The Role of Sensorial Integration in Motor Development in Children with Down Syndrome

Abstract

One of the reasons behind the choice of the topic is that this problem of sensory-motor development in children with physical and mental deficiencies, especially in children with Down syndrome, is not sufficiently known and studied, sensory-motor development representing an important factor in their physical and social development. The reason I chose this theme and the theoretical basis from which I started was to improve the psychomotor behaviors through sensory stimulation. The assumptions we went into the research were: 1. If we use different sensory combination strategies, the Down Syndrome will be able to compensate for the psycho-motor disorders; 2. If we apply sensory stimuli to the Down Syndrome child, then there will be ameliorations of the underlying motor conduction. The research presents a case study of a 6 year and six mouth old child diagnosed with Down syndrome. The location of the study was carried out at the "Delfinul" day center of the Betania Association.

Alternate abstract:

Unul din motivele care a stat la baza alegerii temei porneşte de la faptul că această problemă, a dezvoltării senzorio-motrice la copiii cu deficienţe fizice şi mintale, în special la copii cu sindrom Down, nu este îndeajuns cunoscută şi studiată, dezvoltarea senzoriomotrică reprezentând un factor important în dezvoltarea atât fizică cât şi socială a acestora. Motivul pentru care am ales această temă şi baza teoretică de la care am pornit, au urmărit ameliorarea comportamentelor psihomotorii, prin stimulări senzoriale. Ipotezele de la care am plecat în cercetare au fost: Dacă vom folosi diverse strategii de combinare senzorială, copilul cu Sindrom Down va reuşi să-şi compenseze tulburările psiho-motorii; Dacă aplicăm stimulari senzoriale la copilul cu Sindrom Down, atunci se vor obţine ameliorări ale conduitelor motrice de bază.Cercetarea prezintă un studiu de caz a unui copil în vârsta de 6 ani şi 6 luni diagnosticat cu sindrom Down. Locul de desfăşurare a studiului s-a realizat la centrul de zi „Delfinul" din cadrul Asociaţiei Betania, în perioada augustoctombrie, 2017.

Keywords: sensory integration, motor development, Down syndrome

Abstract

One of the reasons behind the choice of the topic is that this problem of sensory-motor development in children with physical and mental deficiencies, especially in children with Down syndrome, is not sufficiently known and studied, sensory-motor development representing an important factor in their physical and social development. The reason I chose this theme and the theoretical basis from which I started was to improve the psychomotor behaviors through sensory stimulation. The assumptions we went into the research were: 1. If we use different sensory combination strategies, the Down Syndrome will be able to compensate for the psycho-motor disorders; 2. If we apply sensory stimuli to the Down Syndrome child, then there will be ameliorations of the underlying motor conduction. The research presents a case study of a 6 year and six mouth old child diagnosed with Down syndrome. The location of the study was carried out at the "Delfinul" day center of the Betania Association.

1.Introduction

Usually Down Syndrome is clinically diagnosed in the neonatal or infant period due to evocative dismorphisms that, although varying in different patients, have a characteristic phenotypic appearance (Olinici, 1983). Newborn with trisomy 21 has the weight and weight below normal age-appropriate age, muscle hypotonia, articular hyperextension and Moro reduced or absent reflex, the rotulus reflex is weak. The total number of those affected globally is estimated at 40-50 million. In 2006 there were over 35,000 such persons in Romania (Covic, Ştefanescu, & Sandovici, 2004).

Sensory integration is a term that refers to how the nervous system receives messages from the senses and turns them into appropriate motor and behavioral responses (spdfoundation, 2012).

Ayres (1972) defines sensory integration as the "neurological process that organizes the sensations of the body and the environment so that it gives us the opportunity to use our body effectively in nature." According to the theory of sensory integration, tactile/proprioceptive and vestibular/proprioceptive systems are always interacting with auditory and visual systems to provide the multimodal sensory information systems needed to determine a meaningful motor response. There are statistics, based on clinical experience, that there are between 5% and 10%, and children without deficiencies with sensory processing disorders (Ayres, 1989).

Ayres (1989) also suggested, based on her research, that children with sensory integration dysfunction use different sensory combination strategies to perform tasks, unlike children who do not have sensory integration dysfunction. The theory of sensory integration implies that the brain is immature at birth. The purpose of sensory stimulus therapy is to provide stimuli that will address certain areas of the brain (mainly subcortical), allowing it to mature (or function more normally), thus helping it to function as an integrated whole (Bundy & Murray, 2002, p. 11).

Sensory-motor development is a relatively new branch of kinetotherapy, helping children with Down's syndrome to have a life of independence, trust in their own person, and socialize more and better. Children with Down syndrome are more likely to gain speed, balance, strength, eye-to-hand coordination, dexterity, reaction speed and motor skills compared to children without disabilities, and associate balancing problems with delayed cerebral maturation, relatively small cerebral dimensions and the cerebral trunk.

2.Material and methods

Overall characterization of motor development in Down syndrome children has shown the following: lack of coordination of body segment movements, lack of co-motor coordination, muscle hypotonia, reduction of precision, strength, speed, resistance, coordination difficulties and in object manipulation, breath deficit control.

The purpose of the research is to demonstrate the role of sensory integration in motor development in the Down Syndrome child.

For the good organization of the research and for the elaboration of the paper we have established the following hypotheses:

1. It is assumed that by using the various sensory combination strategies, the Down Syndrome can offset motor disorders.

2. Properly applied sensory simulation has beneficial effects on motor development in Down syndrome.

For the case study, in this research, we had a 5-year-old and 6 moth patient with the Down syndrome diagnosis. The location of the study was carried out at the "Delfinul" day center of the Betania Association, for a period of 3 months, with 3 meetings a week, lasting from 40 to 50 minutes. Materials used in the research were the following: water mattress, image projector; bubble tube, panel with dials, geometric shapes of different sizes and colors, aromatherapy devices, balls of different shapes and sizes, materials with different textures.

The research methods used were: the theoretical documentation method, the observation method, the survey method, the measurement and evaluation method, the data interpretation method.

The evaluation aimed at the analytical and global testing of motor components such as: body knowledge, basic driving behavior, dynamic hand coordination, overall dynamic coordination, equilibrium, speed and spatial orientation. The evaluation consisted in the application of an Oseretsky-Guillmain test battery, according to Lozinca, & Mark (2005) as cited in Balint (2017), and aimed at assessing the child's motor age with Down's syndrome. The test focuses on the essential behaviors of motor life under its four aspects: speed - force - coordination - resistance on the coordinates: dynamic hand coordination, general dynamic coordination, equilibrium, rapidity, spatial orientation.

The objectives of the intervention program were:

* formation of basic motor conduits;

* body and lateral shape formation;

* formation of perceptual-motoric behaviors;

* stimulating sensory integration (tactile, proprioceptive and vestibular);

* dynamic coordination.

Methods and means used

Intervention, through sensory integration, was a part of the kinetotherapeutic treatment techniques, especially in the interpretation of tactile, vestibular and proprioceptive stimuli. Sensory interpretation was related to muscular strength and muscle tone, as well as the modulation of the body's position and movement, and pursued motor development.

To improve the perception of body image, body pattern and practice, we used simultaneous stimulation exercises of the proprioceptive and tactile system. According to Ayres' research and positive results, we have used different sensory combination strategies to perform tasks. We combined exercises of visual stimulation with proprioceptive stimuli, and stimulating exercises of the vestibular and auditory system, looking at the child's response and how to use sensory systems to compensate for their deficits (Cheng, 2005). For therapeutic activities we used specialized sensory therapy equipment and interventions were childoriented.

3.Results and Discussions

The development of the sensory-motor development program has taken into account the child's age, adaptability and psychomotor potential. The intervention program for sensory-motor development has gone well, with the proposed treatment objectives being achieved. Following the initial evaluation, we performed the test interpretation, which established the initial motor age of the subject.

According to table 1, where test items for the age of 6 years were not performed, the test for a lower chronological age, namely that for the age of 5 years (Table 2), was applied.

As shown in table 2, the 5-year test items were not performed, so we applied the test for a lower chronological age, namely the 4-year age (Table 3).

Following this final test we are able to appreciate the motor age obtained by the subject.

4.Conclusions

Therefore, following the application of the intervention program, we can see an improvement in the psychomotor components assessed by this test battery, from the initial test to the final test, observing a significant advance of the 8-month driving age (table 4). Also within each test applied to its chronological age we can see improvements, even if the test was not considered successful. For the 6-year test, we see an improvement of 3 months of driving age, for the 5-year test we see an improvement of 2 months, and for the 4-year test we see an improvement of 5 months. According to the significance of the test results, in case of failure, it can be seen in chart no. 1, if the subject originally had a motor deficiency, at the end it registered a slight motor delays.

* E-mail: [email protected];

References

1. AYRES, A. (1972). Sensory integration and learning disorders. Los Angeles: Western Psychological Services;

2. AYRES, A. (1989). Sensory Integration and Praxis Tests. Los Angeles: Western Psychological Services;

3. BALINT, T. (2017). Evaluarea dezvoltării senzorio-motrice, Curs masterat, Bacău: Alma Mater;

4. BUNDY, A. C., & MURRAY, A. E. (2002). Sensory integration: Theory and practice, 2nd ed., p. 3-33, Philadelphia: F. A. Davis;

5. LOZINCĂ, I., & MARCU, V. (2005). Psihologia şi activităţile motrice, Oradea: Universitatea din Oradea, 266;

6. COVIC, M., ŞTEFĂNESCU D., & SANDOVICI I. (2004). Genetică Medicală, Iaşi: Polirom, 332-333;

7. OLINICI, D. (1983). Citogenetică Clinică; Cluj-Napoca: Dacia, 214-215;

8. RAHI, J, WILLIAMS, C., BEDFORD, H., & ELLIMAN, D. (2001). Screening and surveillance for ophthalmic disorders and visual deficits in children in the United Kingdom, British Journal of Ophthalmology;

9. CHENG, M., & JENNIFER, O. 2005. Considers Sensory Disorders in the Explosive Child; Case Report and Review, The Canadian Child and Adolescent Psychiatry Review, 14, (2), 44-48.

10. SPDFOUNDATION. (2012). Retrieved from http://spdfoundation.net/research.html

Anghel Mihaela1

1 Universitatea "Vasile Alecsandri", Bacău, Calea Mărăşeşti 157, 600115, România

Cuvinte cheie: integrare senzorială, dezvoltare motrică, Sindrom Down

Abstract

Unul din motivele care a stat la baza alegerii temei porneşte de la faptul că această problemă, a dezvoltării senzorio-motrice la copiii cu deficienţe fizice şi mintale, în special la copii cu sindrom Down, nu este îndeajuns cunoscută şi studiată, dezvoltarea senzoriomotrică reprezentând un factor important în dezvoltarea atât fizică cât şi socială a acestora. Motivul pentru care am ales această temă şi baza teoretică de la care am pornit, au urmărit ameliorarea comportamentelor psihomotorii, prin stimulări senzoriale. Ipotezele de la care am plecat în cercetare au fost: Dacă vom folosi diverse strategii de combinare senzorială, copilul cu Sindrom Down va reuşi să-şi compenseze tulburările psiho-motorii; Dacă aplicăm stimulari senzoriale la copilul cu Sindrom Down, atunci se vor obţine ameliorări ale conduitelor motrice de bază.Cercetarea prezintă un studiu de caz a unui copil în vârsta de 6 ani şi 6 luni diagnosticat cu sindrom Down. Locul de desfăşurare a studiului s-a realizat la centrul de zi „Delfinul" din cadrul Asociaţiei Betania, în perioada augustoctombrie, 2017.

1. Introducere

De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar, datorită dismorfiilor evocatoare care, deşi variază la diferiţi pacienţi, realizează un aspect fenotipic caracteristic (Olinici, 1983). Nou-născutul cu trisomie 21 are talia şi greutatea sub limita normală corespunzătoare vârstei, hipotonie musculară, hiperextensibilitate articulară şi reflex Moro redus sau absent, reflexul rotulian este slab. Numărul total al celor afectaţi la nivel global este estimat la 40-50 de milioane. În anul 2006, în România existau peste 35.000 de astfel de persoane (Covic, Ştefănescu, & Sandovici, 2004).

Integrarea senzorială este un termen care se referă la modul în care sistemul nervos primeste mesaje de la simţuri şi le transformă în răspunsuri motrice şi comportamentale adecvate (spdfoundation.net).

În literatura de specialitate Ayres (1972) defineşte integrarea senzorială ca fiind „procesul neurologic care organizează senzaţiile propii ale organismului şi ale mediului, astfel încât ne oferă posibilitatea de a ne utiliza corpul în mod eficient în natură." Conform teoriei de integrare senzorială, sistemele tactile/ proprioceptive şi vestibulare/proprioceptive interacţionează tot timpul cu sistemele auditiv şi vizual pentru a furniza sisteme de informaţii multimodale, senzoriale, necesare pentru a determina un răspuns motor semnificativ. Sunt statistici, bazate pe experienţa clinică, că există într-un procent de la 5% la 10%, şi copii fără deficienţe cu tulburări de procesare senzorială (Ayres, 1989).

Ayres (1989) a sugerat, de asemenea, pe baza cercetării ei, că, copiii cu disfuncţie de integrare senzorială folosesc diferite strategii de combinare senzorială pentru a efectua sarcini, spre deosebire de copiii care nu au disfuncţie de integrare senzorială. Teoria integrării senzoriale, presupune că, creierul este imatur la naştere. Scopul terapiei de stimulare senzorială este de a oferi stimuli care se va adresa anumitor zone ale creierului (în principal subcorticala), permiţându-l să se maturizeze (sau să funcţioneze mai normal), ajutându-l astfel să funcţioneze ca un întreg integrat (Bundy & Murray, 2002, p. 11).

Dezvoltarea senzorio-motorie este o ramură relativ nouă a kinetoterapiei, această ajutând copiii cu Sindrom Down să aibă o viaţă cât se poate de independentă, să capete încredere în propria persoană şi să socializeze mai mult şi mai bine. Copiii cu sindromul Down dobândesc mult mai greu viteza de mers, echilibrul, forţa, coordonarea ochi-mână, dexteritatea, viteza de reacţie şi abilităţile motrice, comparativ cu copiii fără dizabilităţi şi asociază problemele de achilibru maturizării întârziate a cerebelului, dimensiunilor relativ mici ale cerebelului şi trunchiului cerebral.

2. Material şi metode

Caracterizare generală a adezvoltării motrice la copilul cu sindrom Down au indicat următoarele aspecte: lipsa de coordonare a mişcărilor la nivelul segmentelor corpului, lipsa de coordonareoculo-motorie, hipotonie musculară, diminuarea preciziei, a forţei, a vitezei, a rezistenţei, dificultăţi de coordonare şi în manipularea obiectelor, deficit în ritmul controlul respiraţiei.

Scopul cercetării este de a demonstra rolul integrării senzoriale în dezvoltarea motrică la copilul cu Sindrom Down.

Pentru o bună organizare a cercetării şi pentru elaborarea lucrării, am stabilit următoarele ipoteze:

1. Se presupune că prin folosirea diverselor strategii de combinare senzorială, la copilul cu Sindrom Down putem compensa tulburările motorii.

2. Simularea senzorială aplicată corect, are influenţe benefice asupra dezvoltării motorii la copilului cu Sindrom Down.

Pentru realizarea studiului de caz, din cadrul cercetării de faţă, am avut un pacient în vârstă de 5 ani şi 6 luni, cu diagnosticul de sindrom Down. Locul de desfăşurare a studiului s-a realizat la centrul de zi „Delfinul" din cadrul Asociaţiei Betania, pe o perioadă de 3 luni, cu 3 întâlniri pe săptămână, durata 40 - 50 minute. Materialel folosite în cercetare au fost: salteaua cu apă, proiector de imagini; tub cu bule, panou cu beculeţe, forme geometrice de diferite dimensiuni şi culori, dispozitive de aromaterapie, mingi de diferite forme şi mărimi, materiale cu texturi diferite.

Metodele de cercetare folosite au fost: metoda documentării teoretice, metoda observaţiei, metoda anchetei, metoda măsurării şi evaluării, metoda interpretării datelor.

Evaluarea a urmărit testarea analitică şi globală a componentelor motrice precum: cunoaşterea schemei corporale, a conduitelor motrice de bază, coordonarea dinamică a mâinilor, coordonarea dinamică generală, echilibru, rapiditate şi orientare spaţială. Evaluarea a constat în aplicarea unei Baterii de teste Oseretsky- Guillmain, după Lozincă & Marcu (2005) citat de Balint (2017) şi a urmărit aprecierea vârstei motrice a copilului cu Sindrom Down. Testul, vizează comportamente esenţiale ale vieţii motrice sub cele 4 aspecte ale sale: viteză - forţă - coordonare - rezistenţă pe coordonatele: coordonare dinamică a mâinilor, coordonare dinamică generală, echilibru, rapiditate, orientare spaţială.

Obiectivele programului de intervenţie au urmărit:

* formarea conduitelor motrice de bază;

* formarea schemei corporale şi lateralităţii;

* formarea conduitelor perceptive-motrice;

* antrenarea integrării senzoriale (tactilă, proprioceptivă şi vestibulară);

* coordonarea dinamică segmentară.

Intervenţia, prin pentru integrare senzorială, a reprezentat o parte din tehnicile de tratament kinetoterapeutic, în special, în interpretarea stimulilor tactili, vestibulari şi proprioceptivi. Interpretarea senzorială a fost legată de rezistenţa musculară şi tonusul muscular, precum şi modularea poziţiei corpului şi a mişcării acestuia şi a urmărit dezvoltarea motorie.

Pentru a îmbunătăţi percepţia imaginii corpului, a schemei corporale şi a praxiei am folosit exerciţii de stimulare, simultană, a sistemul proprioceptiv şi tactil. Conform cercetărilor şi rezultatelor pozitive ale lui Ayres, am folosit diferite strategii de combinare senzorială pentru a efectua sarcini. Am combinat exerciţii de stimularea vizuală cu cele proprioceptive, şi exerciţii de stimulare ale sistemului vestibular cu cel auditiv, urmărind modul de răspuns al copilului şi modalitatea de utilizare a sistemelor senzoriale pentru a-şi compensa deficitele (Cheng, 2005). Pentru activităţile terapeutice am utilizat echipamente de terapie senzorială specializate şi intervenţiile au fost orientate de starea copilului.

3.Rezultate şi discuţii

În alcătuirea programului de dezvoltarea senzorio-motrică s-a ţinut cont de vârsta copilului, de capacitatea de adaptare şi de potenţialul său psihomotric. Programul de intervenţie efectuat în scopul dezvoltării senzorio-motrice a decurs bine, obiectivele de tratament propuse fiind atinse. În urma evaluării iniţiale s-a realizat interpretarea testului, prin care am stabilit vârsta motrică iniţială a subiectului.

Conform tabelului 1, în care itemii testului pentru vârsta de 6 ani nu au fost realizaţi, s-a aplicat testul pentru o vârstă cronologică inferiora şi anume cel pentru vârsta de 5 ani (tabel 2).

Aşa cum reiese din tabelul 2, itemii testului pentru vârsta de 5 ani nu au fost realizaţi, astfel încât am aplicat testul pentru o vârstă cronologică inferiora şi anume cel pentru vârsta de 4 ani (tabel 3).

In urma aplicării şi acestui ultim test suntem în măsură sa apreciem astfel vârsta motrică obţinută de subiectul.

Aşadar, în urma aplicării programului de intervenţie putem constata o îmbunătăţire a componenentelor psihomotrice evaluate prin această baterie de teste, de la testarea iniţială la cea finală, observând un progres semnificativ al vârstei motrice de 8 luni (tabel 4). De asemenea în cadrul fiecărui test aplicat corespunzător vârstei lui cronologice putem observa îmbunătăţiri, chiar dacă testul nu a fost considerat reuşit. Pentru testul de 6 ani, constatăm o îmbunătăţire cu 3 luni a vârstei motrice, pentru testul de 5 ani constatăm o îmbunătăţire cu 2 luni, iar pentru testul de 4 ani constatăm o îmbunătăţire cu 5 luni.

Conform semnificaţiei rezultatelor testului, pentru cazuri de nereuşită, se poate observa, în graficul numărul 1, dacă iniţial subiectul prezenta o deficienţă motrică, la final a înregistrat o întârzâiere motrică uşoară.

4.Concluzii

Rezultatele obţinute în urma desfăşurării studiului de caz ne dau dreptul să afirmăm că ipotezele cercetării s-a confirmat. Putem afirma că prin folosirea diverselor strategii de combinare senzorială, la copilul cu Sindrom Down putem compensa tulburările motorii şi aplicarea corectă a stimulării se zoriale are influenţe benefice asupra dezvoltării motorii la copilului cu Sindrom Down.

Alături de alte metode şi tehnici de kinetoterapiei, integrarea senzorială poate fi aplicată la copii cu probleme de întârzâiere motorie, ducând la îmbunătăţirea componentelor psihomotrice şi al autocontrolului.