EVOLUTIA POPULATIEI DEFOLIATORULUI LYMANTRIA MONACHA ÎN ULTIMII 10 ANI, ÎN ARBORETELE DE RASINOASE DIN CADRUL DIRECTIEI SILVICE BAIA MARE

Headnote

THE POPULATION EVOLUTION OF THE LEAF-OFF PEST LYMANTRIA MONACHA, DURING THE LAST DECADE, IN THE DECIDUOS STANDS FROM THE ROMSILVA COUNTY BRANCH BAIA MARE. This paper is first presenting the compozition of the forest from the County Branch Baia Mare, followed by an analisys of the Lymantria Monacha pest, in the last decade. For the whole period, the population of this pest was in dormant phase, without execeeding alarming threshold. The monitoring of evolution for this pest was done mainly with the feromonal trap ATRALIMON, placed into the deciduos stands from the County Branch Baia Mare, in a network, with a density of 1 each/100 ha forest. Being a very dangerous leaf-off pest, the attention is given to all signaling, tracking and prognosis actions.

INTRODUCERE

Directia Silvica Baia Mare administreaza În prezent o suprafata de 246.540. ha de padure, din care 196.167. ha paduri proprietate a statului si 50373 paduri apartinatoare persoanelor juridice si fizice.

Arboretele de rasinoase reprezinta 39,5 %, În timp ce foioasele reprezinta 60,5 %.

Pe specii, ponderea majoritara la rasinoase este realizata de molid (35 %), fiind urmat de brad (2 %), În timp ce la foioase fagul are cea mai mare pondere (45 %), fiind urmat de cvercinee (6,4 %), din care gorunul reprezinta 5,4 % si stejarul pedunculat 0,7 %. Situatia sintetica pe specii este prezentata În figura nr. 1.

Defoliatorul Lymantria monacha - omida paroasa a molidului sau nona, desi prezent numai În faza de latenta În arboretele de rasinoase din raza judetului Maramures, a produs gradatii de-a lungul timpului În diverse puncte de pe teritoriul României. Astfel, cele mai de amploare gradatii au avut loc În anul 1924 la OS Moldovita Într-un focar incipient de 10 ha, când dupa o primavara deosebit de calda si uscata atacul a fost semnalat pe exemplare de molid cu preponderenta, precum si pe exemplare de brad si chiar de fag, si În anii 1953-1958 În arboretele de molid din zona Borsec - Brosteni, pe o suprafata de 60.000 ha (Simionescu, 2001).

Ca urmare a acestor gradatii s-au intensificat cercetarile cu privire la semnalarea, depistarea si prognoza daunatorului, precum si la prevenirea si combaterea acestuia.

În prezent, semnalarea prezentei defoliatorului Lymantria monacha se face de catre personalul silvic de teren si se completeaza lunar "Raportul de semnalare a ivirii daunatorilor", care cuprinde date referitoare la agentul daunator, aria de raspândire, intensitatea atacului, iar În cazul insectelor se indica si stadiul de dezvoltare, respectiv ou, larva, pupa, adult.

În cadrul actiunii de depistare, pentru controlul prezentei defoliatorului si stabilirea suprafetelor infestate În arboretele de rasinoase din cadrul Directiei Silvice Baia Mare, se utilizeaza urmatoarele metode:

1. controlul fluturilor masculi cu ajutorul nadelor feromonale În faza de adult;

2. controlul În stadiul larvar prin procedeul tratamentelor forte.

Prima metoda consta În utilizarea curselor de diferite tipuri (figura nr.2) amorsate cu nade feromonale Atralymon, produse de Institutul de Chimie "Raluca Ripan" Cluj Napoca. Tipul de cursa tip panou este utilizat cu preponderenta.

Panourile sunt unse cu clei pe una dintre fete, se instaleaza la Înaltimea de 1,80 - 2 m pe arbori, iar În mijloc se ataseaza nada feromonala care manifesta atractivitate pentru fluturii masculi (feromoni sexuali). În partea superioara, latura lunga a panoului se recomanda a se Îndoi pe o distanta de 2 cm sub forma de streasina, pentru a asigura un minim de protectie a adezivului fata de ploi.

Cursele feromonale se amplaseaza anual În arboretele de molid si brad sau de amestec a acestor specii cu fagul, În care molidul si bradul participa În compozitie cu peste 30 %, În sistem de monitoring, cu o densitate de 1 cursa/100 ha.

Momentul instalarii curselor este Înainte de zborul fluturilor, respetiv 11.VII la altitudini mai mici de 800 m, 16.VII la altitudini cuprinse Între 800-1400 m si 21.VII la altitudini mai mari de 1400 m (Simionescu si Mihalache, 2000).

Controlul curselor se face de doua ori pe saptamâna, În orele de dimineata, de la instalare si pâna la Încheierea perioadei de zbor (jumatatea lunii septembrie).

În carnetul de inventariere se Înregistreaza: numarul cursei, data si numarul de fluturi masculi capturati, dupa care acestia se Îndeparteaza de pe panou.

Rezultatele capturilor la Lymantria monacha În arboretele de rasinoase din cadrul Directiei Silvice Baia Mare, cu ajutorul curselor feromonale Atralymon, sunt prezentate În tabelul nr. 1.

Variatia numarului mediu de capturi/panou este prezentata În figura nr. 3.

Evidenta anuala a capturilor sub raportul numarului total precum si al numarului mediu de capturi, reliefeaza fluctuatii si cresteri ale populatiei daunatorului În perioadele 1995-1996, 2000-2001 si 2003, perioade care corespund cu fluctuatii identice Înregistrate În cazul nonei pe plan national (Simionescu, 2001).

Acestea ar putea fi explicate prin climatul secetos din perioadele respective si favorabil dezvoltarii insectei, aspecte semnalate si În cazul defoliatorilor din arboretele de foioase (Lymantria dispar la stejari, etc).

Numarul maxim de capturi pe panou, precum si cel maxim de capturi pe an, s-au Înregistrat În anul 2003. Fenomenul s-a Înregistrat dealtfel la nivelul aceluiasi an, În toate arboretele de rasinoase din Carpatii Orientali.

În anul 2003, numarul de curse feromonale cu mai putin de 50 capturi/panou a fost de 733, Între 50-100 capturi de 143 si peste 100 capturi de 14 curse.

Controlul În stadiul de larva prin procedeul tratamentelor forte, se aplica Începând cu a doua decada a lunii iunie În parcelele În care s-au capturat peste 200-500 fluturi masculi/cursa În arboretele sub 60 ani si 500-1000 fluturi masculi/cursa În arboretele de pe 60 ani. În paralel, se procedeaza În anul urmator la dublarea numarului de curse. Deoarece numarul maxim de capturi/cursa În ultimii 10 ani nu a Înregistrat valori mai mari de 130 fluturi masculi pe an, nu a fost necesar controlul prezentei defoliatorului În stadiul larvar, aceasta metoda aplicându-se doar cu caracter instructiv.

În ceea ce priveste prognoza evolutiei defoliatorului, În fazele de ou, larva si adult, aceasta nu a fost necesara a se efectua, deoarece la un numar de capturi de fluturi masculi/cursa de sub 200 (400) populatia defoliatorului se afla În faza de latenta (Simionescu si Mihalache, 2000).

La capturi de peste 200 fluturi /cursa/an, În zonele respective se va proceda la controlul prezentei defoliatorului dupa oua si exuvii pupale, precum si În stadiul larvar, iar În stadiul de adult În raport cu numarul mediu de fluturi femela pe arbore.

Numarul capturilor la o cursa feromonala permite aprecieri privind nivelul populatiilor insectei si necesitatea aplicarii altor procedee de depistare si control.

În concluzie, perioada imediat urmatoare (2004-2005) fiind prognozata ca una secetoasa, este de asteptat ca populatia defoliatorului sa creasca numeric si sa se Înregistreze capturi de peste 200 fluturi masculi/panou, ceea ce se presupune aplicarea si a altor metode de control a prezentei defoliatorului si o monitorizare foarte atenta a focarelor incipiente si a evolutiei acestora.

Cursele amorsate cu feromoni Atralymon, cu toate ca Îsi aduc aportul În mica masura si la combaterea defoliatorului Lymantria monacha, principala masura În prevenirea gradatiilor ramâne asigurarea unei stari fitosanitare optime În arboretele de rasinoase.

References

BIBLIOGRAFIE

Siminonescu, A., Mihalache, A., (coord.), 2000: Protectia Padurilor, Regia Nationala a Padurilor, Bucuresti, Editura Musatinii, Suceava;

Simionescu A, (coord), 2001: Starea de sanatate a padurilor din România În intervalul 1986-2000, Regia Nationala a Padurilor, Bucuresti, Editura Musatinii, Suceava;

*** Documentatiile privind Statistica daunatorilor si dinamica focarelor active, pentru fiecare an din perioada 1989-2003, elaborate de catre D.S. Baia Mare si avizate de catre C.T.E. al R.N.P.-Romsilva, Bucuresti;

*** Documentatiile privind Prognoza vatamarilor probabile ce se vor produce În anul ..., pentru fiecare an din perioada 1989-2003, elaborate de catre D.S. Baia Mare si avizate de catre C.T.E. al R.N.P.-Romsilva, Bucuresti.