Content area
Full Text
Ín conditiile tranzitiei digitale si in contextul unui impact din ce in ce mai agresiv al noilor tehnologii digitale asupra activitátilor socio-economice, Comisia Europeaná si-a propus crearea si punerea in aplicare a unui regim de ráspundere civilá adaptat punctual la produsele si serviciile bazate pe inteligentá artificialá, articulat in jurul a trei propuneri legislative distincte.
Ín primul rand, s-a avut in vedere armonizarea regulilor in domeniul IA sub forma regulamentului aferent („de stabilire a unor norme armonizate privind inteligenta artificialá") adoptat de Comisie la 21 aprilie 2021 si intrat Tn vigoare intr-un final sub numárul 2024/1689/UE la 13 iunie 2024. Apoi, au intrat in discutie douá noi propuneri de directive, adoptate de Comisie la 28 septembrie 2022, in prezent afländu-se inca in primele etape decizionale ale procesului legislativ european. Prima dintre acestea a luat forma unei directive avánd ca obiect revizuirea directivei existente privind ráspunderea pentru produse cu defect, cu scopul de a include in rándul acestora si produsele digitale utilizand tehnologii de IA; cea de-a doua urmáreste un obiectiv si mai ambitios, fiind vorba de crearea unui regim de ráspundere pentru prejudiciul cauzat de aceste produse IA, si care sá se intemeieze pe regimul juridic comun unei majoritáti covársitoare a statelor membre UE aferente ráspunderii civile delictuale (extracontractuale), in special pe o forma a acesteia cunoscutá in dreptul románesc sub denumirea de ráspunderea pentru fapta lucrului (Directiva privind ráspunderea Al).
Desi, la o prima vedere, aceste trei textele urmáresc scopuri aparent distincte in ceea ce priveste infiintarea unui regim de ráspundere juridicá adaptat la produsele si serviciile ce utilizeazá inteligenta artificialá, trebuie sá avem in vedere si faptul са Regulamentul sus-mentionat creeazá un cadru comun de conformitate si de reglementare, a саги! incálcare va fi cel mai probabil sanctionatá prin aplicarea unor sanctiunii de naturá administrativá, iar cele douá propuneri de directivá contin linii directoare avánd drept obiectiv facilitarea recunoasterii unui regim original si novator de ráspundere extracontractualá, derogator de la regimul comun al ráspunderii stabilit prin reglementárile civile ale statelor membre, cu aplicabilitate directá si adaptatá specificului prejudiciilor generate in contextul utilizárii IA.
Crearea unui cadru comun de ráspundere juridicá prin Regulamentul privind IA
,Legea" europeaná privind IA defineste lungul sir de actori care interactioneazá pentru a realiza si eficientiza utilizarea sistemelor Al...