Abstract
The present economic context is characterised through strong influence of globalization, manifested through tendency of activities delocalization of great enterprises. The products made to a big geographic distance have to bring in right time in the places where they are demanded. As such, logistic services get a particular importance. In addition, the development of new information and communication technologies has contributed to deepen of this tendency. If the information is dematerialised this doesn't means that physic operations are less important. Into a globalise economy the transport face with major constrains of rapidity and terms. The handling control with diverse operations - fragmentation and consolidation lots, orders preparing, picking operation, enveloping etc. - demand effective rigor and organisation for produce gains of productivity. Strategic positioning of stocking places condition service qualities and transport fluidity to up and down from enterprise.
Keywords: logistic strategies, logistic services, strategic position
Rezumat
Actualul context economic se caracterizeaza prin influenta puternica a globalizarii, manifestata prin tendinta de delocalizare a activitatilor marilor Întreprinderi. Produsele realizate la mare distanta geografica trebuie aduse În timp util În locurile În care sunt solicitate. Ca atare, serviciile logistice capata o Însemnatate aparte. În plus, dezvoltarea noilor tehnologii informatice si de comunicare au contribuit la adâncirea acestei tendinte. Daca informatiile sunt dematerializate, nu Înseamna ca operatiunile fizice sunt mai putin importante. Transportul, Într-o economie globalizata, se confrunta cu constrângeri majore de rapiditate si de termene. Controlul manipularii, cu diversele sale operatiuni - fragmentarea sau consolidarea loturilor, pregatirea comenzii, operatiunile de picking, ambalare etc. - necesita rigoare si organizare eficace pentru a produce câstiguri de productivitate. Pozitionarea strategica a locurilor de stocare conditioneaza calitatea serviciilor si fluiditatea transporturilor din amonte si din aval.
Cuvinte cheie: strategii logistice, servicii logistice, pozitie strategica
1. Introducere
Termenul logistica aparut În cursul anilor '80 trimitea spre notiuni ca stocare, manipulare, transport etc., de cele mai multe ori utilizate separat. Principala asociatie europeana Înfiintata În anul 1984, European Logistics Association (ELA), da propria sa definitie acestei activitati: ?Organizarea, planificarea, controlul si realizarea fluxurilor de bunuri de la dezvoltare si aprovizionare pâna la productie si distributie catre clientul final, pentru a satisface cerintele pietei cu un cost minim si cu un capital minim".
La mijlocul anilor '90 s-a impus termenul supply chain, sub influenta producatorilor de programe informatice, care propuneau instrumentele unei gestiuni coordonate si integrate a lantului logistic extins din amontele si avalul Întreprinderii. Din acest moment, conducerea lantului logistic urmareste cresterea performantei globale si plasarea În mod sistematic a clientului ca motor si centru al dispozitivului. Fluxurile se Întind din aval spre amonte si invers, datorita noilor tehnologii de comunicare si, mai ales, a dezvoltarii Internet-ului.
2. Miza strategica a logisticii
Pentru ca un produs sa fie propus Într-un magazin la un cost acceptabil, trebuie ca infrastructurile logistice ale distribuitorului, producatorului si furnizorilor sai sa fie conectate, datorita interdependentei Într-un lant continuu, a carei miza o reprezinta satisfacerea clientului. În afara functiei sale operationale, logistica va capata si o dimensiune tactica, care consta În programarea fluxurilor si modurile de tratare ale acestora, cât si o dimensiune strategica, care are scopul de a defini mijloacele necesare pentru a raspunde obiectivelor Întreprinderii.
Aceasta conceptie strategica a logisticii Îi confera un loc din ce În ce mai important În Întreprinderi si da loc unui ansamblu de idei asupra manierei de integrare a unei functii la un sector de activitate, chiar la un sector geografic care se poate extinde la un grup de tari. Este necesar sa se actioneze dintr-o perspectiva globala, tinând cont de mai multi factori: mondializarea schimburilor; multiplicarea numarului actorilor din canalul logistic care implica integrarea noilor instrumente ale lantului logistic; concurenta (Întreprinderile se diferentiaza prin servicii, care se bazeaza În mare parte pe logistica); rapiditatea si flexibilitatea, criterii fundamentale ale eficacitatii unui lant logistic; logistica, În calitate de functie transversala necesita o cooperare a tuturor entitatilor implicate; numerosii parteneri pe care Îi antreneaza etc.
Logistica Însoteste produsul pe Întregul parcurs În interiorul Întreprinderii, dar si În afara acesteia. Nu toate serviciile propuse sunt importante ca volum, Însa sunt decisive pentru bunul mers al operatiunilor.
În actualul context economic mondial se vorbeste despre Întreprinderea globala, care nu este doar o simpla Întreprindere exportatoare sau importatoare. O astfel de Întreprindere se aprovizioneaza din diverse tari cu numeroase resurse, produce, de asemenea, În diferite tari si comercializeaza În lumea Întreaga. Deci, unei astfel de Întreprinderi Îi este necesar sa integreze asteptarile consumatorilor extrem de diferiti, straduindu-se sa-i convinga. Un asemenea demers reprezinta si o oportunitate de a prelungi viata produselor aflate În declin pe piata lor de origine. Pentru a beneficia de toate avantajele unei piete globale trebuie centralizate o serie de activitati, printre care aprovizionarile, productia si distributia si În consecinta, logistica Întreprinderii.
Daca costul mâinii de lucru este un motiv de prim ordin, nu este singurul criteriu luat În considerare În delocalizarea productiei, ci si logistica si serviciile care le Însotesc. Între factorii importanti se regasesc: marimea salariilor; flexibilitatea mâinii de lucru; legislatia sociala; raportul competente/cost global al mâinii de lucru; tarife vamale avantajoase; facilitarea transferurilor financiare; regimuri fiscale; resurse umane calificate, pregatite si operationale (capabile sa furnizeze calitatea ceruta de normele occidentale); dereglementarea transporturilor si telecomunicatiilor.
Delocalizarea zonelor de productie determina un supra-cost logistic prin raport cu productia nationala, care trebuie evaluat Înainte de a adopta orice decizie: imobilizari În capacitati de transport, timpul de transport aerian sau maritim, drepturi vamale eventuale la intrarea pe teritoriul national, Întârzieri neprevazute etc.
Pentru ca o delocalizare sa fie interesanta ea trebuie sa se supuna urmatoarei inecuatii:
(sub-ucru de mâinii costul)-(supra-costurile logistice)>0
3. Elemente principale pentru configurarea structurilor logistice
Managementul strategic al logisticii nu consta În introducerea inovatiilor doar de dragul de a inova. Este vorba despre crearea unei configuratii care va conduce la realizarea obiectivelor strategice. Pentru a exploata În Întregime lantul logistic trebuie controlate 5 elemente esentiale de configurare: strategia operatiunilor; strategia de externalizare; strategia de distributie; strategia serviciilor oferite clientilor; strategia activelor.
Deciziile referitoare la aceste elemente si modul În care vor fi articulate unele cu altele vor determina strategia logistica globala. Tratate pâna acum izolat, aceste componente interdependente alcatuiesc un ansamblu integrat care pot face din logistica sau dintr-un lant logistic un atu strategic.
Alegerea modului de obtinere a produselor determina strategia operatiunilor. Aceasta determina, de fapt, nevoile de resurse umane, modul de functionare a uzinelor, depozitelor si serviciilor de gestiune a comenzilor, cât si suportul asteptat al proceselor si sistemelor informationale. Exista mai multe posibilitati de realizare a produselor:
* productia pe stoc. Este considerata o strategie ideala pentru produsele standardizate, vândute În cantitati mari. Productia de loturi mari permite mentinerea unor costuri de productie scazute, iar detinerea acestor produse În stoc ofera posibilitatea de a raspunde rapid la cererea clientilor;
* productia pe comanda. Aceasta strategie se aplica produselor personalizate sau cu o cerere mai redusa, dar cu valoare mare. Întreprinderile care o utilizeaza fabrica produse finite doar dupa primirea unei comenzi. Aceasta permite sa nu se pastreze decât un stoc redus si sa se propuna numeroase optiuni diferite;
* configurarea comenzii. Este vorba despre o strategie hibrida În care producatorul realizeaza mai Întâi partea generica a produsului, pentru a-l finaliza dupa primirea comenzii. Aceasta strategie se aplica produselor propuse În multiple variante, când se urmareste limitarea stocului de produse finite si livrarea mai rapida cu o ?productie la comanda";
* conceptia comenzii. Foarte apropiata de productia la comanda, aceasta strategie se adreseaza Întreprinderilor care concep si fabrica produse pe masura fiecarui client.
Decizia pentru alegerea unei strategii de distributie determina performanta În ceea ce priveste costurile si activele Întreprinderii, la fel ca si stabilirea tarifelor, a regulilor de remunerare a vânzatorilor, a campaniilor de promovare si a altor conditii comerciale.
Strategiile de distributie se bazeaza pe o retea de distributie care poate fi:
* extensiva sau deschisa, când vânzarea produsului poate fi acordata unui numar mare de intermediari, urmarindu-se o difuzare larga a produsului pe piata;
* selectiva, când sunt utilizati câtiva intermediari, atent alesi, de regula specializati În vânzarea anumitor produse;
* exclusiva, când se recurge la un singur distribuitor cu care se Încheie un contract de exclusivitate asupra vânzarilor Într-un teritoriu dat sau pentru o clientela determinata.
Deciziile de externalizare se sprijina pe analiza cunostintelor si a competentelor existente. Externalizarea trebuie sa priveasca doar activitatile de slaba importanta strategica sau pe acelea pentru care un tert poate furniza un rezultat superior, mai rapid sau la un cost mai mic.
Externalizarea permite Întreprinderilor sa creasca sau sa reduca rapid nivelul lor de productie, de creare a noilor produse sau de repozitionare pe piata, profitând de cunostintele si capacitatile altei Întreprinderi. În contextul actual de globalizare, cresterea flexibilitatii si agilitatii pot determina diferentierea puternica fata de concurenti. Dar externalizarea permite Întreprinderilor, mai ales sa-si concentreze eforturile pe domeniile lor cheie de competenta si sa-si Îmbunatateasca pozitia competitiva.
Partenerii externi pot prezenta trei avantaje partiale:
* economii de scara. Tertii furnizori ofera adesea servicii mai putin scumpe, deoarece dispun de o clientela foarte vasta, care le permite sa mentina o rata de utilizare a capacitatilor foarte ridicata si un cost unitar foarte scazut. Partenerii pot, de asemenea, ajuta Întreprinderile sa sporeasca rapid nivelul lor de productie, fara ca acestea sa investeasca În noi capacitati industriale;
* acoperirea geografica. Pentru Întreprinderile care doresc sa intre pe noi piete sau În noi regiuni, partenerii pot fi un mijloc de penetrare a pietelor unde crearea mijloacelor interne ar putea sa fie prea costisitoare În raport cu volumul de activitate actual;
* mijloacele tehnologice. Partenerii de externalizare controleaza uneori tehnologia unui proces sau unui produs care ar solicita o investitie prea importanta În interior.
Strategia serviciilor oferite clientilor este un element esential de configurare. Ea se bazeaza pe valoarea relativa a cifrei de afaceri si a rentabilitatii pe care si le doreste Întreprinderea si pe cunoasterea asteptarilor reale ale clientilor. De cele mai multe ori, se realizeaza o ierarhizare a clientilor functie de importanta lor. Celor mai importanti li se asigura, cu prioritate, serviciile dorite, În timp ce pentru deservirea celorlalti clienti se poate apela la alti prestatori de servicii. Este necesar sa se adapteze strategia serviciilor pentru clienti cu scopul de a obtine un raport cost/servicii care pe segmente de clienti poate contribui decisiv, mai ales daca lantul logistic este definit pentru a face din el un levier strategic.
Strategia activelor regrupeaza deciziile privind uzinele, echipamentele de productie, serviciile de gestiune a comenzilor, centrele de prestari servicii etc. care constituie pivotul activitatii Întreprinderii. Amplasarea, marimea si misiunea acestor active au un impact major asupra performantei lantului logistic.
Majoritatea Întreprinderilor aleg unul din trei modele indicate mai jos, sprijinindu-se pe factori precum marimea Întreprinderii, nevoile de servicii ale clientilor, avantajele fiscale, capacitatea furnizorilor, reglementarile autoritatilor locale si costul mâinii de lucru:
* modelul mondial. O linie de produse data este fabricata Într-un anumit loc pentru ansamblul pietei mondiale. Acest model este ales cu precadere pentru a apropia productia de cercetare- dezvoltare, pentru a controla costurile de fabricatie unitare, fiind vorba de produse ce Încorporeaza o Înalta tehnologie de realizare sau pentru a dispune de competente În productia Înalt specializata;
* modelul regional. Produsele sunt, În principal, fabricate În regiunea unde sunt vândute, chiar daca pot exista fluxuri Între diferite regiuni care urmeaza o specializare a centrelor de productie. Alegerea acestui model este adesea influentata de factori precum nivelurile de servicii pentru clienti, marimea taxelor de import si necesitatea de a adopta produsele la specificurile regionale sau nationale;
* modelul national. Produsele sunt, În principal, fabricate În tara unde se vând. Acest model se potriveste, În particular, marfurilor al caror cost de transport este prohibitiv. Alti factori de care trebuie sa se tina seama sunt taxele si tarifele vamale, sau o piata cu acces rezervat produselor fabricate pe teritoriul national.
Din combinarea variatelor pentru cele 5 elemente rezulta strategiile lantului logistic, prezentate sintetic În tabelul de mai jos:
4. Criterii pentru elaborarea unei bune strategii a lantului logistic
Elementele de configurare (strategia operatiunilor, strategia distributiei, strategia de externalizare, strategia serviciilor oferite clientilor si strategia activelor) constituie caramizile care stau la baza construirii strategiei lantului logistic. Totusi, pentru a Îndeplini obiectivele strategice si pentru a obtine cu adevarat un avantaj competitiv, aceste elemente si deciziile pe care se sprijina trebuie sa fie:
* sincronizate cu strategia Întreprinderii;
* sincronizate cu nevoile clientilor;
* sincronizate cu puterea Întreprinderii;
* adaptabile, deoarece un avantaj concurential este temporar si piata evolueaza.
O strategie eficace a Întreprinderii Începe printr-o viziune strategica, care permite delimitarea activitatilor unei Întreprinderi pentru a evidentia ceea ce este si ceea ce face aceasta, dar si ceea ce nu este si ceea ce nu face, situatie prezentata schematic În figura de mai jos.
A converti o strategie a Întreprinderii Într-un plan de actiune eficace cere o buna comunicare si o mare disciplina.
În tabelul urmator este prezentata o imagine globala a 4 instrumente de competitivitate a Întreprinderilor (inovatie, cost, servicii si calitatea), numite si axe strategice. Tabelul arata cum poate lantul logistic sa contribuie la performanta În functie de alegerea axei strategice. Din perspectiva lantului logistic, fiecare axa strategica cere o structura, procese, sisteme de informatii si competente distincte.
O buna strategie a lantului logistic se bazeaza pe aprecierea realista a puterii si a influentei În raport cu cele ale clientilor si furnizorilor. Puterea poate proveni din volumul de activitate, marcile Întreprinderii, experienta, traditia În domeniu, imaginea pe piata, forta financiara etc. Nu este posibil Întotdeauna un control asupra lantului logistic, ceea ce conduce la necesitatea colaborarii cu celelalte parti implicate. În acest mod, este necesara o concentrare pe clientii si furnizorii cheie pentru a analiza modul În care interactiunile cu ei conduc la reducerea costurilor, Îmbunatatirea productivitatii, cresterea satisfactiei, generarea unei valori mai mari.
Adaptarea este cu atât mai necesara cu cât schimbarile sunt inevitabile. Pietele se transforma, strategiile Întreprinderii evolueaza si apar noi tehnologii, care pot Îmbatrâni rapid strategia lantului logistic.
5. Concluzii
În afara pietelor nationale, aproape toate Întreprinderile se regasesc În aceleasi teritorii unde concurenta se strânge pâna la sufocare. Din acest motiv, diferentele de cost la nivelul aprovizionarii sau cresterea volumelor, sau tot ceea ce constituie un avantaj concurential se anuleaza si aceste Întreprinderi sunt constrânse sa caute alte moduri de diferentiere a produselor, conceptiilor de marketing si comerciale pentru a reactiona, anticipa si a se impune. Ele trebuie sa se diferentieze nu doar prin produse inovatoare, ci si prin strategii de atacare a acestor piete, tinând cont de specificitatile lor locale, cu scopul final de a crea valoare pentru consumator.
Strategia lantului logistic este compusa din multiple componente, interdependente si o multitudine de decizii, mai mult sau mai putin importante. Daca o activitate izolata poate fi copiata, un ansamblu de activitati care alcatuiesc un sistem este imposibil de reprodus. Acest lucru se transpune si În strategia lantului logistic. În acest caz, ansamblul este format din alegerile care creeaza lantul logistic propriu, sursa avantajului competitiv.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dornier Ph. P., Fender M. La logistique globale - enjeux, principles, exemples, Edition d' Organisation, Paris, 2001, pp. 29-30
2. Ducreux J. M., Marchand - Tonel M. Stratégie - les clés du succés concurrentiel, Edition d' Organisation, 2004, pp. 18-19
3. Nohra - China C. Grands comptes: des systèmes logistiques en attente d'harmonisation, art. revista Le journal de la logistique, nr. 4, 2006
4. Pimor Y. Logistique - techniques et mise en oeuvre, Ed. Dunod, 2ème édition, Paris, 2001, pp. 487-490
Cristinel VASILIU
Department of Commerce, Academy of Economic Studies, Bucharest, Romania
Catedra de Comert, Academia de Studii Economice, Bucuresti, România
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
Copyright Research Centre in Public Administration & Public Services May 2008
Abstract
The present economic context is characterised through strong influence of globalization, manifested through tendency of activities delocalization of great enterprises. The products made to a big geographic distance have to bring in right time in the places where they are demanded. As such, logistic services get a particular importance. In addition, the development of new information and communication technologies has contributed to deepen of this tendency. If the information is dematerialised this doesn't means that physic operations are less important. Into a globalise economy the transport face with major constrains of rapidity and terms. The handling control with diverse operations--fragmentation and consolidation lots, orders preparing, picking operation, enveloping etc.--demand effective rigor and organisation for produce gains of productivity. Strategic positioning of stocking places condition service qualities and transport fluidity to up and down from enterprise. [PUBLICATION ABSTRACT]
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer