ABORDAREA ACTIUNILOR DE MANAGEMENT TERITORIAL LA NIVELUL ARIILOR RESTRUCTURATE FUNCTIONAL

Headnote

Abstract. This study is based on the general analysis of functional restructured areas, whose evolution is achieved through interdependence relations at the economic level that support their development and assertion. The main major types are: a) traditional residential areas restructured for residential and services, whose relative stability is given by the slow process of changing at the structural level under the influence of different socio-economical processes; b) industrial areas restructured for residential and residential-services, whose interpretation is related to the multiple dimensions that the industrial restructuring process has in principal (economic, social and environmental); c) old industrial areas restructured in industrial parks, the new areas being often combined to a viable industrial environment, undistorted, based on competition and on a stable legal framework, simple and coherent, in order to ensure a sustainable economical growth; d) residential and services areas restructured for transport, the concerns in the transport restructuring representing a step absolutely necessary in the whole process of urban restructuring.

Key words: territorial management, restructuring process, functional restructured areas

1. Introducere

Dezvoltarea teritorialä, numitä §i dezvoltarea regionalä sau planificarea urbanä §i ruralä (Merlin, 2009) poate fi consideratä drept echivalentul în limba englezä al termenului francez amenajarea teritoriului sau al celui german de planificare regionalä (raumordnung). Este mai degrabä o acjiune sau o practicä decât o §tiintä, tehnicä sau artä în scopul dispunerii în ordine, prin intermediul spatiului national §i într-o viziune prospectivä, a populatiei §i activitätilor economice, dar §i a facilitätilor §i mijloacelor de comunicare de care acestea pot beneficia. Dar, pentru ca functiile §i relatiile dintre oameni sä poatä fi exercitate în modul cel mai simplu, economic §i armonios, trebuie luate în consideratie §i constrângerile naturale, umane, economice §i chiar strategice. O relationare corectä între acestea presupune traversarea unor procese economice necesare adaptärii permanente la schimbärile produse, pe de o parte, la nivel national §i, pe de altä parte, la scarä international. Astfei, apare §i procesul de restructurare functionalä, asimilat adeseori notiunilor de schimbare, ajustare sau adaptare. O restructurare funcfionalä vizeazä reorganizarea zonelor funcjionale în scopul creçterii performantelor §i eficienjei. Sfera conceptúala a notiunii este foarte largä, implicând restructuräri financiare, organizatorice, tehnologice, spatiale, de proprietate §i de ramurä.

Conform lui Hudson (2009), conceptul de restructurare a crescut ca importantä în geografía economicä în anii 1980 §i se referä mai degrabä la aspectele calitative decât la schimbärile cantitative §i inovarea produselor, proceselor §i formelor organizatorice în economie §i geografía economicä. Acest termen se poate referí, de asemenea, la schimbäri în economiile teritoriale, pe diferite scäri spatiale. Restructurarea este endemicä pentru economiile capitaliste §i practicile acestora. Ca o consecintä, mai ales o datä cu expansiunea capitalismului în fostele economii de stat socialiste din Europa Centralä §i de Est, dar §i China, restructurarea rämäne un concept important în întelegerea economiilor pe zone geografice. Rämäne, de asemenea importantä pentru factorii de decizie politicä §i politicieni în încercarea acestora de a orienta schimbärile economice §i de dezvoltare într-un mod special, atât în termeni de dezvoltare teritorialä §i durabilitate ecologicä, cât §i în recunoaçterea limitelor capacitätii lor de a îndrepta strategiile de capital în directiile considerate necesare. în timp ce spatiul teoretic ia în consideratie mai multe forme radicale de restructurare §i se mutä de la capitalism la alte moduri de organizare politicä §i economicä, în practicä existä o explorare destul de slabä a acestui spatiu.

Având la bazä o clasificare realizatä de Dunning în 1993 §i care se referä la trei posibile modele sau scenarii despre dezvoltarea în Europa Centralä §i de Est, respectiv modelul de dezvoltare national, modelul reconstructiei §i modelul sistemic, Barta (2000) considerä cä zona Europei Centrale §i de Est se înscrie în ultimul model.

Modelul sistemic reprezintä o îmbinare a primelor douä modele §i datoritä faptului cä este vorba de un spatiu omogen, unele täri precum Polonia, Rep. Cehä, Ungaria, Slovenia §i Slovacia s-ar înscrie în rândul tärilor mai dezvoltate, iar áltele precum Romania, Bulgaria §i Serbia în rândul tärilor mai putin dezvoltate. Fâcând referire la Ungaria, se pune întrebarea dacä recesiunea economiei capitalei de la începutul anilor 1990 a fost cauzatä orí de transformärile introduse de trecerea de la o economie centralizatä la una de piatä ori de procesul de deziundustrializare? Dupä parcurgerea perioadei de tranzitie, vom avea de-a face în final cu o industrie de dimensiuni mai mici, cu o structurä modernä §i de o importantä strategicä? Putern fi martorii unei reindustrializäri? In încercarea de a räspunde la aceste întrebâri despre viitorul economiei locale, se presupune cä modelul va fi un melanj al mai multor realitäti (Barta, 2000): ponderea industriel în ansamblul economiei locale va continua sä descreascä în viitor într-un mod similar cu oraçele din vestul Europei; economiile ce rämän sau cele care vor apärea se vor transforma întrun sector modem §i mai profitabil decât cel anterior. Industria din Budapesta va avea structura unei retele de firme sub contractoare care vor functiona pe baza volumului investitiilor marilor societäti transnationale.

Plecând de la analiza exemplului anterior, putem afirma cä §i previziunile privind parcursul economic al Bucure§tiului se pot înscrie în aceea§i directie, eu atât mai mult eu cât amprenta trecutului economic este cea specificä tärilor fost comuniste.

Transformärile în analiza restrueturärilor sunt traducerea mutatiilor operate în strategiile întreprinderilor în termeni de internationalizare §i de transformare a modurilor de productie, dar §i de organizare §i finantare a pietelor. Cäutarea de noi piete §i de minimizare a costurilor sunt omniprezente §i se bazeazä pe posibilitatea întreprinderilor de a jongla în relatia spatiu/timp. Restructurärile nu mai sunt doar marca dezindustrializärii, dar §i concretizarea sofisticärii strategiilor întreprinderilor care, în functie de obiectivele lor economice §i/sau financiare §i bursiere folosesc posibilitätile oferite de globalizare pentru localizarea activitätilor acestora, transformând organizarea lor pe plan intern §i international (delocalizäri, externalizäri) §i modul de gestiune în functie de sectoarele lor de activitate (Raport AgirE, 2008).

Actiunile de restructurare implicä o serie de consecinte în ceea ce priveçte ocuparea fortei de muncä, resursele financiare, problemele sociale, dezvoltarea economicä, starea mediului, piata imobiliarä §i aspecte legate de management (Beaujolin-Bellet, 2008).

Gazier §i Bruggema (2010) identificä cele §ase functii aie restrueturärii piefei muncii într-un teritoriu pe termen lung, dincolo de simpla închidere a unei întreprinderi §i de o restructurare funcjionalä:

- organizarea revitalizärii teritoriilor pe baza unei strategii teritoriale a dezvoltärii;

- dezvoltarea de abordäri previzionale la nivelul unei game largi de actori eu privire la tendintele economice;

- dezvoltarea angajärii populatiei active;

- dezvoltarea dialogului social, însotit de dialogul la nivelul mai multor actori, aläturi de creçterea actiunilor colective ale angajatorilor pentru securizarea locurilor de muncä;

- gestionarea crizelor în scopul transformärii schimbärilor productive într-o oportunitate;

- organizarea dinamicä a tranzitiilor profesionale.

în 2009, Franta a créât cu sprijinul Delegatiei interministeriale pentru amenajarea teritoriului §i atractivitate regionalä - DATAR (Dossier DATAR, 3/2011) Fondul National de Revitalizare a Teritoriilor (FNRT) care vizeazä sustinerea întreprinderilor în interiorul zonelor afectate de mutatii economice §i pentru care nu au fost preväzute conventii de revitalizare. Analiza teritoriilor afectate de restrueturäri economice a demonstrat faptul cä íntreprinderile de talie medie care au fost implántate acolo se confruntä adeseori cu probleme financiare ce cresc direct proportional cu dezvoltarea lor, în conditiile în care ar putea sä se constituie în actori de reconversie la nivelul acelor spatii. Astfei, IMM-urile pot beneficia de planuri de revitalizare, fiind vorba doar de íntreprinderile de peste 1000 de salariati §i care au aplicat disponibilizäri importante. Aceastä obligatie de revitalizare este retrasä dacä íntreprinderile cunosc un procès de redresare sau, dimpotrivä, de lichidare judiciarä, iar dispozitivul nu rezolvä situatia bazinelor afectate de multiplele pierderi ale întreprinderilor de mai pujin de 1000 de salariati.

Fondul national de revitalizare a teritoriilor susjine sub forma unui dispozitiv de împrumuturi färä garantie (împrumut pentru revitalizarea teritoriului, PRT) acordat întreprinderilor care creeazä sau pästreazä eel pujin 10 locuri de muncä în cadrul proiectelor de dezvoltare a locurilor de muncä sau de menjinere partialä în caz de reluare a activitätii. Aceste întreprinderi trebuie sä räspundä însâ la douä criterii: a) aspectul märimii - deoarece este vorba de ajutorarea IMM-urilor cu cifre cuprinse între 10 §i 500 de salariati §i care nu apartin unui grup mai mare de 5000 de salariati; b) aspectul vitalitätii, în mäsura în care íntreprinderile eligibile trebuie sä beneficieze de o apreciere financiará satisfäcätoare sau slabä conform clasificärii europene.

2. Metodologie

Metodología folositä s-a bazat pe aplicarea metodelor clasice (metoda observatiei, metoda inductiv-deductivä etc. ) în abordarea unor concepte de bazä §i interpretarea rezultatelor la nivelul spatiilor analízate.

3. Rezultate

La nivelul ariilor restructurate functional, putem identifica patru tipuri majore, aflate in relatii de interdependent la nivel economic §i care susfin dezvoltarea §i afirmarea unui spatiu.

3.1. Arii rezidentiale traditionale restructurate pentru rezidential §i seruicii

In cadrul categoriilor care compun procesul de restructurare un loe aparte il ocupä §i restrueturarea rezidentialä, de care depinde §i formarea unei imagini asupra teritoriului respectiv. Când se discutä despre personalitatea unui teritoriu, nu se poate face abstractie de modul de organizare §i de speeifieul spatiului rezidential. Relativa stabilitate in timp a spatiului rezidential este datä de procesul lent de schimbare a strueturilor acestuia, mai ales în partea centralä a ora§elor. Un astfel de spatiu rezidential, purtând patina istoriei, devine o valoare arhitectonicä §i nu numai, care trebuie protejatä §i valorificatä ca atare.

Exemplele în care actiunile de restructurare urbanä au fost foarte dure caracterizeazä cu preeädere spatiile urbane §i presupun adeseori sacrificarea unor valori arhitectonice în scopul impunerii unui nou mod de viatä §i creärii premiselor unor noi funetiuni urbane. Pentru ora§ele europene care, de regulä, au valorificat siturile antice sau medievale, problema restrueturärii urbane a fost extrem de sensibilä, pornind chiar de la existenta acestor variabile centrale. Pentru ora§ele din tärile cu economie centralizatä de tip totalitär, interventia sub masca restrueturärii urbane a fost extrem de violentä sacrificând valori pentru obiective urbane comune, cu excese demonstrate de istoria recentä a arhitecturii.

în cazul restructurärii zonelor rezidentiale putem vorbi §i de acel tip de restructurare având la bazä aspectul social. Smit (2005) propune analiza restructurärii prin prisma habitatului social ce presupune, în mod ideal, o restructurare a cärei motivatie se regäse§te în contributia sa la alte trei tipuri de restructurare: restructurare spatialä, restructurare socialä §i restructurare economicä.

Conform lui Smit (2005), este important sä se facä distinctia între zonele de reînnoire urbanä (sau de regenerare) §i zonele de restructurare. în general, la nivelul autoritä^ilor locale, zonele de reînnoire urbanä sunt considerate drept acele zone särace care au nevoie de un impuis investitional. Acestea pot fi zone cu potential economic latent semnificativ, dar din care, în cea mai mare parte a cazurilor, populatia säraeä nu a fost exclusä în virtutea funetionärii pietii terenurilor. Suprapunerea între zonele de restructurare §i cele de regenerare este însâ posibilä, de exemplu în interiorul ora§elor, iar caracteristicile acestora pot fi destul de diferite.

Restructurarea rezidentialä la nivelul României se produce în raport de realitatea fiecärui sit urban, de specificul fiecärui teritoriu, de traditia §i viata economicoculturalä a acestuia. în general, cele mai mari problème au apärut în a doua jumätate a secolului al XX-lea §i au fost legate de integrarea în spatiul urban a marilor cartiere de locuit, a acelor habitate create artificial, cu o functie dominantä de cazare a fortei de muncä sositä din mediul rural, ca urmare a procesului de dezvoltare extensivä a industriei.

Cre§terea standardelor în materie de locuire, asociatä unei cereri mai mari decât oferta existentä, a determinat extinderea spatiilor rezidentiale în afara limitelor oraçului. De exemplu, la ora actualä tot mai multe ora§e §i comune situate în imediata apropiere a Bucureçtiului sunt caracterízate de o creçtere a dezvoltärilor imobiliare (Cepoiu, 2009a).

3.2. Arii industriale restructurate pentru rezidential §i rezidential-servicii

Restructurarea industrialä este un concept extrem de complex §i adeseori asimilat unor termeni precum conversie sau reconversie a activitätilor industriale. în funejie de literatura de specialitate, interpretarea acestuia este diferitä, nereferindu-se doar la modalitäti multiple de exprimare §i explicare, ci §i la actiunile de interventie. Conversia înseamnâ adaptarea continuä a sistemelor productive regionale, în timp ce reconversia se referä la o rupturä produsä la nivelul capacitätilor de producjie aie acestor sisteme ceea ce impune implementarea unei noi baze de productie, acest lucru însemnând o aejiune deliberatä a autoritätilor publice (Hardouin-Lemoine, 2001).

La nivelul metropolei Bucure§ti, de exemplu, reorganizarea industriei în scopul märirii eficienjei se concretizeazä prin procese de descentralizare §i delocalizare industrialä, dar §i de înfiinjare a parcurilor industriale. Noile amplasamente aie activitäjilor industriale au la bazä echipamente, instalatii §i tehnologii moderne pentru protecjia mediului. Politicile de reorganizare a industriei nu se referä doar la un numär limitât de industrii, ci la sistemul productiv în ansamblul säu §i se bazeazä pe necesitäjile actúale §i de perspectiva ale ora§ului Bucure§ti. O datä cu restructurarea anumitor ramuri industriale, apar industrii noi a cäror dezvoltare trebuie sä räspundä cerinjelor §i conditiilor globalizärii (Cepoiu, 2009b).

Restructurarea industrialä implicä modernizare §i retehnologizare prin intermediul investitiilor în ma§ini §i utilaje cu mult mai performante. Se na§te §i se contureazä astfei un comportament investitional activ al agentilor economici, pro-piatä §i pro-transfer tehnologic, sprijinit prin politici §i facilitäfi adecvate.

Cauzele restructurärii functionale a ariilor industríale sunt determinate în principal de evolutia marilor metropole care se îndreaptâ spre excluderea partialä sau totalä din economia urbanä a activitäfilor industríale traditionale, §i nu numai, dar §i de conjunctura, internä §i/sau international care accentueazä proiectarea selectivä a industriilor.

în cazul societätilor fost comuniste, se adaugä §i importante tranzijiei de la un sistem economic la altul bazat pe eficienjä §i competitivitate care, în mod obligatoriu, eliminä sau redimensioneazä anumite activitäfi industríale.

Dezindustrializarea, delocalizarea industrialä §i descentralizarea industrialä sunt procese obligatorii în evolutia ora§elor §i ar trebui sä presupunä concertarea tuturor categoriilor de actori implicati în managementul teritorial. Respectând principiul subsidiaritätii, interventia ar trebui sä înceapâ cu acjiunea de con§tientizare a opiniei publice asupra beneficiilor pe care le are comunitatea în urma derulärii acestor procese, care ar trebui sä urmäreascä reutilizarea localä a spatiului §i a personalului disponibilizat.

Spatiile eliberate în urma închiderii unor unitäji de producjie cunosc douä situatii de restructurare functionalä. Pe de o parte, este vorba doar de o eliberare de elementele specifice specializärii industríale anterioare §i de reutilizarea vechilor spatii prin adaptarea acestora la noile activitäti preväzute; acestea sunt, în general, din categoría sectorului tertiär: informatice, bancare, alimentare publicä, comerj etc. Pe de altä parte, ínchiderea fabricilor este urmatä de demolarea acestora, în cazurile în care construcjiile respective sunt considerate nefuncjionale pentru desfä§urarea noilor activitäti. Terenurile eliberate permit o valorificare economicä mai complexä, oferind multiple avantaje de dezvoltare.

La baza delocalizärilor §i descentralizärilor industríale stä procesul de dezindustrializare. Nu trebuie omis faptul cä acesta nu implicä desfiintarea totalä a industriel sau eliminarea acesteia din structura economicä a oraçului, ci situarea sa între limite optime, cu respectarea actualelor principii de localizare §i de eficientä economico-socialä §i urbanä. Paralel cu un procès de destructurare a industriei are loc un ait procès de restructurare bazat pe necesitäjile actúale §i de perspectivä ale oraçelor, tradus prin: dezvoltarea unei industrii noi, reconversia functionalä a spatiilor eliberate pentru locuinte sau servicii sau, din nefericire, abandonul temporar al acestora, eu grave consecinte asupra vietii socio-economice a oraçului, dar §i asupra imaginii sale. Pentru evitarea aspectelor potential negative ale acestui procès paralel este nevoie de elaborarea unei politici de management teritorial.

3.3. Arii industríale vechi restructurate în parcuri industríale

în România, procesul de restructurare din acest domeniu vizeazä crearea unui mediu industrial viabil, nedistorsionat, bazat pe concurentä §i pe un cadru legislativ stabil, simplu §i coerent, în scopul asigurärii conditiilor de cre§tere economicä durabilä.

în acest context, principalele obiective avute în vedere, cu prioritate, pe termen scurt (specifice, de altfel, în mare parte, §i la nivel international) privesc cu precädere stoparea declinului productiei industríale, creçterea competitivitätii §i asigurarea conditiilor de relansare economicä. Astfei, pentru realizarea acestor obiective se impun a fi adóptate în principal douä mäsuri majore. Una dintre acestea este continuarea restructurärii sau reorganizärii companiilor / societätilor nationale rezultate din transformarea regiilor autonome. Din päcate, la nivelul statelor fost comuniste traversarea de la un tip de économie la altul sa a în lipsa unei viziuni economice complexe §i pe termen lung. Rezultatul a fost unul nereuçit în numeroase cazuri în care mari întreprinderi producätoare §i reprezentative la nivel national s-au transformat în unitäti de productie mediocre §i, apoi, chiar au dispärut. în cazurile pozitive, au avut lor retehnologizäri, dar la o scarä mult mai redusä, §i uneori într-o activitate conexä sau dimpotrivä într-o specializare total diferitä de prima.

O a doua mäsurä ar fi sustinerea activitätii productive din industrie prin: elaborarea de strategii §i programe de restructurare/dezvoltare sectoriale, finantarea proiectelor de restructurare a societätilor comerciale potential viabile, diminuarea blocajului financiar prin adoptarea unui sistem operational de compensare în lant a obligatiilor neachitate la scadentä între mai multi agenti economici sau prin atragerea investitorilor sträini (prin promovarea unor proiecte de investitii cätre fonduri de investitii cu recunoa§tere international ä).

Parcurile industríale se pare cä au constituit räspunsul la mutatiile activitätilor de producjie din România. In prima jumätate a anului 2012 existau la nivel national 45 de parcuri industríale cu titlu acordat prin ordin al ministrului, 5 declarate prin HG conform OG nr. 65/2001 §i unul înfiintat conform prevederilor art.23, alin.2 din O.U.G. nr.115/2003, în interiorul cärora funcfioneazä unitäfi de producjie aläturi de societäti în domeniul serviciilor. Aceasta a fost salvarea unor foste fabrici importante pentru industria nationalä, care §i-au recâ§tigat astfei pozitia §i în economia localä.

3.4. Arii rezidentiale §i de servicii restructurate pentru transport

Restructurarea transporturilor este o etapä necesarä în ansamblul procesului de restructurare urbanä. Preocupärile la nivel european privind evolutia transporturilor au fost vizibile íntr-o serie largä de documente dintre care amintim doar câteva. în Schema de dezvoltare a spatiului comunitar (SDSC) - Spre o dezvoltare spatialä echilibratä §i durabilä a teritoriului Uniunii Europene, aprobatä la Consiliul informal al Miniçtrilor responsabili de amenajarea teritoriului la Potsdam în mai 1999, sunt preväzute planificarea §i gestiunea coordonatä §i integratä a infrastructurilor în scopul limitärii investitiilor ineficiente (de exemplu, realizarea inutilä de cäi de comunicatie paralele) §i asigurarea unei utilizäri eficiente a infrastructurilor de transport existente. Se promoveazä ideea unor scheme de transport §i comunicatii integrate care sä favorizeze dezvoltarea policentricä a teritoriului Uniunii Europene. Abordarea integratä a planificärii transporturilor va însemna diminuarea dependenjei de ma§ina individualä §i susjinerea unor modalitäji de transport alternative (transportul public sau bicicletele).

în documentul intitulât Principii directoare pentru dezvoltarea teritorialä durabilä a continentului european, Conferinta europeanä a Mini§trilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) din 2000 de la Hanovra, sunt propuse în domeniul transporturilor strategii integrate care iau în consideratie diferitele moduri de transport §i, în acela§i timp, imperativele amenajärii.

Agenda Teritorialä a Uniunii Europene prezentatä în 2007 în cadrul Reuniunii Informale a Miniçtrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbanä §i Coeziunea Teritorialä de la Leipzig introduce ideea asigurärii unei dezvoltäri integrate §i durabile a sistemelor de transport multimodale §i consolidarea mediului urban pentru satisfacerea cerintelor de mobilitate într-un teritoriu european policentric, inclusiv la nivelul tärilor învecinate Uniunii Europene.

Restructurarea transporturilor urbane din România are la bazä o serie de politici de dezvoltare. în acest sector, deosebit de importante sunt afirmarea României ca tarä de tranzit §i alinierea la conditiñe europene de transport, în contextul integrärii sistemului national de infrastructurä fizicä în sistemul european. Obiectivele prioritare au fäcut §i continuä sä facä referire la reducerea deteriorärii tehnice §i operational a sistemului de transport, dar §i la reabilitarea, modernizarea §i dezvoltarea infrastructurilor §i mijloacelor de transport, ambele actiuni majore centrate pe încercarea de a räspunde cerintelor pietei de transport european.

Un cartier durabil (Chouvet, 2007) înseamnâ în domeniul transporturilor crearea unei retele de transport colectiv care sä suplineascä nevoia cotidianä de a folosi autoturismul individual. Se impune, în plus, încurajarea unor mijloace de transport alternative: de exemplu, bicicleta sau dezvoltarea cäilor navigabile în conditiñe unei retele de canale dezvoltate (precum în Stockholm). Nu trebuie neglijat totodatä aspectul mixitätii funcjionale, respectiv situarea în aceeaçi zonä a locuintelor §i întreprinderilor, ceea ce permite limitarea transporturilor. In general, un sistem de transport durabil vizeazä încurajarea transporturilor alternative, nepoluante: utilizarea bicicletei, mersul pe jos, utilizarea mijloacelor de transport în común etc.

Devine din ce în ce mai evidentä necesitatea definirii politicilor specifice în vederea adoptärii sistemului de transport durabil. în ceea ce priveçte dezvoltarea durabilä a sistemelor de transport, în conditiñe imposibilitätii propunerii unor mäsuri de reducere a mobilitätii sau de limitare a achizitionärii de véhiculé, se impune introducerea unor amenzi pe baza aplicärii principiului «poluatorul plâteçte» din Strategia de Dezvoltare Durabilä reînnoitâ pentru o Europä extinsä adoptatä în 2006 la nivel european.

în interiorul marñor ora§e §i metropolelor strategiile de dezvoltare a infrastructurii de transport implicä folosirea cu precädere a traseelor sträzilor existente §i, doar în mod special, au loc modificäri minore în scopul adaptärii lor la cerintele moderne de trafic. Din päcate, se pierde din vedere în tóate aceste planuri realizarea unui sistem regional de transport, care sä fie interconectat cu sistemul urban de transport, precum §i cu arterele majore care fac parte din coridoarele pan-europene sau cu cele de rang national.

4. Discutii

Restructurarea rezidenjialä presupune o serie de aspecte. Primul ar fi îmbunâtâtirea conditiilor de viatä a populatiei §i care înseamnâ modernizarea utilitätilor, dar §i introducerea acestora acolo unde nu existä (de exemplu, în zonele periferice sau zonele räu famate ale ora§elor). în al doilea rând, este vorba de crearea dotärilor necesare la nivelul spatiilor de locuit într-un mod uniform pentru evitarea deplasärii cetäfenilor în centrul ora§elor, reducându-se astfei fenomenul de aglomerare. Asigurarea locurilor de pareare, a spatiilor de joaeä pentru copii, optimizarea distributiei spatiilor verzi, asigurarea fluenjei transporturilor urbane sau a servieiilor de aprovizionare în proximitate reprezintä elemente de bazä în conturarea unui management teritorial corect.

Interesantä este discrepante între mediile urban §i rural în ceea ce prívente conditiile localizärilor rezidenfiale. La nivelul ora§elor, cu preeädere de talie mare §i medie, noile spatii rezidentiale conturate au la bazä fenomenul lichidärii unitätilor industríale §i vânzarea terenurilor apartinând acestora. Noile spatii de locuit se dezvoltä independent sau în asociere cu spatiile de birouri în care funetioneazä diferite activitäti din categoría servieiilor. Spre deosebire de mediul urban, ruralul nu cunoa§te forme avansate de dezvoltare rezidenjialservicii, ansamblurile de locuit fiind construite pe terenuri virane sau recent introduse în intravilan.

Restructurarea industríala, prin dimensiunile multiple pe care le are (economice, sociale §i ecologice) §i fórmele pe care le dezvoltä (inclusiv în cadrul parcurilor industríale) este analizatä în asociere cu termenul de mutatii industríale, respectiv trecerea de la o économie bazatä pe strueturi industríale la o économie a sectoarelor celei de-a treia revolutii industríale. Mutajia industrialä tradusä prin aparitia de noi produse §i de noi täri produeätoare obligä industriile traditionale la o restrueturare cu profunde consecinje asupra spatiilor în care acestea se concentreazä.

La nivel global, o Strategie de dezvoltare a unui sistem de transport durabil trebuie sä cuprindä politici specifice la nivel international, national §i local. Dacä pe plan international majoritatea politicilor trebuie sä aibä în vedere adoptarea legislatiei specifice §i necesare dezvoltärii unui astfei de tip de sistem (concomitent cu acele mäsuri care sä vizeze obligativitatea respeetärii legislatiei adóptate de cätre toate statele membre ale unei regiuni), pe plan national, în funetie de posibilitätile economiei, factorii decizionali pot adopta mäsuri de ordin fiscal, precum taxe §i/ sau impozite. La nivel local, mäsurile adóptate vin în completarea celor propuse la nivel national §i trebuie sä ia în consideratie particularitätile zonei respective, putând fi de naturä economicä sau legislativadministrativä.

5. Concluzii

Analiza celor patru categorii generale de arii restructurate functional obligä la respectarea urmätoarelor aspecte în derularea acjiunilor de management teritorial:

- Trecerea în revistä în prealabil a unor eventuale posibilitäti concrete de reconversie profesionalä §i de atragere a forjei de muncä spre sectorul tertiär sau al întreprinderilor mici si mijlocii, în cazul restrueturärilor industríale;

- Elaborarea unor studii privind impactul pe care îl au procesele de restrueturare industrialä, rezidentialä sau în domeniul transporturilor asupra ora§ului în întregime sau asupra unor anumite pärti ale acestuia;

- Realizarea unui set de prineipii pe baza cärora se pot desfä§ura aceste procese, care sä tinä seama de locul §i rolul diferit al fieeärei întreprinderi, zone rezidentiale sau de servicii în economia ora§ului, particularitäjile reie§ind din profilul, märimea §i localizarea lor;

- Respectarea legislatiei care sä permitä desfä§urarea sistematicä §i coerentä a procesului, färä a introduce mari perturbatii în teritoriu.

6. Multumiri

Acest studiu a fost realizat cu sprijinul programelor strategice: POSDRU /89/1.5/S/58852 "Program post-doctoral pentru formarea cercetätorilor în çtiinte §i POSDRU/88/1.5/S/ 61150 "Studii doctorale în domeniul Vietii §i Çtiintelor Pâmântului", cofinantate de Fondul Social European prin Programul Sectorial Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

References

BIBLIOGRAFIE

Barta G. (2000), Industrial restructuring in the Budapest agglomeration, Research Support Scheme, Praga.

Beaujolin-Bellet R. (2008), Le territoire, laboratoire d'innovations en matière de gestion des conséquences des restructurations, Revue de gestion des ressources humaines, Congrès Congrès de l'AGRH, Dakar, Senegal (12/11/2008) 70:118.

Cepoiu A.-L. ( 2009a), Rolul activitätilor industríale în dezvoltarea a§ezarilor din spatiul metropolitan al Bucure§tilor, Editura Universitarä, Bucureçti.

Cepoiu A.-L. ( 2009b), Procese industríale recente §i efectele asupra poluärii mediului. Studiu de caz: municipiul Bucure§ti, International Symposiun The Environement and Industry, 28-30 october 2009 - Vol. II, National Research and Development Institute for Industrial Ecology, INC ECOIND, Editura Estfalia, pag. 240-245.

Chouvet C. (2007), Les quartiers durables: un exemple de démarche intégrée et participative, Comité 21 - Institut Angenius.

Gazier B. §i Bruggeman F. (2010), Les « bonnes pratiques » de gestion des restructurations en Europe, AEF, 14 octobre 2010.

Hardouin-Lemoine M. (2001), L'analyse comparative transnationale: le problème du vocabulaire, exemple appliqué à la thématique de la reconversion industrielle dans les écrits français et anglo-saxons, ESO Espaces et Sociétés, Travaux et documents, 16:65-69.

Hudson R. (2009), Industrial Restructuring, International Encyclopedia of Human Geography, pag. 413-418.

Merlin P. (2009), Aménagement du Territoire, International Encyclopedia of Human Geography, pag. 91-98.

Popovici V. (2011), 2010 power generation sector restructuring in Romania - a critical assessment, Energy Policy 39:1845-1856.

Smit D. (2005), Restructuring zones: guidelines, august 2005, Development Capacity.

*** (1999), Schema de dezvoltare a spatiului comunitar (SDSC) - Spre o dezvoltare spatialä echilibratä §i durabilä a teritoriului Uniunii Europene, aprobatä la Consiliul informal al Mini§trilor responsabili de amenajarea teritoriului la Potsdam in mai 1999, Comisia Europeanä.

*** (2000), Principii directoare pentru dezvoltarea teritorialä durabilä a continentului european, Conferin£a europeanä a Mini§trilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), Hanovra, 2000.

*** (2006), Strategia de Dezvoltare Durabilä reînnoitâ pentru o Europä extinsä, 9 iunie 2006.

*** (2007), Agenda Teritorialä a Uniunii Europene, Reuniunea Infórmala a Miniçtrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbanä §i Coeziunea Teritorialä, Leipzig, 24-25 mai 2007.

*** (2008), L'anticipation des restructurations dans l'Union Européenne, Anticiper pour une gestion innovante des restructurations en Europe, AgirE Rapport final, mai 2008.

*** (2011), Territoires en mouvement, Le Dossier : Le déploiement du très haut débit, Vecteur de développement territorial 3.