabilirea unor standarde pentru interfetele dintre departamente care permit comunicarea eficace si transparenta cu mediul extern.

* Integrarea activitatilor interne;

* Protectia datelor personale;

* Încurajarea organizatiilor private si de voluntariat pentru a actiona ca intermediari În furnizarea serviciilor publice cu valoare adaugata;

* Dezvoltarea unei infrastructuri coerente si flexibile;

* Încurajarea cererii si ofertei pentru serviciile online;

* Proiectarea unui continut mai atractiv;

* Oferirea posibilitatii de a realiza tranzactii complete prin intermediul canalelor electronice;

* Crearea unor canale de acces multiple si inovative pentru accesarea serviciilor (Internet, call centre, telefoane mobile, TV etc.).

5.3. Îmbunatatirea politicilor de guvernare electronica a oraselor: lectiile Învatate

În general, principalele instrumente În ceea ce priveste politicile publice referitoare la relatia Guvern - Cetatean, Guvern - Companii, Guvern - Guvern tind sa:

* Identificarea intereselor stakeholder-ilor prin utilizarea instrumentelor, precum sondajele si alegerilor online;

* Crearea serviciilor de asistenta prin intermedul call center-urilor si a e-mail-ului;

* Amplificarea participarii electronice prin intermediul sistemelor de vot electronic;

* Promovarea eficacitatii prin utilizarea Cardurilor Inteligente pentru platile online;

* Facilitarea relatiei dintre cetateni si teritoriu prin dezvoltarea Sistemelor de Supraveghere a Regiunii (Survey Systems -GIS);

* Sprijinirea integrarii categoriilor dezavantajate ale populatiei prin promovarea instrumentelor de includere sociala.

Principalele impacturi pe care orasele le resimt din implementarea strategiilor de gevernare electronica sunt legate de cresterea transparentei si reducerea distantei În gestionarea relatiei cu cetatenii si utilizatorii. Exista o ideea generala potrivit careia ICT va facilita comunicarea dintre actorii unui oras (cetatenii, dar si companiile) si administratorii locali, cu efecte pozitive asupra eficacitatii si eficientei procesului de luare a deciziilor. Mai mult, politicile de administrare a oraselor orientate spre cresterea Încrederii utilizatorilor În tehnologiile retelelor (strategii multidirectionate, programe de training, mijloace mutimedia, suport tehnic, puncte diferite de acces etc) sunt considerate un pas fundamental În sprijinirea Guvernarii electronice si a scopurilor sale.

Principalele dificultati cu care se confrunta orasele nu sunt doar de natura tehnologica (probleme tehnice sau financiare), ci implica si constrângerile de natura organizatorica, sociala si politica. Organizatiile locale ar trebui sa se transforme si sa se orienteze asupra cetatenilor. Mai mult decât atât, politicienii ar trebui sa fie constienti de potentialul guvernarii electronice ca element cheie În Îmbunatatirea calitatii relatiei dintre cetateni si administratie.

References

BIBLIOGRAFIE:

Beamish A. (1995), Communities on-line: community-based computer networks, http://sap.mit.edu/anneb/cn-thesis

Brown J.S., Duguid P. (2000), The social life of information, Harvard Business School Press, Cambridge, Mass

Grönlund A. (ed) (2002), 'Electronic Government: Design, Applications and Management', Idea Group Publishing

Hagel J., Armstrong A.G. (1997), Net gain, Harvard Business School Press, Cambridge, Mass.

Hagel J., Brown J.S. (2001), "Your next it strategy", Harvard Business Review, October

Le Galès P. (2002), European cities. social conflicts and governance, Oxford University Press, Oxford.

Mitchell W.J. (1996), City of bits. Space, place and infobahn, MIT Press, Cambridge.

McCullagh K. (2003), "E-democracy: potential for Political Revolution?", International Journal of Law and Information Technology, vol. 11, 2.

Rodriguez J. (ed.) (2002), The New Knowledge Economy in Europe. A strategy for international competitiveness and social cohesion, Elgar, Cheltenham, UK.

Sawhney M., Prandelli E. (2000), "Communities of creation: managing distributed innovation in turbulent markets", California Management Review, vol. 42, 4, Summer.

Von Hippel E. (2001), "Innovation by user communities: learning from open source software", Sloan Management Review, July.