Unelte software utilizate În activitatea de predareÎnvățare a RLS pentru Îmbunătățirea competenței comunicative: Wordwall și Edpuzzle

Abstract

In order to develop speaking skills in Romanian, the teacher needs to provide foreign learners not only with linguistic tools, but especially with situations to use them in interactions, and the use of technology can provide contexts for developing speaking skills. Thus, the first part of our article presents the necessity of using software tools in teaching and learning Romanian as a foreign language. The second part has a pragmatic dimension as it explains how Wordwall and Edpuzzle applications can be included in RFL teaching activity. We can say that this part is a guide that aims to convince potential users not only of the ease of creating attractive educational resources, but especially of the impact they have among students. In conclusion, we aim to demonstrate that by integrating software tools into the RFL teaching activity, the teaching process is student-oriented and the educational approach is transparent, interactive. Last but not least, it helps foreign students to improve communicative competence.

Headnote

Abstract:

In order to develop speaking skills in Romanian, the teacher needs to provide foreign learners not only with linguistic tools, but especially with situations to use them in interactions, and the use of technology can provide contexts for developing speaking skills. Thus, the first part of our article presents the necessity of using software tools in teaching and learning Romanian as a foreign language. The second part has a pragmatic dimension as it explains how Wordwall and Edpuzzle applications can be included in RFL teaching activity. We can say that this part is a guide that aims to convince potential users not only of the ease of creating attractive educational resources, but especially of the impact they have among students.

In conclusion, we aim to demonstrate that by integrating software tools into the RFL teaching activity, the teaching process is student-oriented and the educational approach is transparent, interactive. Last but not least, it helps foreign students to improve communicative competence.

Keywords: software tools, Romanian as a Foreign Language, communicative competence, motivation

Introducere

Accesul la Internet este astăzi facil tuturor şi, cu siguranţă, la îndemâna celor tineri, ale căror abilităţi într-ale PC-ului le depăşesc cu mult pe cele ale vârstnicilor. În ultima vreme însă, chiar şi cei formaţi la şcoala răsfoitului se dedau plăcerilor vizuale, marea religie contemporană părând a fi cea a (audio)vizualului. Faptul că lectura foilor de hârtie, mirosind a cerneală tipografică sau, după caz, a specificului praf de bibliotecă, este percepută de studenţi ca fiind perimată nu trebuie să fie o piedică în îndeplinirea cerinţelor complexului act educativ. „Oricine încetează să înveţe este bătrân, indiferent dacă are 20 sau 80 de anı, afirma Henry Ford. Astfel, pentru îndeplinirea la un înalt nivel de performanţă şi eficientă a activităţii sale complexe, profesorul trebuie să-şi formeze şi să manifeste o gamă variată de competenţe (Todor, 2020: 5658). Acesta trebuie să-şi propulseze studenţii în variate situaţii de învăţare, dar nu înainte de a-şi asuma funcţia unei persoane-resursă, care este pregătită să acţioneze potrivit cu nevoile lor. Totuşi, „în unele momente ale învăţării, intervenţia profesorului nu este suficientă pentru lămurirea unor aspecte, iar apelul la suporturi audio-vizuale poate ajuta" (Platon, Burlacu, Sonea, 2011: 53).

Tehnologia este tot mai prezentă în vieţile noastre, ca o consecinţă a dezvoltării ştiinţei şi a tehnicii într-un ritm cât se poate de alert, iar profesorii nu trebuie să ignore această realitate. Prin urmare, considerăm că este esenţial ca tehnologia să fie integrată în procesul educaţional nu doar pentru simplul fapt că studenţii o folosesc zilnic, ci datorită beneficiilor pe care le are în procesul educativ (Platon, Burlacu, Sonea, 2011: 53):

* completează învăţarea orală;

* ajută la creşterea motivaţiei;

* previne indisciplina şi monotonia;

* ajută la învăţarea permanentă;

* ajută la economia de timp şi energie;

* oferă experienţă directă.

Dezvoltarea competenţei de exprimare orală într-o limbă străină presupune anumite caracteristici. Astfel, cu privire la factorii de natură emoţională (blocaje, lipsa motivaţiei), s-a constatat că aceştia influenţează dezvoltarea capacităţii de exprimare orală a cursantului întro o nematernă, or învăţarea unei limbi străine presupune tocmai dezvoltarea competenţei de comunicare lingvistică1 (CECRL, 2003: 15). Întrucât accentul trebuie să cadă pe abordarea comunicativ-funcţională, este necesar ca predarea RLS să se realizeze în relaţie cu nevoile de comunicare ale celui care învaţă şi cu experienţele sale.

George Pólya avea dreptate afirmând că profesorul trebuie să ajute, dar nici prea mult şi nici prea puţin, încât elevului să-i revină o parte raţională din muncă. Cu alte cuvinte, pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare orală în limba română, profesorul trebuie să ofere cursanţilor străini nu doar instrumente lingvistice, ci mai ales situaţii de a le folosi în interacţiuni, iar „utilizarea tehnologiei poate oferi pretexte pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare orală" (Platon, Burlacu, Sonea, 2011: 54).

În ceea ce ne priveşte, susţinem că procesul de predare-învăţare a RLS este mult mai la îndemână cu ajutorul tehnologiei, care este un aliat pentru profesori şi studenţi deopotrivă. Am constatat acest fapt în activitatea de instruire a celor 37 de studenţi străini din Anul pregătitor de la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea, anul universitar 2021-2022. Conform normelor impuse din cauza pandemiei de COVID19, activitatea didactică s-a desfăşurat iniţial în mediul online, ceea ce a obligat oarecum profesorii în a căuta soluţii pentru captarea şi motivarea studenţilor. Este evident că tehnologia a devenit atunci aliatul multora dintre profesori. Odată cu schimbarea cadrului legal, activitatea s-a mutat în sala de curs pentru semestrul al II-lea. Dacă în primele două săptămâni studenţii au fost entuziasmaţi de participarea la lecţiile faţă în faţă, motivaţia acestora a început să scadă vizibil. Astfel, au fost afectate atenţia la ore, prezenţa la cursuri şi calitatea temelor. La finalul săptămânii a treia, am aplicat un chestionar care dovedea scăderea motivaţiei studenţilor pentru studiul limbii române2. Această realitate îngrijorătoare ne-a determinat să integrăm imediat în activitatea de predare diverse aplicaţii menite să motiveze şi, implicit, să formeze competenţa de comunicare în limba română a cursanţilor străini.

Unelte software utilizate în activitatea de predare-învăţare a RLS

În literatura de specialitate se afirmă, pe bună dreptate, că „este important să cunoaştem principalele tipuri de exerciţii, dar şi să reuşim să adaptăm materialele capacităţilor cognitive şi caracteristicilor de dezvoltare ale elevilor noştri" (Platon, Burlacu, Sonea, 2011: 96). De aceea, dacă unele exerciţii li se par studenţilor dificile sau plictisitoare, profesorul de RLS trebuie să le transforme, astfel încât acestea să devină plăcute studenţilor, iar rezolvarea lor să îi ajute să îşi fixeze cunoştinţele dobândite.

În activitatea noastră cu studenţii străini, uneltele software s-au dovedit a fi utile atât pentru a da resurselor mai vechi o formă cât mai atractivă, cât şi pentru realizarea de noi resurse. În cele ce urmează, vom prezenta două aplicaţii utilizate în procesul de predare a RLS, şi anume: Wordwall şi Edpuzzle. Din punctul nostru de vedere, beneficiile pe care le aduce utilizarea acestor unelte în rândul cursanţilor străini sunt multiple, de la dinamizarea lecţiilor şi până la creşterea motivaţiei.

Wordwall

Wordwall (wordwall.net) „este o aplicaţie unde poţi crea, cu un cont gratuit, jocuri simple care susţin învăţarea şi ai acces la instrumente de gestionare a clasei" (Iepure, Curcubătă, Vaida, 2020: 199). Aceasta poate fi folosită pentru a crea atât activităţi interactive, cât şi activităţi imprimabile. Activităţile sunt create folosind un sistem de şabloane: pentru crearea unei activităţi noi, se alege un şablon, apoi se introduce conţinutul. Cele mai multe dintre şabloane sunt disponibile atât în versiune interactivă, cât şi în versiune imprimabilă. Activităţile interactive sunt redate pe orice dispozitiv compatibil web (computer, tabletă, telefon, tablă interactivă) şi pot fi accesate individual de către studenţi sau pot fi conduse de către profesori (care expun conţinutul în faţa clasei cu ajutorul videoproiectorului sau al tablei interactive). Activităţile denumite imprimabile pot fi tipărite direct sau descărcate ca fişier PDF. Acestea pot fi folosite fie ca anexe pentru activităţile interactive, fie ca activităţi de sine stătătoare.

Vom explica această unealtă software cu ajutorul unui exerciţiu de fixare a vocabularului pentru nivelul B1+. Într-o fişă de lucru obişnuită, exerciţiul este conceput astfel:

Găsiţi definiţiile potrivite pentru părţile casei şi scrieţi litera corespunzătoare în căsuţa din dreapta:

a. acoperiş b. curte c. garaj d. mansardă e. scări f. balcon g. etaj h. gard i. parter j. subsol

Acelaşi exerciţiu poate fi prezentat într-o manieră mult mai atractivă pentru studenţi. Cu ajutorul aplicaţiei Wordwall, profesorul transferă conţinutul în diferite şabloane interactive. Pentru exerciţiul nostru, se pot alege cel puţin următoarele şapte tipuri de şabloane:

După organizarea conţinutului în şablon, sarcina de lucru se configurează în concordanţă cu obiectivele stabilite de către profesor:

Există multiple modalităţi de partajare a resursei. Pentru activităţile individuale, este la îndemâna studenţilor să acceseze aplicaţia de pe propriile dispozitive (laptopuri, tablete sau telefoane), fie pe baza codului QR, fie accesând un link:

De asemenea, întreaga activitate poate fi dirijată de către profesor pentru activităţile de tip frontal, situaţie în care acesta utilizează videoproiectorul sau tabla interactivă.

La finalul activităţii, studenţii primesc feedback automat pentru activitatea desfăşurată. Ei pot să vizualizeze un raport din care află câte răspunsuri au fost corecte şi câte au fost greşite. Totodată, cursanţii pot să acceseze un buton pentru a vedea rezolvarea corectă:

Un alt aspect important este timpul de lucru: dacă în unele şabloane doar se măsoară timpul în care este dat răspunsul, în altele există un timp prestabilit în care studentul trebuie să ofere răspunsul. Nu doar studenţii pot avea o viziune de ansamblu asupra activităţii, ci şi profesorul. Aplicaţia stabileşte în mod automat un clasament, în funcţie de numărul de răspunsuri corecte şi de timpul necesar rezolvării sarcinii:

Potrivit cercetătorilor din domeniu, profesorul de RLS trebuie să aibă în vedere cinci principii de bază în procesul de predare (Platon, Burlacu, Sonea, 2011: 33), unul dintre acestea fiind menţinerea interesului printr-o varietate de exerciţii. Am dovedit că în atingerea acestui obiectiv vine instrumentul Wordwall, care facilitează fixarea şi exploatarea cunoştinţelor dobândite şi menţine crescută motivaţia studenţilor.

Edpuzzle

Se spune că cei mai mulţi dintre studenţii zilelor noastre sunt cursanţi vizuali, videoclipurile fiind o resursă valoroasă pentru învăţare întrucât îi ajută pe aceştia să utilizeze informaţia vizuală (gesturi, mimică) pentru a decoda mesajul ascultat. Mai mult, apelul la imagine, la mijloacele audio-video, pentru a oferi mostre cât mai variate de limbă autentică, îi motivează pe studenţii străini. Cu toate acestea, nu toate videoclipurile pe care le găsim pe Internet sunt întotdeauna o resursă aşa cum ne dorim, ci au nevoie de unele modificări pentru a deveni o resursă educaţională veritabilă.

Edpuzzle (edpuzzle. com), o platformă modernă şi uşor de utilizat, este un instrument online de editare video şi de evaluare formativă care permite profesorilor să taie şi să organizeze diferite videoclipuri. Spre deosebire de un editor video tradiţional, acesta are capacitatea de a oferi evaluări bazate pe conţinut întrucât se pot insera note şi întrebări care apar pe parcursul vizionării. Primul pas pentru crearea unei sarcini în Edpuzzle este adăugarea de conţinut. Profesorul are opţiunea de a căuta conţinut video pe diferite platforme (YouTube, National Geographic etc.), el poate încărca un videoclip sau poate chiar înregistra unul. O altă variantă este să permită studenţilor săi să adauge conţinutul.

După adăugarea unui conţinut, acesta trebuie prelucrat. Profesorul poate decupa anumite secvenţe din videoclip sau poate păstra întreg conţinutul, apoi va insera, acolo unde consideră, întrebări despre conţinutul ascultat. În imaginea de mai jos este exemplificată editarea unui videoclip în care au fost adăugate şase întrebări, la intervale diferite:

Editarea videoclipului acceptă selectarea tipului de întrebare ce urmează să fie adăugată. Întrebările cu răspunsuri multiple vor fi evaluate automat. În momentul realizării sarcinii de lucru, profesorul selectează bifa verde pentru a seta răspunsurile corecte. De asemenea, se pot adăuga mai multe variante de răspuns. Întrebările deschise încurajează gândirea critică şi verifică răspunsurile studenţilor. Aceştia au posibilitatea de a oferi răspunsuri audio când profesorul a ales o astfel de acţiune. Nu în ultimul rând, sub denumirea de note, pot fi adăugate comentarii, linkuri şi fotografii.

Când sarcina de lucru este finalizată, aceasta poate fi atribuită studenţilor. Menţionăm faptul că profesorul poate să asocieze platforma Edpuzzle cu o clasă digitală unde studenţii au cont. Aceştia se pot conecta şi cu ajutorul unui cod al clasei.

În cadrul orelor de RLS, această unealtă digitală vine în sprijinul profesorului pentru activităţile de ascultare. Este cunoscut faptul că viteza constituie una dintre cele mai spinoase probleme ale ascultătorilor unei limbi nematerne. Cu cât ritmul vorbirii va fi mai rapid, cu atât ascultătorii vor avea mai puţin timp pentru a procesa ceea ce aud. Apoi, cu cât mesajul este mai lung, cu atât cursanţii se simt copleşiţi de multitudinea de informaţii. Prin urmare, de multe ori studenţii nu înţele g ceea ce aud din cauză că li se pare că se vorbeşte prea repede şi prea mult.

Cu ajutorul aplicaţiei Edpuzzle, studentul are şansa de a răspunde la întrebări pe măsură ce ascultă mesajul întrucât videoclipul se opreşte automat în momentul în care apare o întrebare adăugată de către profesor. Astfel, cursantul nu mai are de reţinut un volum prea mare de informaţii. În cazul în care mesajul nu a fost înţeles, acesta are un buton care îi permite să revizioneze secvenţa anterioară sau chiar să omită întrebarea:

În cazul unei activităţi ghidate de către profesor, se va alege modul live şi se va partaja ecranul folosind un proiector. Atribuirea modului live va apărea automat pe ecranele propriilor dispozitive, iar educatorul poate urmàri activitatea de conectare a cursanţilor:rie

În acest fel, profesorul poate colecta răspunsuri de la toţi studenţii în acelaşi timp, iar la finalul activităţii, cu ajutorul raportului generat în aplicaţie, are o imagine a progresului fiecărui student:

În plus, studenţii au posibilitatea de a primi . feedback imediat:

Profesorul poate opta pentru atribuirea exerciţiului ca temă pentru acasă:

Prin urmare, Edpuzzle se dovedeşte o unealtă necesară profesorilor de RLS, care din dorinţa de a pune studenţii în situaţii de învăţare cât mai autentice, valorifică videoclipurile pe care Internetül le pune la dispoziţie, nu înainte de a le da o formă atractivă şi potrivită scopului avut.

Concluzie

Prin integrarea uneltelor software în activitatea de predare, procesul didactic este orientat spre student, iar abordarea educaţională este transparentă, interactivă şi facilitează învăţarea. Utilizarea acestor instrumente elimină o serie de neajunsuri care apar în predarea tradiţională: lipsa de motivaţie din partea unor studenţi (faptul că la final există un clasament cu rezultatele obţinute îi motivează pe cei mai mulţi), lipsa resurselor materiale (tipărirea fişelor de lucru poate fi costisitoare), blocaje în comunicare (studenţii străini aleg adesea să nu comunice de frică să nu facă greşeli), imposibilitatea de a oferi feedback imediat tuturor cursanţilor care au desfăşurat o activitate individuală (din cauza timpului limitat şi/sau a numărului mare de studenţi dintr-o grupă) etc. În concluzie, uneltele software utilizate în activitatea de predare-învăţare a RLS îmbunătăţesc competenţa de comunicare în limba română a vorbitorilor non-nativi.

Footnote

1 Potrivit CECRL (CECRL, 2003: 91), competenţa comunicativă cuprinde: competenţele lingvistice, competenţa sociolingvistică şi competenţele pragmatice.

2 Rezultatele obţinute arată astfel:

* 7 studenţi (18,9 %) motivaţi în foarte mare măsură;

* 2 studenţi (5,4 %) motivaţi în mare măsură;

* 15 studenţi (40,5 %) motivaţi într-o oarecare măsură;

* 7 studenţi (18,9 %) motivaţi într-o mică măsură;

* 6 studenţi (16,2 %) deloc motivaţi.

References

REFERINŢE:

*·· Cadrul european comun de referinţă pentru limbi. învăţare. Predare. Evaluare [CECRL], Diviziunea Politici lingvistice Strassbourg, traducere de George Moldovanu, Chişinău, Tipografia Centrală, 2003.

Iepure, Călin; Curcubătă, Răzvan; Vaida, Bogdan, Captivează-ţi elevii în online mai ceva ca în clasă!, f.e., 2020.

Iliescu, Maria; Neagu, Valeria; Nedelcu, Carmen; Scurtu, Gabriela, Vocabularul minimal al limbii române pentru studenţii străini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981.

Kohn, Daniela, Puls. Manual de limba română ca limbă străină, Iaşi, Editura Polirom, 2009.

Platon, Elena, Româna ca limbă străină (RLS). Elemente de metadidactică,

Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2021.

Platon, Elena; Arieşan, Antonela; Burlacu, Diana, Manual de limba română ca limbă străină, nivelul B1, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2021.

Platon, Elena; Burlacu, Diana; Sonea, Ioana, Procesul de predare-învăţare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011.

Platon, Elena; Sonea, Ioana; Vasiu, Lavinia; Vîlcu, Dina, Descrierea minimală a limbii române (A1, A2, B1, B2) - un instrument lingvistic necesar în domeniul RLS/RLNM, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2014.

Platon, Elena; Sonea, Ioana; Vîlcu, Dina, Manual de limba română ca limbă străină (RLS). A1-A2, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2012.

Sonea, Ioana; Vilcu, Dina; Vasiu, Lavinia, Manual de limba română ca limbă străină, nivelul B1, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2021.

Todor, Erika-Mária, Predarea-învăţarea limbii române ca limbă nematernă. O alternativă a lingvisticii aplicate, Cluj-Napoca, Editura Scientia, 2020.