Pandemia de COVID-19 și politica internațională: CÎteva considerații prin prisma teoriei șocului strategic și geopolitic

Abstract

Pandemic outbreaks are not a new phenomenon globally nevertheless, each epidemic has its own defining features, magnitude, and discernible impact in world politics. Sometimes in its manifestation, the Covid pandemic has taken on the characteristic of a shock that has exacerbated the pre-existing polarizations of geopolitical rivalries and produced huge changes in the behavior of great powers on the international arena. The purpose of this article is not to provide possible solutions and scenarios to follow. We want to offer some considerations for stimulate to look for new interpretives frameworks in fundamental and empirical research in the field of international theory and policy during a pandemic crisis.

Headnote

Abstract

Pandemic outbreaks are not a new phenomenon globally nevertheless, each epidemic has its own defining features, magnitude, and discernible impact in world politics. Sometimes in its manifestation, the Covid pandemic has taken on the characteristic of a shock that has exacerbated the pre-existing polarizations of geopolitical rivalries and produced huge changes in the behavior of great powers on the international arena. The purpose of this article is not to provide possible solutions and scenarios to follow. We want to offer some considerations for stimulate to look for new interpretives frameworks in fundamental and empirical research in the field of international theory and policy during a pandemic crisis.

Keywords

COVID-19; geopolitical shock theory; great powers rivalry; world worder

Introducere

Istoria ultimului secol şi jumătate ne arată că diferiţii factori naturali sau umani, dezastre naturale, războaie, lovituri de stat, revoluţii, crize economice majore, au generat schimbări majore în societate percepute ca fiind evenimente rare'cu impact de şoc în mentalul colectiv. înţielegerea rolului jucat de percepţiia pe care o creează un asemenea eveniment este extrem de importantă deoarece nu există "eveniment rar" „şoc geopolitic" ca atare. Ele sunt definite aţia doarîntr-un anumit context social şi politic. Cu alte cuvinte, poziţiia "observatorului" sau a participantului este crucială pentru a distinge ceea ce este definit ca fiind un eveniment rar. Altfel spus, acelaşii eveniment poate fi rar şi să producă un şoc pentru o societate dar să fie considerat obişinuit pentru o alta care are capacitatea de a răspunde şi gestiona asemenea evenimente rare care produc fenomene asociate şocului1 2. Prima condişiie este cea a cercetării şi cunoaşiterii unor asemenea fenomene.

Deşi i fenomenele şi procesele care creează o legătură între problemele de sănătate publică, spaşiu şi putere în perioada post Război Rece au făcut obiectul unor cercetări şi analize3 care au atras atenşiia asupra nevoii unei pregătiri din timp pentru ca societatea să poată avea reacţii de răspuns eficiente la o eventuală pandemie4, virusul SarsCovşi a produs un şoc care a cuprins întreaga Planetă. Studiile anterioare şi experienşia dobîndită prin exerciţii şi scenarii exploratorii s-au dovedit a nu fi suficiente în gestionarea pandemiei COVID-195 iar acest fapt a generat o dezbatere care a depăşiit sfera medicală şi a politicilor de sănătate. Astfel că studiile şi dezbaterile privind impactul asupra societăţii interne şi a celei internaşiionale nu sunt deloc puşiine şi pot fi încadrate pe un continuum de optimism la pesimim. Analişitii care văd o oportunitate de a promova societăşii şi economii durabile interpretează evenimentele ca pe o chemare la schimbare6 în timp ce scepticii estimează că odată ce pandemia se va încheia, regulile jocului în societte şi în politica internaşiională nu se vor schimba dramatic dincolo de unele adaptări strict necesare.7

În acest articol propunem o abordare a fenoemnului pandemic generat de SarsCov 2 prin teoria şocului geopolitic utilizînd atît conceptele cît şi paradigmele specifice drept cadru de interpretare şi analiză. Acestea ne pot ajuta să înşielegem mai bine modurile în care pandemia continuă să se desfăşioare. în multe aspecte pandemia a preluat caracteristicile unui şoc care a exacerbat în politica internaşiională polarizările preexistente atît în rivalităşiile geopolitice şi a produs schimbări majore în ceea ce priveşite comportamentul marilor actori pe scena internaţiională. Scopul acestui articol nu este de a oferi soluţii şi scenarii posibil de urmat. Supunem atenţiiei cîteva consideraţii care să stimuleze efortul de a se căuta noi cadre de interpretare în cercetarea fundamentală şi empirică din domeniul teoriei şi politicii internaţiionale.

Are pandemia Covid-19 caracteristicile unui şoc geopoliticţi

Există opinii potrivit cărora şocul geopolitic are unele caracteristici specific celui produs de un fenomen natural rar cum ar fi cutremurle, uraganele8 care pot fi identificate următoarele elemente: (l)originea şi posibilitatea de a fi cunoscute cauzele care îl produc; (2)dimensiunea impactului asupra individului şi a societăţii; (3)viteza de reacţiie şi capacitatea de răspuns la ameninţiările produse; (4)vulnerabilitatăţiile fiecărei societăţii; (5)1 imita suportabilităţii unui risc produs de apariţiia unui asemenea fenomen. Dacă aplicăm această grilă în radiografierea Pandemiei COVID-19 găsim o parte din aceste caracteristici specifice unui şoc geopolitic: după mai bine de un an de la apariţiia primelor semne ale existenţiei pandemiei COVID-19 nu se poate cunoaţite originea virusului şi mai ales cum şi de unde a început9; a produs dereglări majore ale circuitelor economice, comerciale şi financiare atît la nivelul societăţiilor naţiionale cît şi în sistemul internaţiional10; a pus sub semnul întrebării instituţii internaţiionale cu rol de reglementare cît şi ordinea internaţiională apărută după încheierea războiului rece11; a intensificat rivalităţiile geostrategice şi geopolitice dintre marile puteri la nivel regional sau global12 etc.

Pandemia COVID-19 are un impact major asupra multor politici publice cu aspect global13 cum ar fi cele din domeniul securităţii şi al prosperităţii iar soluţiile trebuie căutate atît în rîndul cercetărilor aplicate cît şi cele fundamentale prin interpretarea fenomenului cu diferite grile de lectură oferite de discipline cum ar fi geopolitica şi geostrategia postmodernā. Din această perspectivă prezentul studiu se va concentra asupra următoarelor probleme: definirea şocului geopolitic cu principala sa caracteristică raritatea în mulţiimea de evenimentepentru a construi o grilă de interpretare şi şocul geopolitic al pandemiei de COVID-19 asupra relaţiilor internaţiionale.

Un şoc strategic este un eveniment neaşteptat care poate perturba tendinţiele existente şi poate face schimbări semnificative în traiectoria afacerilor mondiale. Subminează faptele şi ipotezele pe care se bazează politicile, planurile şi strategiile actuale. Pur şi simplu, este un eveniment care poate deraia ţiări întregi de la cursul lor actual. Pentru Peter Schwartz şi Doug Randall, şocurile strategice sunt „Evenimente care schimbă jocul"14 Apariţiia lor anulează brusc multe sau toate ipotezele preexistente despre lume şi acele scenarii care guvernează consilierea şi expertiza lidershipului. Schwartz şi Randall concluzionează: „Surprize strategice. . . sunt acele evenimente care, dacă ar avea loc, ar face o mare diferenţiă în viitor, obligând factorii de decizie să-şi conteste propriile ipoteze cu privire la modul în care funcşionează lumea şi să necesite alegeri dure astăzi"15. Analiştii americani disting şocurile strategice de alte situaţii neprevăzute. Ei susşin că acestea „au un impact important asupra unei întregi comunităşi, depăţiesc înţielegerea convenşională a unei surprize încât fac „dificilă convingerea celorlalşi că surpriza este chiar posibilă"; şi, în cele din urmă, sunt atât de complexe încât este „greu de imaginat ce se poate face ca răspuns"16.

Şocurile geopolitice şi geostrategice sunt fenomene rare în evoluşia societăţii dacă ne raportăm la perioada lungă a istoriei aţia cum a definit-o Fernand Braudel. Societatea contemporană a accelerat atît de mult procesele şi fenomenele sociale încît a fost percepută ca fiind una a riscului17 şi a multiplicării evenimentelor rare. Astfel că într-o perioadă, relativ scurtă cea de după încheierea Războiului Rece am fost martorii altor cîtorva asemenea şocuri geopolitice: prăbuşirea Zidului Berlinului în 1989, criza financiară asiatică din 1997, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, criza financiară din 2008 şi pandemia COVID-19. Toate aceste evenimente rare care au toate caracteristiciile unui şoc geopolitic au perturbat evoluuţiile economice, politico-militare şi diplomatice la nivel global iar efectele acestor evenimente sunt încă evidente în diferite zone ale globului.

Răspunsul la asemenea şocuri a devenit o problemă centrală în analiza riscurilor şi protecşia societăţii contemporane. întrebarea este dacă mai este de actualitate în aceste condiţii reacţii bazate pe strategiile şi planurile de măsuri adoptate din timp pentru a întreprinde acşiuni proporşionale cu riscurile asociate şocurilorţi18 Bartosz Maćkowiak şi Mirko Wiederholt, într-un studiu relativ recent ajung la concluzia că în gestionarea unui eveniment rar cu potenşial de şoc geopolitic şi strategic trebuie să se şină seama de faptul că există două perioade distincte: momentul aparişiei şi cel al manifestării propriu-zise19. în prima etapă instituţiile cu atribuţii în domeniu nu sunt suficient de pregătite şi este posibil să fie luate şi măsuri inadecvate care să aibă efecte indezirabile sau chiar catastrofale pentru societate. Consecinţia apare şi se manifestă în a doua perioadă cănd societatea se va afla în una dintre cele două stări: o stare normală sau o stare puşin obiţinuită pentru societate.

În prima perioadă de manifestare a şocului, factorii de decizie se pot pregăti pentru a doua perioadă - pot gândi pentru viitor dacă au la dispozişie informaţiile necesare. Elementul cheie este că va exista o cantitate infimă de informaţii în perioada amaritiei şocului geopolitic şi astfel decidenţii nu vor fi pregătişi perfect situaşia de urgenţiă creată de manifestarea unui şoc.20 Această situaşie s-a întîlnit şi în primele momente ale aparişiei virusului SarsCov2. Pe de altă parte unii analişti apreciază că în cazul şocurilor geopolitice apar fenomenul de bifurcaşie majoră. SarsCov2 a făcut ca astăzi în comunicarea publică să vorbim de o epocă „înainte de coronavirus" şi o alta „post coronavirus". în epoca „post coronavirus" lumea a fost surprinsă atât de rapiditatea cât şi de natura neaşteptată a schimbărilor cu efecte de cascadă şi rezultate neprevăzute. Aceste schimbări par a forma un „nou normal" radical diferit de cel pe care va fi lăsat progresiv în urmă. Acest proces va face ca lumea să intre "int-о mare resetare"21 atît în planul societăţii interne cît si a cei internaşionale. Suntem pregătişi pentru aţia ceva sau şocul provocat de marea resetare va conduce către o nouă bifurcaşieţi

Pandemia COVID-19 şi şocul geopolic produs în politica internaşională

şocul geopolitic generat de pandemia COVID-19 supune unor mari presiuni de schimbare nu numai politicile şi sistemele naşionale şi internaşionale de sănătate publică ci şi arhitectura care stă la baza politicii internaşionale. Pandemia COVID-19 a determinat intensificarea rivalităşile globale şi a dus la o deteriorare suplimentară a relaţiilor deja proaste dintre China şi SUA sau dintre SUA şi Federaşia Rusă dar nu numai acestea. A scos la iveală o serie de disfunctionaIităşi care afectează functionarea ordinii internaşionale instituite după cel de-al doilea război mondial dar şi limitele globaI¡zării ca fenomen care se manifestă în toate domeniile de la cel al turismului şi finanţielor la cel al producşiei de bunuri şi servicii.

Din punct de vedere al modului de manifestare a Pandemiei COVID-19 anul care s-a scurs arată că evoluţiile interne şi cele externe nu sunt identice ca timp şi spaşiu. Dacă în plan intern prin măsurile luate de guverne ca răspuns la acşiunea virusului Sars-Cov 2 se poate afirma că cele mai multe din societăşile avansate au trecut de prima epocă în viaţia internaşională suntem încă în primul moment. Modul cum marii actori ai vieţii internaşionale vor răspunde la şocul pandemmic în plan intern va avea consecinţie geopolitice în acumularea şi gestionarea puterii naşionale dar şi în puterea de influenţiare a actorilor non statali puternic legati de stat. Inevitabil vor exista atât câştigători cât şi învinşi în această criză, aţia cum s-a întîmplat în toate cele care au avut loc în trecut.

După încheierea pandemiei COVID-19 vor exista ţări cu mari datorii acumulate iar altele cu un mare plus în volumul de capital şi nu numai22. Iar acest fapt va conduce la redistribuirea puterii în politica internaşională cu majore consecinţie pentru evoluţiile geopolitice şi geostrategice ulterioare. Prin urmare, greţielile sau deciziile înţielepte care se iau acum de guverne vor avea consecinţie importante în anii următori23. Din acest punct de vedere, sunt opinii care consideră că am asistat la o demonstraşie fără precedent. China s-a aflat în dificultate la începutul crizei provocată de şocul pandemic prin măsurile luate depăşit situaşia de criză în interior şi apoi a trecut la valorificarea avantajelor în politica internaşională acolo unde interesele i-au dictat prin „mask diplomacy" şi alte activităşi cum au fost cele de livrare a echipamentelor medicale de protecşie24.

Impactul şocului pandemic COVID-19 asupra doar a două dintre probleme internaşionale asupra cărora nevom opri, pe de o parte, cel al rivalităşilor pentru hegemonie globală dintre SUAşi China puterea emergentă care contestă hegemonia americană în lume iar pe de alta, la posibilitatea de schimbare a paradigmei în ordinea internaşională actuală nu este perceptibil acum din mai multe motive, în primul rînd China şi SUA s-au angajat într-un războiul propagandistic/„bătălie a naraşiunilor" pe marginea unei teme care este marginală în această ecuaşie şi anume cine este cea mai eficientă putere internaşională în a răspunde eficient la COVID-19. în acest război dus prin media şi reţielele de socializare China neagă responsabilitatea pentru originea şi răspândirea coronavirusului prin transmiterea de informaţii false şi lansarea pe reţiele de socializare ale unorteorii ale conspiraşiei25. SUA au contracarat prin diseminarea informaţiilor despre Coronavirus cu eticheta „virusul chinezesc"26. America a folosit această formă de contracarare în încercarea de a distrage atenşia de la gestionarea necorespunzătoare a pandemiei în faza sa de început şi evidenşierea superiorităţii asupra Chinei în ceea ce priveşte deschiderea şi transparenţia sistemului său politic. In fapt ca rivali în politica internaşională în lupta pentru hegemonie globală, atât SUA, cât şi China au încearcat să valorifice pandemia pentru a creşte gradul de pozitivitate a imaginii ca resursă de putere.27 Din această perspectivă este posibil să apară o structură de tip bipolar a politicii internaşionale dar nu de genul ordinii internaşionale specific perioadei Războiului Rece, deşi nu sunt puşini analiştii care vorbesc de cel de-al doilea război rece28 ci asemănătoare cu cea apărută pe continentul european după formarea alianţielor político-militare Antanta respectiv Puterile centrale avînd de data aceasta blanţia geopolitică bazată pe blocul euro-asiatic şi pe cel euro-atlantic29. în aceste condiţii confruntarea nu va mai fi clasică prin utilizarea puterii hard/militare aţia cum s-a întimplat in istoria secolelor precedente ci una specific puterii soft in care teatrele de operaşiuni vor fi în domeniul financiar, comercial şi al competişiei tehnologice. Bătălia tehnologică în ceea ce priveşte producerea de vaccinuri a fost cîştigată deocamdată de blocul euro-atlantic.

Istoria ne arată că pînă acum schimbarea ordinii internaşionale a fost determinată de evenimente rare din categoria conflictelor majore şi se produce la masa tratativelor ere punea capăt confruntărilor dintre marile puteri. Din această perspectivă Războiul de 30 de ani cu pacea de la Westfalia, Primul şi al Doilea Război Mondial cu Tratatele de la Paris au fost momente care au fost urmate de fiecare dată de naşterea unei noi ordini internaşionale. Fundamentele acesteia erau ancorate în o nouă balanţiă de putere şi o schimbare a arhitecturii globale de securitate30. Pandemiile care au afectat societăşile in acest răstimp n-au produs schimbări în ordinea internaşională şi nici în echilibrele de putere la nivel mondial. Una dintre explicaţii ar fi aceea că spre deosebire de războaie, pandemiile nu sunt "bătălii" de sumă nulă care să se sfîrţiească, în mod necesar, cu un câştigător necontestat care să stabilescă regulile pentru modul în care actorii pe scena internaşională vor putea să interacşioneze între ei. Dimpotrivă, pandemiile, precum cea a COVID-19, implică colaborarea chiar şi între rivalii tradişionali. Exemplele actuale includ China care oferă ajutor Europei şi SUA care oferă ajutor Iranului31.

Şi totuşi aceste observaţii nu întrunesc toate caracteristiciile unui fenomen care să poată juca rol de cadru de interpretata re deoarece pandemia Covid-19 a accelerat ciocnirea dintre Statele Unite şi China pentru dominaşia pe tabla de ţiah globală. Această rivalitate geopolitică accentuată de o criză sanitară majoră nu îşi găseşte precedent în istoria relaţiilor internaşionale a secolului XX. Din 1945 până în 1991, lumea a fost într-un precar echilibru datorită comportamentelor avute în politica internaşionale a celor două superputeri- Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Din 1991 până în 1999-2000 şi ascensiunea la putere a lui Vladimir Putin, a existat un fel de interregn în ordinea internaşională ceea ce a dat o oarecare stabilitate intr-o lume măcinată de conflicte în diferite periferii controlate de marile puteri.

Declanşarea pandemiei COVID-19 a accelerat manifestarea tuturor factorilor obiectivi şi subiectivi care măcinau actuala ordine internaşional şi existau in sistemul de relaţii transatlantice care a funcşionat în timpul războiului rece şi după au început să se manifeste cu mult timp înainte de aparişia virusului SarsCov2. De cîtşiva ani UE nu mai este un actor care se aliniază automat la inişiativele şi deciziile de politică externă ale SUA. Ilustrativ ni se par afirmaţiile făcute de super prudenta cancelar german Angela Merkel care a recunoscut în mai 2017 că „vremurile în care am putea depinde complet de ceilalşi sunt pe cale de ieşire" şi „noi europenii trebuie să ne luăm destinul în mâinile noastre".32 iar pe de altă parte globalizarea ca fenomen dominant în lumea internaşională cu un deceniu înainte a a fost puternic afectat de cel al regionalizării. Acest aspect este evidenşiat de evoluşia comerţiului şi a circuitelor financiare. Comerţiul cu mărfuri şi produsul intern brut mondial de exemplu au ajuns de la 39% în 1990 la un vârf de 61 % în 2008. în 2019 comerţiul ca pondere a producşiei în economia globală la fel ca şi fluxurile financiare transfrontaliere erau mai mici decât înainte de criza financiară din 200833. competişia pentru dominaşie în ceea ce priveşte inteligenţia artificială şi infrastructura de comunicaţii 5G pare să fi eliminat definitiv liantul/zidul ideologic. Controlul infrastructurii de comunicaţii a fost întotdeauna esenşial pentru dominaşia unei mari puteri şi pentru ordinea mondială „deoarece avantajul în tehnologiile platformelor este un indicator puternic al nivelului global de competişie"34. Avind în vedere experienţia istorică a modului cum au evoluat schimbările in ordinea internaşională35 se poate observa regulile şi normele care au stat la baza fiecăruia dintre ele s-au adaptat şi/sau schimbat chiar din momentul in care au apărut germenii unei crize majore in sistemul internaşional. Concertul Europei, o instituşie interguvernamentală vag constituită pe baza echilibrului de putere a funcşionat şi a modelat credinţiele şi comportamentul diplomatic al liderilor marilor puteri europene pe tot parcursul secolului al XlX-lea. Nu a supravieţiuit izbucnirii Primului Război şi a fost înlocuită de Liga Naşiunilor. La rîndul ei Liga a dispărut nu numai din cauza deficienţielorsale instituşionale, ci şi pentru că era fondată pe principii şi norme ancorate în idealismul wilsonian dar care nu permiteau marilor puteri învinse să-şi refacă dominaşia. Urmarea a fost contestarea şi dărîmarea de catre nemulţiumişi a ordinii instituite şi garantate de Liga Naşiunilor. Evoluţiile s-au repetat cu următoarele ordini internaşionale. Această lecşie a istoriei dă greutate, dincolo de notorietatea de care se bucură, aprecierilor lui Henry Kissinger potrivit cărora că pandemia „va modifica pentru totdeauna ordinea mondială. . . lumea nu va mai fi niciodată aceeaşi după coronavirus.36

Acesată schimbare va fi mai mult sau mai puşin profundă în funcşie de cît de intens se vor manifesta factorii enumeraşi anterior. în primul rând, de-globalizarea. Cea mai mare victimă a pandemiei de coronavirus sunt lanţiu Iu rile de aprovizionare şi (re)distrbuire „just-in-time" a bunurilor şi serviciilor care au constituit motorul globalizării în cea mai bună parte a secolului trecut. Extraordinar de eficiente şi construite pentru creştere pandemia COVID-19 le-a afectat grav funcşionalitate prin măsurile luate de guverne la frontierele naşionale din raşiuni sanitare şi de politici de sănătate37. în al doilea rînd creşterea/scăderea în popularitate a ideologiilor şi a grupărilor politice care se opun neoliberalismului actual cum ar fi populismul şi naşionalismul. Forţiele anti-sitem se manifestau deja cu destulă putere atunci când economia globală se comporta relativ bine. Acest lucru se va intensifica în mod semnificativ în urma celei mai grave crize economice provocate de pandemie care a afectat într-o proporşie mai mari clasa medie şi forţia de muncă de bază în secoarele cheie. Pe deasupra aceste categorii ale populaşiei sunt lipsite tot din raşiuni sanitare de drepturile de a deplasa liber şi de a socializa pe diferite termene. Implicaţiile distanţiării sociale şi fizice a angajamentul de a respecta anumite reguli şi posibilitatea de fi controlate vor conduce la o polarizare politică mai puternică şi vor favoriza miţicările anti-sistem care se vor răsfrînge şi asupra mediului internaşional în sensul posibilităţii exploatării lor prin tehnicile războilui din a cincea generşie către una sau alta dintre marile puteri interesate în schimbarea ordinii internaşionale.

Concluzii

Şocurile geopolitice din ultimii ani dar mai ales cel produs de pandemia COVID-19 arată cât de uţior pot fi zdruncinate relaţiile internaşionale şi bazele teoretice şi ideologice care le asigură funcşionalitatea. O nouă ordine internaşională nu va mai semăna cu cele din trecutul mai îndepărtat sau recent cînd o mare putere sau un grup de mari puteri şi-au impus viziunea şi principiile. Noile tehnologii vor putea oferi o marjă de implicare in edificarea noii ordini şi actorilor care tradişional nu erau parte a unui astfel de proces. Acest fapt ar putea să conducă la o formulă mai atractivă pentru toate naşiunile şi a căror valori să fie general împărtăşite şi respectate în relaţiile internaşionale. Lucrul acesta va determina schimbări majore în politica externă şi diplomaşia marilor puteri pentru ca rivalitatea geopolitică să nu mai fie un factor cheie în organizarea păcii şi securităţii globale. Depinde de înţielepciunea liderilor politici şi nu numai şi de capacitatea lor de a înţielege sensul schimbărilor provocate de actualul şoc geopolitic. Cu alte cuvinte marile puteri şi a Işi actori pot alege să joace jocul în ordinea clasică a diplomaşiei sau să răspundă la schimbare şi să îşi dezvolte noi reguli ale jocului. Convergenţia convingerilor şi ideilor poate întări atracşia populară a unui nou model de ordine internaşională şi ar putea servi drept puncte focale pentru diferişi actori pentru a-şi coordona acşiunile şi a modela noile norme internaşionale.

Sidebar

Constantin Hlihor este profesor universitar dr., specialist în istoria secolului XX, geopolitică şi relaţii internaşionale. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius" din Constanţia, expert evaluator ARACIS - domeniul ştiinţie politice şi istorie contemporană şi (co)autor a sute de cărşi, articoile şi studii. Printre acestea se numără: Revoluşie şi tranzişie la români într-un secol scurt. 19181989 (Tritonie, 2017), România şi şocurile geopolitice ale războiului rece (IRRd, 2016), Geopolitics. From a Classical to a Postmodern Approach (Italian Academic Publishing, 2014), România: căderea comunismului şi naşterea democraşiei. 1989-2000 (Editura Universităţii din Bucureşti, 2006).

Footnote

1 Joseph tampei, Jamal Shamsie, Zur Shapira, "Experiencing the Improbable: Rare Events and Organizational Learning", Organization Science 20, 5 (2009): 835-845.

2 Joseph tampei, Jamal Shamsie, Zur Shapira, "Experiencing the Improbable", 836.

3 Alan Ingram, "The New Geopolitics of Disease: Between Global Health and Global Security", Geopolitics 10, 3 (2005): 524.

4 Glenn McGillivray, "Coronavirus is significant, but is it a true black swan eventţi" The Conversation, (April 30, 2020) https://theconversation.com/coronavirus-is-significant-but-is-it-a -true-black-swan-event-136675 accesat 29.05.2021.

5 François Heisbourg, "From Wuhan to the World: How the Pandemic Will Reshape Geopolitics", Survival 62, 3 (2020): 9.

6 Zoltán Lakner et al., "Derailment or Turning Pointţi The Effect of the COVID-19 Pandemic on Sustainability-Related Thinking", Sustainability (2021): 13, https://doi.org/10.3390/su13105506 accesat la 25 mai 2021.

7 Richard Haass, "The Pandemic Will Accelerate History Rather than Reshape It" Foreign Affairs, (April 2020); Jay J. Van Bavel et al., "Using social and behavioural science to support COVID-19 pandemic response" Nature Human Behaviour 4 (2020): 460-471; David Harvey, "Anti-capitalist politics in the time of Covid-19", https://jacobinmag.com/2020/03/david-harvey-coronavirus-poli tical-economy-disruptions; accesat la 25 05.2021.

8 Constantin Hlihor, România şi şocurile geopolitice ale Războiului Rece.1980-1991 (Bucureţiti: IRRD, 2016), 13-62; Gill Duane, Liesel Ritchie, "Contributions of Technological and Natech Disaster Research to the Social Science Disaster Paradigm", in Havidan Rodríguez, William Donner, Joseph Trainor, eds.. The Handbook of Disaster Research, 2nd ed., (Springer, 2018): 39-60.

9 Philippe Lacoude, "No, SARS-CoV-2 does not contain HIV genetic code!" European Scientist, (18 aprilie 2020)<<https://www.europeanscientist.com/en/big-data/no-sars-cov-2-does-not-contai n-hivgenetic-code/>>; D. Paraskevis et al, "Full-genome evolutionary analysis of the novel corona virus (2019-nCoV) rejects the hypothesis of emergence as a result of a recent recombination event". Infection, Genetics and Evolution 79 (2020) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32004758/ ; D Benvenuto et al, "The 2019-new coronavirus epidemic: evidence for virus evolution". Journal for Medical Virology 92 (2020): 455-459, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ jmv.25688 accesat la 23 mai 2021.

10 Lucian Liviu Albu, coord.. Evaluări ale impactului macroeconomic al covid-19, (Bucureşti: Academia Română, Institutul de prognoză economică,2020); lulia Monica Oehler-ţiincai, "O evaluare preliminară a impactului economic al pandemiei de Covid-19 asupra ţiărilor din Europa Centrală şi de Est" EUROINFO 4, 2 (2020):18-33; Dr. Mukesh Kumar Mishra, The World after COVID-19 and its impact on Global Economy, online https://www.econstor.eu/bitstream/10419/215931/1/ MKM%20PAPER%20FOR%20COVID.pdf accesat la 23 mai 2021.

11 Hal Brands, Francis J. Gavin, COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2020); Andreea Brînză, "Some Say China's Belt and Road Helped Create This Pandemic. Can It Prevent the Next Oneţi", The Diplomat, April 2, https://thediplomat.com/2020/04/some-say-chinas-belt-and-road-helped-crea te-this-pandemic-can-it-prevent-the-next-one/ ; Medea Benjamin, Nicolas J. S. Davies, "Could COVID-19 Reshape Global Leadershipţi", Common Dreams, (April 1, 2020) https://www.commondreams.org/views/2020/04/01/could-covid-19-reshape-global-leadership accesat la 23 mai 2021.

12 Avery Goldstein, "US-China Rivalry in the Twenty-first Century: Déja vu and Cold War II" China International Strategy Review, (June 2, 2020) https://doi.org/10.1007/s42533-020-00036-w; Michael Green, Evan S. Medeiros, "The Pandemic Won't Make China the World's Leader", Foreign Affairs (April 15, 2020), https://www.foreignaffairs.com/articles/united-states/2020-04-15/pande mic-wont-make-china-worlds-leader accesat la 23 mai 2021.

13 Jennifer Cole, Klaus Dodds, "Unhealthy geopolitics: can the response to COVID-19 reform climate change policyţi" Bulletin of the World Health Organization 99 (2021): 148-154.

14 Peter Schwartz, Doug Randall, "Ahead of the Curve: Anticipating Strategic Surprise", in Francis Fukuyama, ed. Blindside: how to anticipate forcing events and wild cards in global politics, (Washington DC: Brookings Institution Press, 2007): 93.

15 Peter Schwartz, Doug Randall, "Ahead of the Curve".

16 Peter Schwartz, Doug Randall, "Ahead of the Curve", 94.

17 Ulirch Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, translated by Mark Ritter, (London,Newbury Park, New Delhi: SAGE Publications, 1992): 3-16.

18 Robert J. Barro, "Rare disasters and asset markets in the twentieth century". The Quarterly Journal of Economics 121, 3 (2006): 823-866; Martin Eichenbaum et al., "How people respond to rare events", VOXEU, (November 2020) https://voxeu.org/article/how-people-respond-rare-events, accesat la 28. 05.2021.

19 Bartosz Maćkowiak, Mirko Wiederholt, "Lack of preparation for rare events and policy implications in the time of COVID-19", VOXEU, (19 March 2020) https://voxeu.org/article/lack-pr eparation-rare-events-and-policy-implications-time-covid-19 accesat la 28. 05.2021c

20 Bartosz Maćkowiak, Mirko Wiederholt, "Lack of preparation"

21 Klaus Schwab, Thierry Malleret, Covid-19: The Great Reset, (Forum Publishing, 2020) http:// reparti.free.fr/schwab2020.pdf accesat la 28. 05.2021

22 K. Abay, K. Tafere, A. Woldemichael, "Winners and Losers from COVID-19: Global Evidence from Google Search" World Bank Policy Research Paper 9268, World Bank, https://ssrn.com/ abstract=3617347 accesat la 29 05. 2021.

23 Andrea Alexander, Aaron De Smet, Leigh Weiss, "Decision making in uncertain times" (March 24, 2020) https://www.mckinsey.com/business-functions/organization/our-insights/decisi on-making-in-uncertain-times accesat la 29 05. 2021.

24 Hanns Günther Hilpert, Angela Stanzel, China - winning the pandemic... for now: the People's Republic is exuding strength, but can they keep it upţi (SWP Comment, 1/2021), Berlin: Stiftung Wissenschaft und Politik -SWP- Deutsches Institut für Internationale Politik und Sicherheit, https://doi.org/10.18449/2021C01 accesat la 29 05. 2021.

25 Fu Gu et al., "The Role of Conspiracy Theories in the Spread of COVID-19 across the United States", Int. J. Environ. Res. Public Health 18, 3843 (2021).

26 Theodore C. Masters-Waage, Nilotpal Jha, Jochen Reb, "COVID-19, Coronavirus, Wuhan Virus, or China Virusţi Understanding How to "Do No Harm" When Naming an Infectious Disease, Frontiers in Psychology, (December 2020) https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/ fpsyg.2020.561270/full accesat la 27 .06. 2021.

27 Riham Bahi, "The geopolitics of COVID-19: US-China rivalry and the imminent Kindleberger trap". Review of Economics and Political Science 6, 1 (2021): 76-94

28 Niall Ferguson, "From COVID War to Cold War: The New Three-Body Problem", https://www. hoover.org/sites/default/files/research/docs/n.ferguson-americaworld.pdf accesat la 27.06.2021.

29 Jesus R. Argumosa Pila, "COVID-19, Geopolitics and a new balance of power", in Gian Luca Gardini, ed.. The world before and after Covid-19. Intellectual reflections on politics, diplomacy and international relations, (Stockholm: European Institute of International Studies, 2020): 36-40.

30 Hal Brands, Francis J. Gavin, "COVID-19 and World Order", in Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Johns Hopkins University Press, 2020): 10

31 Ibrahim Fraihat, "No Paradigm Shift in Post Covid-19 World Order", Center for Strategic Research & Antalya Diplomacy Forum, Republic of Turkey http://sam.gov.tr/pdf/samyayinlari/The%20 World%20after%20COVID19.pdf accesat la 02.06.2021.

32 Stefan Lehne, "How the EU Can Survive in a Geopolitical Age", Carnegie Endowment for International Peace, (February 2020):3, https://carnegieendowment.org/files/2-24_Lehne-EU_ Geopolitics.pdf accesat la 02.06.2021,

33 Janice Gross Stein,"Take It Off-Site World Order and International Institutions after COVID-19", in Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order, 263.

34 Janice Gross Stein,"Take It Off-Site", 260.

35 Margaret McMillan, "The World after COVID. A Perspective from History" in Hal Brands" in Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order, 40-54.

36 Henry Kissinger, "The Coronavirus Pandemic Will Forever Alter the World Order", in Wall Street Journal, (April 3, 2020) https://www.wsj.com/articles/the-coronavirus-pandemic-will-fore ver-alter-the-world-orderl 1585953005. accesat la 2.06.2020.

37 Ian Bremmer, "Coronavirus and the World Order to Come", Horizons 16, (Spring 2020) https://www.cirsd.org/en/horizons/horizons-spring-2020-issue-no-16/coronavirus-and-the-world -order-to-comeţi cf_chljschl_tk =pmd_41c0dde2a2fbafc9d31c288b2fe841785e21632 5-16273 06229-0-gqNtZGzNAjijcnBszQki accesat la 2.06.2020.

References

BIBLIOGRAFIE

Lucian Liviu Albu, coord.. Evaluări ale impactului macroeconomic al covid-19, (Bucureşti: Academia Română, Institutul de prognoză economică, 2020).

Andrea Alexander, Aaron De Smet, Leigh Weiss, "Decision making in uncertain times" (March 24, 2020) https://www.mckinsey.com/business-functions/organization/our-insights/decision-making-in-uncertain-times accesat la 29 05. 2021.

Jesus R. Argumosa Pila, "COVID-19, Geopolitics and a new balance of power", în Gian Luca Gardini, ed.. The world before and after Covid-19. Intellectual reflections on politics, diplomacy and international relations, (Stockholm: European Institute of International Studies, 2020): 36-40.

Riham Bahi, "The geopolitics of COVID-19: US-China rivalry and the imminent Kindleberger trap", Review of Economics and Political Science 6, 1 (2021): 76-94.

Robert J. Barro, "Rare disasters and asset markets in the twentieth century", în The Quarterlyjournal of Economics 121, 3 (2006): 823-866.

Ulirch Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, translated by Mark Ritter, (London, Newbury Park, New Delhi: SAGE Publications, 1992).

Medea Benjamin, Nicolas J. S. Davies, "Could COVID-19 Reshape Global Leadershipţi", Common Dreams (April 1, 2020) https://www.commondreams.org/views/2020/04/01/could-covid-19-reshape-global-leadership accesat la 23 mai 2021.

Domenico Benvenuto, Marta Giovanetti, Alessandra Ciccozzi, Silvia Spoto, Silvia Angeletti, Massimo Ciccozzi, "The 2019-new coronavirus epidemic: evidence for virus evolution". Journal for Medical Virology 92, (2020): 455-459, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ jmv.25688 accesat la 23 mai 2021.

Hal Brands, Francis J. Gavin, COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2020).

Hal Brands, Francis J. Gavin, "COVID-19 and World Order", în Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Johns Hopkins University Press, 2020).

Ian Bremmer, "Coronavirus and the World Order to Come", Horizons 16, (Spring 2020) https://www.cirsd.org/en/horizons/horizons-spring-2020-issue-no-16/coronavirus-and-the-world-order-to-comeţi cf_chljschl_tk =pmd_41c0dde2a2fbafc9d31c288b2fe8 41785e216325-1627306229-0-gqNtZGzNAjijcnBszQki accesat la 2.06.2020.

Andreea Brînză, "Some Say China's Belt and Road Helped Create This Pandemic. Can It Prevent the Next Oneţi", The Diplomat (April 2, 2020), https://thediplomat.com/2020/04/some-say-chinas-belt-and-road-helped-create-this-pandemic-can-it-prevent-the-next-one/

Jennifer Cole, Klaus Dodds, "Unhealthy geopolitics: can the response to COVID-19 reform climate change policyţi" Bulletin of the World Health Organization 99, (2021): 148-154.

Gill Duane, Liesel Ritchie, "Contributions of Technological and Natech Disaster Research to the Social Science Disaster Paradigm", în Havidan Rodríguez, William Donner, Joseph Trainor, eds.. The Handbook of Disaster Research, 2nd ed., (Springer, 2018): 39-60.

Martin Eichenbaum, Miguel Godinho de Matos, Francisco Lima, Sergio Rebelo, Mathias Trabandt, "How people respond to rare events", VOXEU, (November 2020) https://voxeu.org/ article/how-people-respond-rare-events, accesat la 28. 05.2021.

Niall Ferguson, "From COVID War to Cold War: The New Three-Body Problem", https:// www.hoover.org/sites/default/files/research/docs/n.ferguson-americaworld.pdf accesat la 27.06.2021.

Ibrahim Fraihat, "No Paradigm Shift in Post Covid-19 World Order", în The World after COVID-19: Cooperation or Competitionţi, Center for Strategic Research & Antalya Diplomacy Forum, SAM Publications http://sam.gov.tr/pdf/sam-yayinlari/The%20World%20after%20COVID19.pdf accesat la 02.06.2021.

Avery Goldstein, "US-China Rivalry in the Twenty-first Century: Deja vu and Cold War II" China International Strategy Review, (June 2, 2020) https://doi.org/10.1007/s42533-020-00036-w accesat la 23 mai 2021.

Michael Green, Evan S. Medeiros, "The Pandemic Won't Make China the World's Leader"Foreign Affairs (April 15, 2020), https://www.foreignaffairs.com/articles/united-states/2020-04-15/pandemic-wont-make-china-worlds-leader accesat la 23 mai 2021.

Richard Haass, "The Pandemic Will Accelerate History Rather than Reshape It" Foreign Affairs, (April 2020).

David Harvey, "Anti-capitalist politics in the time of Covid-19", Jacobin, (March 2020) https:// jacobinmag.com/2020/03/david-harvey-coronavirus-political-economy-disruptions accesat la 25 05.2021.

François Heisbourg, "From Wuhan to the World: How the Pandemic Will Reshape Geopolitics", Survival 62, 3 (2020): 9.

Fu Gu, Yingwen Wu, Xinyu Hu, Jianfeng Guo, Xiaohan Yang, Xinze Zhao, "The Role of Conspiracy Theories in the Spread of COVID-19 across the United States", Int. J. Environ. Res. Public Health 18, 3843 (2021).

Hanns Günther Hilpert, Angela Stanzel, China - winning the pandemic... for now: the People's Republic is exuding strength, but can they keep it upţi (SWP Comment, 1/2021), Berlin: Stiftung Wissenschaft und Politik -SWP- Deutsches Institut für Internationale Politik und Sicherheit, https://doi.org/10.18449/2021C01 accesat la 29 05. 2021.

Constantin Hlihor, Romania şi şocurile geopolitice ale Războiului Rece. 1980-1991 (Bucureşti: IRRD, 2016).

Alan Ingram, "The New Geopolitics of Disease: Between Global Health and Global Security", Geopolitics 10, 3 (2005): 524.

Abay Kibrom A., Tafere Kibrom, Woldemichael Andinet, "Winners and Losers from COVID-19: Global Evidence from Google Search" World Bank Policy Research Paper, 9268, World Bank, https://ssrn.com/abstract=3617347 accesat la 29 05. 2021.

Henry Kissinger, "The Coronavirus Pandemic Will Forever Alter the World Order", Wall Street Journal, (April 3, 2020) https://www.wsj.com/articles/the-coronavirus-pandemic-will-forever-alter-the-world-orderl 1585953005. accesat la 2.06.2020.

Philippe Lacoude, "No, SARS-CoV-2 does not contain HIV genetic code!", European Scientist (18 aprilie 2020) https://www.europeanscientist.com/en/big-data/no-sars-cov-2-does-not-contain-hivgenetic-code/

Lakner Zoltán, Brigitta Piasek, Anna Kiss, Sándor Soós, Ágoston Temesi, "Derailment or Turning PointţiThe Effect of the COVID-19 Pandemic on Sustainability-Related Thinking", Sustainability 13,10 (2021), https://doi.org/10.3390/su13105506 accesat la 25 mai 2021.

Joseph Lampel, Jamal Shamsie, Zur Shapira, "Experiencing the Improbable: Rare Events and Organizational Learning", Organization Science 20, 5 (2009): 835-845.

Stefan Lehne, "How the EU Can Survive in a Geopolitical Age", Carnegie Endowment for International Peace, (February 2020):3, https://carnegieendowment.org/files/2-24_Lehne-EU_ Geopolitics.pdf accesat la 02.06.2021.

Bartosz Maćkowiak, Mirko Wiederholt, "Lack of preparation for rare events and policy impli- cations in the time of COVID-19", VOXEL/, (19 March 2020) https://voxeu.org/article/lack-preparation-rare-events-and-policy-implications-time-covid-19 accesat la 28. 05.2021.

Glenn McGillivray, "Coronavirus is significant, but is it a true black swan eventţi". The Conversation, (April 30, 2020) https://theconversation.com/coronavirus-is-significant-but-is-it-a-true-black-swan-event-136675 accesat 29.05.2021.

Margaret McMillan, "The World after COVID. A Perspective from History in Hal Brands" in Francis J. Gavin, eds., în Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order, in Hal Brands, Francis J. Gavin, eds.,COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Johns Hopkins University Press, 2020).

Theodore C. Masters-Waage, Nilotpal Jha, Jochen Reb, "COVID-19, Coronavirus, Wuhan Virus, or China Virusţi Understanding How to 'Do No Harm' When Naming an Infectious Disease, Frontiers in Psychology, (December 2020) https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/ fpsyg.2020.561270/full accesat la 27 .06. 2021.

Mukesh Kumar Mishra, The World after COVID-19 and its impact on Global Economy, ZBWLeibniz Information Centre for Economics, Kiel, Hamburg https://www.econstor.eu/bitstream/10419/215931/1/M KM%20PAPER%20FOR%20COVID.pdf accesat la 23 mai 2021.

Iulia Monica Oehler-şincai, "O evaluare preliminară a impactului economic al pandemie! de Covid-19 asupra ţiărilor din Europa Centrală şi de Est" EUROINFO 4, 2 (2020):18-33.

D. Paraskevis, E.G. Kostaki, G. Magiorkinis, G. Panayiotakopoulos, G. Sourvinos, S. Tsiodras, "Full-genome evolutionary analysis of the novel corona virus (2019-nCoV) rejects the hypothesis of emergence as a result of a recent recombination event". Infection, Genetics and Evolution 79, (2020) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32004758/

Klaus Schwab, Thierry Malleret, Covid-19: The Great Reset, (Forum Publishing, 2020) http:// reparti.free.fr/schwab2020.pdf accesat la 28. 05.202.

Peter Schwartz, Doug Randall, "Ahead of the Curve: Anticipating Strategic Surprise", în Francis Fukuyama, ed. Blindside: how to anticipate forcing events and wild cards in global politics, (Washington DC: Brookings Institution Press, 2007).

Janice Gross Stein,"Take It Off-Site World Order and International Institutions after COVID-19", în Hal Brands, Francis J. Gavin, eds., COVID-19 and World Order, in Hal Brands, Francis J. Gavin, eds.,COVID-19 and World Order: The Future of Conflict, Competition, and Cooperation, (Johns Hopkins University Press, 2020).

Jay J. Van Bavel et al., "Using social and behavioural science to support COVID-19 pandemic response" Nature Human Behaviour, 4, (2020): 460-471.