Actorii politici si nepolitici din campania electorala prezidentiala 2014

Abstract

The fall 2014 Romanian presidential elections have shown the involvement in the electoral campaign of all influential factors, parties, the church, intelligence agencies and citizens, thus the result of the vote was unpredictable till the moment it was presented, on the evening of November 16. The study analyses the mechanism of majority voting and also the ways that political parties are financed, the debts they have acquired and offers a few solutions, instead of conclusions, regards to the electoral system reform, the law concerning the political parties funding and the way the president gets elected, for revising the current constitution, republished in 2003.

Headnote

Abstract

The fall 2014 Romanian presidential elections have shown the involvement in the electoral campaign of all influential factors, parties, the church, intelligence agencies and citizens, thus the result of the vote was unpredictable till the moment it was presented, on the evening of November 16. The study analyses the mechanism of majority voting and also the ways that political parties are financed, the debts they have acquired and offers a few solutions, instead of conclusions, regards to the electoral system reform, the law concerning the political parties funding and the way the president gets elected, for revising the current constitution, republished in 2003.

Keywords

presidential elections; electoral campaign; political parties; Church; secret services; voting; political funding

Introducere

Art ico lui puneîn lumina, având în vedere ca scrierile de specialitate pe tema, sunt în curs de elaborare, prin trimitere la comunícate si articole publícate în presa online, implicarea actorilor politici si nepolitici, în campania electorala prezidentiala din România anului 2014, pornind de la Biserica Ortodoxa, servicii secrete, partide politice românesti, fa m i I i i le politice europene si pânâ la transformarea fostului sef al statului ín agent electoral. Pe de alta parte, articolul analizeaza mecanismul scrutinului de tip majoritar cu doua tururi1, de alegere populará directa a Presedintelui de catre cetatenii români, prin trimitere la articole legislative si constitutional, aratand ca puterea nu a fost predata, ci din contra, s-a conservât. în acest sens, Georges Burdeau explica faptul ca "poporul încearcâ sa-si impuna prin violenta suveranitatea, dar neavând ce face cu ea deleaga exercitiul si responsabilitatea acesteia unei persoane sau unui grup în temeiul unui efect de imagine, nu al unei alegeri rationale"2.

Actúala varianta a Constitutiei, revizuita în 2003, prin referendum, la Capitolul II, art. 81, prin cele 4 articole, descrie modalitatea de alegere3 a Presedintelui tarii, din care rezulta ca prezidentiabilul care a íntrunit 50% + 14 din voturile alegatorilor înscrisi în lístele électorale permanente este declatat câstigâtor. Majoritatea voturile5 reprezinta conditia pentru ca un candidat sa câstige alegerile prezidentiale. Scrutinul prezidential, în doua tururi, de alegere a sefului de stat6, este definit de legea fundamental astfel:

(1) Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimât.

(2) Este déclarât aies candidatul care a Íntrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în lístele électorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidati nu a Íntrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, între primii doi candidati stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute în primul tur. Este déclarât aies candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

(4) Nici o persoanâ nu poate îndeplini functia de Presedinte al României decât pentru cel mult douâ mandate. Acestea pot fi si succesive.7

Modalitatea de alegere directa a presedintului de catre cetatenii cu drept de vot, înscrisi în lístele électorale permanente, conform Constitutiei actúale, demonstreaza ca ambii detinâtori ai puterii executive dispun de legitimitatea urnelor. Atât presedintele, conform leg ii électorale 370/2004, cât si Premierul, candidat parlamentar uninominal, conform leg i i électorale 35/2008, sunt alesi direct de popor. Primul, prin scrutin majoritar, al doilea, prin scrutin proportional, într-un colegiu electoral uninominal8. Astfel, sistemul semi-prezidential divide puterea executivâ, deoarece Presedintele trebuie sa o împartâ eu Premierul, iar primul ministru trebuie sa obtina sprijin parlamentar continuu.9 Prin urmare, "nu modul de scrutin determiné forma regimului politic dupa o formula de tip cauza-efect, ci dimpotriva, regimul este cel care, potrivit propriei sale naturi si în functie de principalele objective ale actorilor politici pe care dórese sa le atinga, adopté o modalitate anume de desfasurare a alegerilor".10

În continuare, analizând mesajele sintetice de campanie a celor doi candidati intrati în turul al doilea de scrutin, precum si rezultatele alegerilor pentru functia de sef al statului, articol propune, în loc de concluzii, câteva sugestii cu privire la problemele sistemului semi-prezidential, în contextul în care actúala constitute ar putea fi revizuita si referendatâ desi, în acest moment, este imposibila începerea procesului de revizuire constitutional, deoarece nu exista o majoritate în Parlament de 70%11. Interogatia ridicata în prezentul articol se referâ la modalitatea de finantare a partidelor politice si a campaniei électorale. Ce precizari sunt în lege, ce au facut partidele în campania electorala prezidentiala din 2014 si cum ar putea fi finantarea: publica sau privata? Sunt câteva întrebâri la care voi încerca sa raspund, printr-un studiu de caz, fâcând câteva propuneri.

Actorii campaniei électorale

Perioada legala de o luna de zile a desfasurarii campaniei électorale12, 3 octombrie - 1 noiembrie 2014, si cele doua saptâmâni de pânâ în duminica din 16 noiembrie 2014, a aratat ca nu doar partidele politice, ci si institut iile nepolitice, au facut campanie pentru anumiti candidati. Biserica Ortodoxa, prin fondurile alócate de catre Guvern, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, a intrat în campanie electorala. Astfel ca, pe parcursul anului electoral 2014, Guvernul a majorat súmele alócate cultelor cu 100.450.000 lei, prin OG nr. 9/2014, OUG nr. 59/2014, HG nr. 754/2014, HG nr. 775/2014, HG nr. 889/2014 si HG nr. 922/2014. Modifican le au fost facute astfel: au fost d at i în plus 105.850.000 lei pentru constructii si reparatii ale lacasurilor de cuit, fiind înregistratâ suma de 135.850.000 lei; au fost dati în plus 100.000 lei pentru salarizarea personalului clerical si neclerical din afara granitelor, fiind înregistratâ suma de 12.980.000 lei; s-a diminuât cu 5.500.000 lei fondul acordat initial pentru salarizarea personalului de cuit ce-si desfasoara activitatea în tarâ, fiind înregistratâ suma de 264.516.000 lei.13 Aproape de închiderea urnelor, intiund rezultatul alegerilor, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Daniel, a déclarât chiar în ziua votului, 16 noiembrie 2014, comunicatul de presa apârând pe site-ul unei agentii de stiri, dupa amiaza, în cel de-al ll-lea tur de scrutin, ca:

"În istoria poporului román, ca raspuns la rugaciunile sale pentru a dobândi libertatea si unitatea nationalâ, adesea Dumnezeu a lucrat chiar si prin oameni straini de neamul nostru. De pilda, România Mare s-a realizat mai aies si prin conducatori ai României ca regele Ferdinand si regina Maria, care nu aveau deloc sânge románese în venele lor. Când Dumnezeu voieste ca sa se ridice si sa ajute un popor, lucreaza prin cine voieste El, când voieste si cum voieste, ca noi sa învâtâm ca nu numai cei de un neam cu noi sau rude apropíate pot sa ne ajute, ci, adesea, chiar si oameni straini de neamul nostru, dar care îl iubesc si vor sa îl ajute", (...) "uneori, aproapele nu este un vecin sau un prieten, ci un strain, un om de la care nu te astepti sa primesti vreun ajutor. "De ce? Ca sa nu ne punem nadejdea prea mult în oamenii cunoscuti, ci mai întâi în ajutorul lui Dumnezeu, Care poate face dintr-un strâin un prieten pentru noi, în timp ce un prieten al nostru a devenit pentru noi un indiferent sau chiar un dusman. Fiecare dintre noi poate fi aproapele cuiva dacá devine mâinile iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru oamenii aflati în nevoi",a.

Un alt actor politic implicat în campania electoral pentru alegerea Presedintelui României a fost chiar presedintele în functie care a utilizat mesaje si informatii, care proveanu din sfera serviciilor secrete, desi Constitutia, la articolul 84, alin.1., interzice presedintelui în functie sa se transforme în membru de partid :

"În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate îndeplini nici o altâ functie publica sau privata".15

Prin urmare, acuzatiile fostului sef de stat, cum ca ar detine informatii despre Premierul în functie si anume ca ar fi ofiter acoperit al unui serviciu secret, au bulversat electoratul. Directorul SIE a intrat în campanie, ca independent, refuzând sa predea lista ofiterilor acoperiti solicitati de Presedinte. Basescu l-a acuzat public pe candidatul independent:

"Presedintelui nu poti sâ-i refuzi o informatie pe care o detii si tu, director, decizi ca nu i-o pui la dispozitie, cu atat mai mult eu cat imi era utilâ, pentru ca era vorba de Guvern".16

Raspunsul fostului director SIE, Teodor Melescanu, în legatura aeuzatia sefului de stat, a fost ca :

"Presedintele nu a cerut o lista, ci numele celor care sunt ofiteri acoperiti în Guvern. Numele înseamnâ mai multe persoane, de aceea m-am referit la o lista. în continuare, presedintele trebuie sa beneficieze de tóate informatiile care sunt necesare pentru desfasurarea unei bune activitati. Aceste informatii nu sunt un cadou din partea serviciilor". "Raspunsul meu nu a fost un raspuns de refuz fata de presedinte, ci un raspuns al SIE care a precizat eu claritate ca, potrivit prevederilor legale, asemenea date nu pot fi transmise nimanui în niciun fel"17.

Raspunzând unor întrebâri, cu privire la "acoperitul" din Guvern, în cadrul unui platou de televiziune, fostul presedinte a afirmat ca:

"Victor Ponta trebuie sa recunoasca ca în perioada 1997-2001 a fost ofiter acoperit al SIE. A fost, în perioada 1997-2001, ceea ce explicâ si propulsarea lui de la Parchetul de la Judecatoria de sector direct în Parchetul General. Nu este nicio bombâ, este o realitate pe care eu sunt gata sa o demonstrez".18

"Victor Ponta a fost doar un fripturist care s-a bagat si el în SIE, sa mearga si el pe afara. El a fost doar un profitor, care a participai la câteva seminarii si si le-a trecut în CV ca fiind niste cursuri. Nu a avut nicio misiune, nu poti trimite în misiuni în afara un om necopt luat din parchet".19

În schimbul de replici électorale, Basescu a prezentat o adresa înaintatâ câtre directorul SIE din care a lecturat public :

"Prin prezenta, va rog sa ma informad daca în Guvernul României exista persoane care dupa 1990 au fost încadrate ca ofiteri acoperiti ai SIE. Daca exista astfei de situatii, va rog sa precizati perioada în care au fost ofiteri si daca au fost specializati în acea perioada».20

Dupa episodul elctoralist Ponta - ofiter acoperit al SIE, implicarea institutiei sefului de stat si a serviciilor secrete în campania electorala prezidentiala continua. Astfel, fotografiile de tip filaj, în cazul Udrea-Bica de la Paris, aparute pe un blog obscur din România, l-au déterminât pe Traian Basescu sa ceara SRI o ancheta si un raport despre cine le-a spionat pe politiciana si "magistrata". Concluzia lui Basescu a constat în acuzarea serviciilor secrete ca s-au implicat în campania electorala:

"Este dar ca serviciile s-au implicat, este dar ca au fost lucruri în neregula Voi avea o discutie cu serviciile luni, dupa primul tur. Cativa oameni au sarit calul".21

La ultima conferinta de presa sustinuta la Cotroceni pe 20 decembrie 2014, cu o zi înaintea predarii mandatului, presedintele Basescu a primit raportul SRI despre filajul Udrea-Bica de la Paris, precizând însâ ca acesta a fost secretizat.22

în continuare, acuzatiile implicarii serviciilor secrete în campania electorala prezidentiala nu s-au oprit. Astfel, dupa încheierea campaniei électorale si dupa investirea în functie a presedintelui ales Klaus lohhanis, 21 decembrie 2014, fostul prezidentiabil, Elena Udrea, candidata PMP pentru cea mai înaltâ functie în stat, a déclarât ca sefii Servieiu lu i Román de Informatii au facut campanie electorala. Unul, Directorul SRI, George Maior, având preferinte pentru Premierul Ponta si al doilea, Adjunctul Directorului SRI, Florin Coldea, sustinuându-l pe Primarul Sibiului Klaus lohhanis. Prin aceastâ declaratie candidata a aeuzat implicarea institutiilor de informatii în determinarea rezultatului alegerilor din toamna anului 2014. Invitata la o emisiune a unui ziar online, deputata Elena Udrea a afirmat, desi este "avocat de profesie", ca "SRI l-a facut pe lohhanis Presedinte":

"Deci eu va spun asa: ca în mod cert, în opinia mea, domnul Coidea l-a sustinut pe domnul lohannis. în mod cert".23

"Päi, spre exemplu, cand îi spuneam domnului Maior ca domnul. Coldea conduce, de fapt, serviciul, în realitate, si tinta este sä aibä toatä puterea, imi spunea ca nu este asa si mi-a garantat de toarte multe ori, ca argument, "o sä vezi, domnul Coldea îsi va da demisia odatä cu mine, va pleca odatä cu mine din acest serviciu, fiindcä noi am tost adusi de Traian Basescu si noi plecäm odatä cu el". As fi curioasä acum dacä domnul Maior mai sustine chestia asta. Mai era un aspect pe care probabil ca ar trebui sa-l confirme Victor Ponta - eu l-am auzit în toarte multe locuri si a contribuit în timpul campaniei la ideea cä se doreste a fi adus Klaus lohannis, nu cä ar fi fost mai räu, evident cä între Victor Ponta si Klaus lohannis vedem încâ o datä cä este foarte bine cä este domnul lohannis presedinte, chiar dacä votul n-a fost neaparat pro-lohannis, ci anti-Ponta - dar mai era un aspect... A spus cä, undeva, spre ziua lui Victor Ponta, undeva spre toamnâ, într-o adunare din aceasta neoficialä, fiind de fatä si domnul Ponta, si domnul Coldea - as mai da si alte nume, dar nu mai sunt sigurâ si n-as vrea as pun niste oameni sä dezmintä eventual - domnul Ponta i-ar fi spus domnului Coldea: "Domnule general dacä ajung presedinte, cautati-vâ de lucru!". Si a continuât spunând: "si tineti cont cä am curaj sa spun lucrul acesta în conditiile în care încâ nu am ajuns presedinte".24

Invitât si luând cuvântul la Congresul Pa rt id u lu i Miscarea Populará, fostul presedinte Bäsescu a afirmat cä stia de faptul cä adjunctul SRI fäcea jocuri politice si cä a primit informatii în acest sens, însâ nu a putut face nimic pentru cä Coldea nu-i era subsordonat direct, adicä politic, ci doar Maior:

"Stiam despre Coldea, am primit informatii, dar acesta putea fi contrôlât doar de Parlament"25.

Pe de altä parte, Premierul în functie, Victor Ponta, la un post de televiziune, a reconfirmât faptul cä fostul presedinte a fâcut campanie electoralâ, sustinând candidatul PMP, acesta reprezentând motivul pentru care servie i i le secrete nu i-au mai oferit informatii:

"Ca vicepresedinte CSAT, am discutât si eu presedintele târii lohannis, împreunâ am discutât cu cei de la SIE si SRI si toatä lumea îsi face treaba si lucrurile merg bine. Când mergeau räu era anul trecut, când realmente nu mai avea nimeni - nici eu, nici serviciile de informatii - încredere sä colaboräm cu Bäsescu, care era într-o campanie electoralâ pentru Udrea, în care arunca totul în aer: servicii, Guvern, tot. Acum, lucrurile s-au schimbat fundamental în bine si asa trebuie sä rämänä".26

"Aceastä neîncredere a serviciilor în Traian Bäsescu a venit în urma atacurilor sale la adresa serviciilor din dorinta de a o apära si a o promova pe Elena Udrea în campanie, în special dupä momentul filajului de la Paris"27.

Datoritä scandalului mediatic Udrea-Coldea, Directorul interimar al SRI, Florian Coldea, a fost audiat de cätre Comisia parlamentará de control a Serviciului si a déclarât, la finalul audierii, cä afirmatiile fäcute în spat i u I public la adresa sa, în legäturä cu implicarea sa ín campania electoralä de alegere a presedintelui tärii, sunt "denigratoare si lipsite de orice fundament real":

"Am prezentat faptul cä, pe durata anului trecut, an puternic marcat de retorica electoralä, atât institutia cât si conducerea SRI au actionat în conditii de deplinä neutralitate si echidistantä politicä, iar activitatea în relatia cu reprezentantii Justitiei, Ministerului Public, fie cä vorbim de Parchetul General, DNA sau DIICOT, s-a desfäsurat strict în limítele legii si ale protocoalelor de cooperare".28

Comisia de control SRI a émis un comunicat de depolitizare, în privinta acuzatiilor de "implicare ín activitatea politicä si ín campania electoralä" a Serviciului, ín care a "constatât cä sub mandatul domnului George Cristian Maior au fost create si dezvoltate politici si mécanisme de securitate orientate prioritar cätre respectarea, de cätre toti angajatii SRI, a acestor cerinte legale"29:

"De asemenea, domnul Maior si domnul general Coldea au atentionat constant întregu! personal cu privire la respectarea acestor exigente legale, concomitent fiind consolidatä componenta de securitate internä. Reprezentantii SRI audiati au prezentat Comisiei secvente video din cadrul a 23 de videoconferinte cu tóate efectivele de comandä ale SRI, pe durata anului 2014, în care domnul Maior si domnul general Coldea atentionau explicit, reçurent, întregul personal cu privire la obligaba legalä si profesional de a respecta cu strictete cerintele de neutralitate, echidistanta si neimplicare în viata politicä. A fost reiteratä determinarea institutiei de a manifesta tolerantâ zero pentru astfel de abaten".30

Implicarea serviciilor secrete în campania electoralä si transformarea lor în acto ri politici, prin sustinerea unuia sau altuia dintre candidati, pune în luminä faptul cä misiunea de a veghea la siguranta nationalä intrâ în contradictie cu legea pentru care au fost create, care la art. 26 precizeazä cä:

"Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii în domeniul sigurantei nationale nu pot face parte din partide sau alte organizatii cu carácter politic ori secret si nu pot fi folositi în scopuri politice."3'

Un alt actor politic care a intrat în campania electoralä a fost organizatia politicä europeanä a candidatului. Fiecare dintre candidati, intrati în cel de-al doilea tur de scrutin, a bénéficiât de sprijinul partidelor politice europene din care fac parte. Astfel, Klaus lohhanis a avut sustinerea familiei politice a Partidului Popular European, precum si a Cancelarului german Anglea Merkel, printr-o scrisoare publicä de sustinere apärutä în presa din Romania:

"Stimate domnule lohannis,

Am aflat cu bucurie faptul cä veti candida la alegerile prezidentiale din 2 noiembrie din partea Aliantei Crestin Liberale. Cetätenii romäni regäsesc ín candidatura dumneavoasträ o serie de virtuti care în Europa suntfoarte aprecíate. Ca primar al orasului transilvänean Sibiu ati dovedit competente administrative si spirit european autentic. Prin trecerea PNL la popularii europeni si prin alianta încheiatâ cu PDL ati reusit sä creati o fortä puternicä a clasei de mijloc. Vä dórese multä determinare si energie si sperîntr-o victorie a dvs. si a Aliantei Crestin Liberale"32.

Victor Ponta a bénéficiât de sprijinul familiei politice a Socialistilor Europeni, prin interviul de sustinere a Premierului Italiei Mateo Renzzi. Presedintele Consiliului de Ministrii a afirmat, la un post de televiziune, cä Victor Ponta ar fi un mare presedinte, dacá va fi ales:

"As vrea sä-l întreb pe presedintele care candideazä daeä îsi iubeste tara. Lucrul fundamental, ceea ce marcheazâ calitatea, este pasiunea, este dragostea profundä pe care o are cineva fatä de tara sa. Mä aflu aici pentru cä sunt prieten, pentru cä ÎI cunóse pe Victor Ponta si cred cä ar fi un mare presedinte".

"Aveti o mare räspundere, încercati sä profitati de ea, pentru cä Romania are nevoie de Europa si Europa are nevoie de Romania. Cred cä política nu se mai face în fiecare tarä, política se face la nivel european. Mä aflu aici pentru cä sunt prieten cu Victor, dar nu numai de asta sunt aici. Adevärul este cä aveti o ocazie extraordinarä. Aveti o emisiune importantä pentru cetätenii dumneavoasträ. As putea sä spun, pentru cä aici nu a venit contracandidatul säu, cä Victor a câstigat. Spun cä fiecare vot conteazä si ar trebui sä-i adresati cele mai grele întrebâri lui Victor Ponta".33

Ultimul actor politic, spectatorul angajat34, implicat în campania electoral!, a fost cetäteanul, din tarä si sträinätate, care s-a prezentat la urne în cele douä tururi de scrutin. Astfel, primul tur nu a oferit niciunui candidat, din cei 14 înscrisi în cursa electoral!, majoritatea absolut! la urne, din numärul de 9.485.340 de voturi valabil exprimate, dintr-un numär de alegâtori înscrisi în lístele electorate permanente de 18.296.56735. Alegerile prezidentiale se desfäsoarä într-o circumscriptie electoral! uninominal!, care cuprinde întreg teritoríuI national, astfel c! România devine o circumscriptie unie!. De mentionat este faptul cä "circumscriptiile uninominale sunt specifice alegerii functiilor monocratice".36 Rezultatele finale ale primului tur de scrutin, pe competitori electorali, centralízate de Biroul Electoral Central37, au reflectat sustinerea politic! din partea celor douä aliante electorate PSD si PNL pentru candidatii lor, precum si a cetátenilor cu drept de vot neimplicati politic, astfel:

Candidatul sustinut de UDMR Hunor Kelemen a obtinut 329727 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 3,47%;

Candidatul sustinut de PNL Klaus-Werner lohannis a obtinut 2881406 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 30,37% ;

Candidatul sustinut de PPDD Cristian-Dan Diaconescu a obtinut 382526 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 4,03% ;

Candidatul sustinut de PSD Victor-Viorel Ponta a obtinut 3836093 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 40,44;

Candidatul sustinut de Partidului Ecologist Román William Gabriel Brînzâ a obtinut 43194 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 0,45% ;

Candidatul sustinut de PMP, Elena-Gabriela Udrea, a obtinut 493376 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 5,0%

Candidatul sustinut de Partidul Prodemo, Mirel-Mircea Amaritei, a obtinut 7895 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 0.08%

Candidatul independent sustinut de Partidului Dreptätii Sociale, Teodor-Viorel Melescanu, a obtinut 104131 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 1,09%;

Candidatul independent, Gheorghe Fuñar, a obtinut 45405 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 0,47%;

Candidatul sustinut de Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Zsolt Szilágyi, a obtinut 53146 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 0,56%

Candidatul independent, Monica-Luisa Macovei, a obtinut 421648 de voturi valabil exprimate obtinute, iar în procente 4,44%

Candidatul sustinut de Partidul Alternativa Socialista, Constantin Rotaru, a obtinut 28805 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 0,30%;

Candidatul independent Cälin-Constantin-Anton Popescu-Täriceanu, a obtinut 508572 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 5.36%

Candidatul sustinut de Partidul Romania Mare Corneliu Vadim-Tudor a obtinut 349416 de voturi valabil exprimate obtinute, iar ín procente 3,68%.

Rezultatele urnelor primului tur de scrutin prezidential au pus în luminä faptul cä si candidatii independents au avut sustinere din partea unui partid politic, deoarece legea pentru alegerea Presedintelui 370/2004 a fost completatä cu legea 650/201 1, care, la Sectiunea a 4-a intitulatä Candidaturile, la art. 27, specificä faptul cä: "apartenenta politicä a candidatului la partidul politic, organizatia cetätenilor apartinând minoritätilor nationale sau la unul dintre membrii aliantei électorale care îl propune nu constituie o conditie pentru a candida"38. Datä fiind arhitectura legislativä, pentru candidatii la functia de Presedinte, ei au fost nevoiti sä-si caute partid, al lor sau nu, care sä-i sustinä.

Dacä în primul tur de scrutin niciunul dintre candidats nu a obtinut majoritatea voturilor cetätenilor înscrisi în fistele électorale permamente atunci, rezultatele procentuale ale urnelor, pentru cei doi competitori electorali intrati în turul doi al alegerilor prezidentiale, au fost: Victor Ponta a obtinut 5.264.383 voturi si un procent de 45.56% din electorat, iar cätigätorul celui de-al doilea tur de scrutin Klaus lohhanis a obtinut 6.288.769 voturi cu un procent de 54,43%.39

Având în vedere nu se stia prea bine si nu se stie nici acum care este numärul real al cetätenilor din Romanía si a celor aflat i în afara granitelor, precum si a celor înscrisi ín lisíele électorale permanente, adicä a cetätenilor majori, cu drept de vot, Autoritatea Electoralä Permanentä, printr-un comumcat de presä, din data de 14.10.2014, a adus clarificäri si anume cä:

"s-a înregistrat o scädere a numärului total de alegätori cu 17.131 pentru 2 noiembrie si 15.686 pentru 16 noiembrie (18.313.698 cetateni romani cu drept de vot la data de 12 septembrie 2014 vs. 18.296.567 cetateni romani cu drept de vot la data de 14.10.2014 pentru 2 noiembrie, respectiv 18.321.512 cetateni romani cu drept de vot la data de 12 septembrie vs. 18.305.826 cetateni romani cu drept de vot la data de 14.10.2014 pentru 16 noiembrie)". în ceea ce priveste numärul cetätenilor romani cu drept de vot care au domiciliul Tn sträinätate, potrivit datelor furnizate de Directia Generalä de Pasapoarte, pentru data de 2 noiembrie numärul este de 535.082, iar pentru data de 16 noiembrie, 535.279"40

Pe de o parte, numärul de votanfi din sträinätate, în primul tur, a fost de 160.065, Klaus-Werner lohannis obtinând 73.912 voturi valabil exprimate obtinute, cu un procent de 46,17%, iar Victor Ponta a obtinut 25.466 voturi valabil exprimate obtinute, cu un procent de 15,90%.41. Pe de altä parte, statistica pe competitori electoral! indicä cä numärul de votanti, pentru Biroul Electoral nr. 48, pentru Sect i i le de Votare din Sträinätate, în turul II, a fost de 160.065. Klaus-Werner lohannis a obtinut 338.873 voturi valabil exprimate obtinute, cu un procent de 89,73%, iar Victor Ponta a obtinut 38.778 voturi valabil exprimate obtinute, cu un procent de 10,26%.42

Un ait actor nepolitic, cu rol deteminant în campania electoralä si în stabilirea învingâtorului, l-a avut reteaua de socializare Facebook, transformatä într-o veritabilä gherilä digitalä, prin care cetätenii cu drept de vot, din tarä si sträinätate, diaspora, au fost mobilizati în ziua votului cu diferite mesaje tematice ale candidaf ilor sau susf inâtorilor, elaborate de staff-urile profesionite, angajate în campania electoralä prezidenf ialä. Aceastä analizä, precum si studiul programelor électorale din timpul campaniei électorale, reprezentä domeniul de studiu al speciaIistilor ín comunicare politicä.

Scurtä analiza a rezultatelor si mesajelor Iohhanis-Ponta väzute din Occident

în campania electoralä cele douä aliante électorale, Alianta Crestin-Liberalä formatä din Partidul National Liberal si Partidul Democrat Liberal si Alianta Electoralä formatä din Partidul Social Democrat-Uniunea Nationalä pentru Progresul Romäniei si Partidul Conservator, au avut mesaje diferite adresate alegätorilor, fie din tarä, fie din diaspora. ACL, Alianta Crestin Liberalä trasformatä în noul PNL, care l-a sustinut pe Primarul Sibiului, Klaus lohhanis, a promovat anticorupf ia, anticomunismul, pro-europenismul si s-a angajat sä continuie refórmele în justifie, iar PSD-ul l-a susfinut pe Premierul în funcfie, Victor Ponta, a promovat un diseurs nafionalist si xenofob. în acest sens, câstigarea alegerilor de cätre un etnic neamf a fost descrisä de presa occidental ca o "primävarä est-europeanä", dupä cum titreazä Mitchell A. Orenstein si Bojan Bugaric, ín revista Foreign Affairs. Astfel, "alegerea, pe 16 noiembrie, în funefia de presedinte al Romäniei a lui Klaus lohannis, un etnic german, s-a datorat faptului câ a dus o campanie viguroasâ împotriva coruptiei". (...) în política Europei de Est are loe o schimbare de paradigmâ, în ciuda "alunecärii recente a Ungariei în autoritarism". (...) "De la sfârsitul Râzboiului Rece, ana I ist i i si media din Occident au portretizat Europa de Est ca pe o regiune dominatä de un nationalism xenofob, unde votantii neciviIizati se întorc rapid cätre partidele etnico-nationaliste, în vremuri de restriste. Victoria lui lohannis spune o altä poveste - asa cum o fac si alegerile recente din alte câteva state post-comuniste. în România, rezultatele alegerilor sugereazä cä est-europenii si-au directionat frusträrile nu împotriva minoritätilor etnice, ci împotriva propriilor guverne, care sunt dominate de coruptie si ineficientâ"43.

Victor Ponta a avut o campanie orientatä pe votul nationalist, promitând sprijinirea valorilor românesti traditionale ale "armatei, bisericii si familiei", sustinând câ România ar trebui sä încorporeze Moldova. Cei mai multi votanti au aies însâ "un outsider politic", care este pro-european si care a promis o bunä guvernare44. Autorii ártico lu lu i sustin cä "eliminarea coruptiei este dificilä, dacá nu aproape imposibilä - mai ales din afarä. în România, Slovenia si Ucraina, o majoritate täcutä a respins nationalistii de dreapta în favoarea unor reformatori pro-europeni, modesti. Partidele cu mentalitate Iiberalä din Europa de Est ar trebui sä ia aminte si sä caute sä se schimbe, aducând în rândurile lor outsideri anti-sistem cu o coloanä vertebralä moralâ"45.

Finantarea campanie! électorale în alegerile prezidentiale din 2014

Pornind de la o afirmatie a sefului de campanie a ACL-ului, aliantä politicä si electoral care l-a propus si sustinut pe candidatul Klaus lohannis, propun o analizá cu privire la finantarea electoral a candidatilor. în acest sens, Vasile Blaga, Presedintele fostului PDL si co-presedinte al noului PNL a déclarai, dupâ încheierea alegerilor prezidentiale, pentru un ziar on-line, câ:

"A fost cea mai ieftina campanie din 2007 si pana acum. Nu as putea sä vä dau o sumä pentru cä aici intervin cheltuieliile organizatiilor judetene. Cred cä au depäsit un milion de euro. Nu stiu cifra exaetä.

Cei mai multi bani au venit de la membri de partid".46

Sunt campaniile électorale ieftine sau scumpe? Cum se finanteazä partidele politice si candidatii, dar si în ce conditii? La aceste întrebâri voi încerca sa räspund printr-un studiu de caz, propunând, în final, o nouä modalitate de finantare a partidelor si campaniilor électorale.

Legea nr. 334 din 17 iulie 2006, privind finantarea activitätii partidelor politice si a campaniilor électorale47, la capitolul IV intitulât Finantarea în timpul campaniilor electorate, Sectiunea 1, Contributiile pentru campania electoralä, specificä urmatoarele si anume cä: "donatiile primite dupä deschiderea campaniilor électorale de la persoanele fizice sau juridice trebuie declárate Autoritätii Electorale Permanente de cätre mandatarul financiar, în termen de 5 zi le lucrätoare de la primire", specificä art. 23., alin.1. Caracterul finantärii, directe sau indirecte, constuie act de coruptie, iar articolul 24, alin.1, vine în sprijinul acestei stäri de fapt: "este interzisâ finantarea campaniei électorale, în mod direct sau indirect, de cätre persoane fizice ori juridice sträine", în lipsa respectärii acestei prevederi legale, precizeazâ alineatul 2: "súmele primite se confiscâ si se fac venit la bugetul de stat". Pe de altâ parte, art. 25, alin.1 este de ordin punitiv prin faptul cä "se interzice finantarea în orice mod a campaniei électorale a unui partid, a unei aliante a acestora sau a unui candidat independent de cätre o autoritate publicä, institute publicä, regie autonomä, companie nationalä, societate comercialä ori societate bancarä, la care sunt actionari majoritari statul sau unitäti administrativ-teritoriale, ori de cätre societäti comerciale care desfäsoarä activitäti finantate din fonduri publice. Interdictia se aplicä în cazul societätilor comerciale care, cu 12 luni înainte de începerea campaniei électorale, au desfäsurat activitäti finantate din fonduri publice48. Banii publici nu pot fi utilizati în scopuri électorale. Prin urmare, alineatul 2 al ártico lu lu i 25 precizeazâ cä: "se interzice finantarea în orice mod a campaniei électorale a unui partid, a unei aliante a acestora sau a unui candidat independent de cätre sindícate, culte religioase, asociatii ori fundatii din sträinätate", iar mäsura pecuniarä constä, specificä alineatul 3, în faptul cä "súmele primite eu încâlcarea alin. 1 si 2 se confiscä si se fac venit la bugetul de stat"49.

Legea 334/2006, privind finantarea activitätii partidelor politice si a campaniilor électorale, descrisä sintetic mai sus, clarificä modalitatea de finantare a candidatilor sustinuti de partide politice, prin partidele-suport50, însâ la douä luni dupä alegeri, finantarea partidelor, ieftinä sau scumpä, contrazice legea. Astfel, Autoritatea Electoralä Permanentä a publicat pe site extrase ale rapoartelor privind rezultatele controalelor pentru verificarea campaniei électorale ocazionate de alegerile pentru presedintele României din anul 201451, care fac trimitere la datoriile acumúlate de partidele politice care au propus candidati, chiar si independent!.

De ce au apärut aceste rapoarte ale finantärilor despre partidele politice? Deoarece articolul 35, aIin (1 ) specificä în mod dar cä : "Autoritatea Electoralä Permanentä este autoritatea publicä abilitatä sä controleze respectarea prevederilor legale privind finantarea partidelor politice, a aliantelor politice sau électorale, a candidatilor independent! si a campaniilor électorale".52 Pe de altâ parte, art. 40, alin. 1, speficicä faptul cä "Autoritatea Electoralä Permanentä are obligatia de a publica pe pagina de internet proprie tóate raportärile obligatorii a fi publícate în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar alineatul 2 vizeazä organizatiile politice. Astfel, "partidele politice au obligatia sä furnizeze în format electronic dátele preväzute la alin. (1)53. Prin urmare, toti candidatii au fost verificati, ,,în conformi- täte cu prevederile art. 35 alin. (1) si art. 36 alin. (6) din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitätii partidelor politice si a campaniilor électorale, republicatä, cu modificärile si completärile ulterioare, în perioada 21.11-09.12.2014, efectuându-se controlul finantarii campaniei électorale pentru alegerea Presedintelui României din anuí 2014" 54:

1. Partidul România Mare: ,,ca urmare a ver if icä ri lor efectúate asupra documentelor contabile puse la dispozitia echipei de control s-a constatât câ Partidul România Mare a obtinut venituri în suma de 4.807,00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 3.306,52 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 1.500,48 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pâna la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltu ielilor électorale în valoare de 600,00 lei. Nu au fost constátate încâlcâri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale".

2. Candidatul independent Gheorghe Fuñar: "ca urmare a ver if icari lor efectúate asupra documentelor justificative puse la dispozitia echipei de control s-a constatât cä domnul Gheorghe Fuñar a obtinut venituri în suma de 8.600, 00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 8.465,02 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 134,98 lei. Nu au fost înregistrate datorii neachitate pâna la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si che Itu ielilor électorale. Nu au fost constátate încâlcâri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale"

3. Partidul Miscarea Populara a obtinut venituri în suma de 1.275.510,00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 1.828.027,92 lei. Rezultatul financiar al campaniei electorate a fost de - 552.517,92 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pâna la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltu ielilor électorale în valoare de 663.917, 61 lei. De asemenea s-a constatai faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, Partidul Miscarea Populara a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

4. Partidul Alternativa Socialista a obtinut venituri în suma de 3.010,00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 248,00 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 2.762,00 lei. Nu au fost înregistrate datorii neachitate pâna la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si che Itu íe I i lor électorale. Nu au fost constatate încâlcâri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale.

5. Partidul Popular Maghiar din Transilvania a obtinut venituri în sumâ de 69.901, 27 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 68.428,24 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 1.473,03 lei. Nu au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltu ieli lor électorale. Nu au fost constátate încâlcâri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale.

6. Candidatul independent Teodor-Viorel Melescanu a obtinut venituri în sumâ de 164.960.00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 163.615,67 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 1.344,33 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltu ieli lor électorale în valoare de 6.000,00 lei. Nu au fost constátate încâlcâri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale.

7. Partidul Prodemo nu a înregistrat venituri sau cheltuieli électorale la alegerile pentru Presedintele României din anuí 2014.

8. Uniunea Democratä Maghiarä din România a obtinut venituri în sumâ de 612.031.01 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 661.653,65 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de - 49.622,64 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si che Itu ielilor électorale în valoare de 31.139,55 lei. Nu au fost constátate mcälcäri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale.

9. Partidul Poporului - Dan Diaconescu a obtinut venituri în sumä de 18.729,23 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 26.172,02 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de - 7.442,79 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale în valoare de 8.188,58 lei. Nu au fost constátate mcälcäri ale prevederilor legale referitoare la finantarea campaniilor électorale.

10. Alianta Crestin-Liberalä Partidul National Liberal-Partidul Democrat Liberal a obtinut venituri în sumä de 5.029.548,00 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 7.291.221,00 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de - 2.261.673,00 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale în valoare de 2.730.481,00 lei. De asemenea s-a constatât faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, Partidul National Liberal a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

11. Cälin-Constantin-Anton Popescu-Täriceanu a obtinut venituri în sumä de 861.258,74 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 1.353.365,32 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de - 492.106,58 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale în valoare de 492.106,58 iei. De asemenea s-a constatât faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, candidatul independent Cälin-Constantin-Anton Popescu Täriceanu a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

12. Candidatul independent Mon ica-Lu isa Macovei a obtinut venituri în sumä de 656.041,60 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 642.673,88 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 13.367,72 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale în valoare de 3.087, 13 lei. De asemenea s-a constatât faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 7 alin. (1), art. 23 alin. (1) si art. 29 alin. (3) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, candidatul independent MonicaLuisa Macovei a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) si art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

13. Alianta Electoralä PSD-UNPR-PC a obtinut venituri în sumä de 6.457.860,54 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 20.136.729,25 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de - 13.678.868,71 lei. Au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale în valoare de 13.835.960,76 lei. De asemenea s-a constatât faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 23, art. 26 alin. (4) lit. a) si art. 29 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, Partidul Social Democrat a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) si art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

14. Partidul Ecologist Román a obtinut venituri în sumä de 60.307,84 lei si a efectuat cheltuieli în valoare de 46.779,00 lei. Rezultatul financiar al campaniei électorale a fost de 13.528,84 lei. Nu au fost înregistrate datorii neachitate pânâ la data depunerii raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale. De asemenea s-a constatât faptul cä au fost încâlcate prevederile art. 3 alin. (2), art. 23 alin. (1) si ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, Partidul Ecologist Román a fost sanctionat conform art. 41 alin. (1) si art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006.

Finantarea partidelor politice de la bugentul de stat pune în luminä faptul cä, având tot mai put in i membri, iar costurile campaniilor fiind tot mai mari, partidele recurg la surse alternative de finantare. Ajunse la guvernare, organizatiile politice îsi acordâ subventii de stat, acestea reprezentând una dintre resursele fiananciare pentru reusita act ivitât i i politice. Subventiile sunt acordate în functie de rezultatele politice électorale. Subventiile de la bugetul de stat asigurä mentinerea partidelor aflate la guvernare si le împiedicâ le cele care nu sunt în Parlament. Partidele sunt cele care îsi atribuie resursele bugetare, iar statul devine principa lu I investitor al partidelor politice parlamentare55.

Datoriile acumúlate de partide aratä cä finantarea partidelor politice permite cheltuieli în campaniile électorale eu mult peste veniturile legale, declárate si realízate de formatiunile politice, färä un control institutional. în acest sens, art. 38, alin. 3 aminteste de anularea mandatului alesului în cazul în care "candidatilor declarati alesi nu li se pot valida mándatele daeä raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor électorale, pentru fiecare partid politic sau candidat independent, nu a fost depus în conditiile legii".56

Dar de ce au fost sanctionate partidele politice de cätre AEP? Pentru cä Legea 334/2006, la Capitolul VI, prevede urmatoarele Sanctiuni din care vom aminti primele douä articole:

Art. 41. - (1) Constituie contraventii, daeä nu au fost sâvârsite astfel încât, potrivit legii penale, sä constituie infractiuni, si se sanctioneazä eu amendä de la 5.000 lei la 25.000 lei.

(2) Sanctiunile se pot aplica, dupä caz, partidului politic, candidatului independent, mandatarului financiar si/sau donatorului care a încâlcat d ispozit i i le preväzute la alin. (1).

Art. 42. - (1) în situât i i le preväzute la art. 41 alin. (1), contravenientul varsä la bugetul de stat súmele de bani si/sau contravaloarea bunurilor si serviciilor care au constituit obiectul contraventiei, pe baza hotärärii Autoritätii Electorale Permanente.

(2) în acelasi mod se fac venit la bugetul de stat donatiile acceptate de un partid politic în curs de dizolvare sau de un partid politic care actioneazä în baza statutului modificat, desi modificärile nu au fost comunícate Tribunalului Bucuresti, conform prevederilor legale, sau instanta a respins cererea de încuviintare a modificärii statutului.

în loe de concluzii

Alegerile prezidentiale din toamna anului 2014 au arätat cä niciunul dintre cei 14 candidati, ín primul tur al alegerilor, nu a putut obtine majoritatea voturilor alegätorilor înscrisi în lístele électorale permanente. Organizarea celui de-al doilea tur a déterminât, prin deductie, cástigarea alegerilor de catre candidatul ACL, Primarul Sibiului, Klaus lohhanis, cu majoritatea voturilor cetätenilor înscrisi în lístele électorale permanente, la o diferentä de 10% fatä de contracandidat. Prin urmare, o nouä lege electoralä ar putea schimba modalitatea de alegere directä a Presedintelui, daeä se va trecere de la sistemul semi-prezidential, la unul de tip parlamentar, unde cele douä Camere vor alege presedintele. în acest sens, parlamentarismul rationalizat de tip german are ca fundament motiunea de cenzurä la vedere, adicä una dintre camere, fie Bundesrat-ul, Camera Superioarä, fie Bundestag-ul, a doua Camerä57, care dezbat legile federale si revoeä Guvernul doar daeä parlamentarii propun un alt Cancelar. Astfel, alegerea sau desemnarea pot fi considerate de tip rational si lipsite de patosul electoral si emotional politic din perioada campaniei.

Reforma electorala poate aduce noutati cu privire la functionarea partidelor politice, printr-un control transparent asupra finantarii acestora. Transparentizarea si disciplinarea finantarii partidelor, precum si a campaniilor électorale ar putea reprezenta fundamentul unei noi legi électorale. Cum s-ar putea realiza? Prin alocarea unui cuantum, între 2-10 euro pe alegátor, în functie de rezultatul urnelor, suma fiind distribuita proportional partidelor parlamentare, pe care o pot utiliza si gestiona pe perioada campaniei électorale, încadrându-se, cu strictete, în ban i i alocati de guvern de la bugetul de stat. Donatiile si sponsorizarile, fie publice, fie private, pot fi primite de partide, fiind conditionate de prezentarea unor facturi din care sa rezulte donatarul si donatorul, precum si scopul respectivei donatii, sponsorizari, precum si modalitatile în care au fost chetuite fondurile alócate de bugetul de stat sau din donatii private. Astfel, noua lege electorala ar putea înlâtura caracterul netrasparent al campaniilor électorale, depolitizând finantarea publica a partidelor.

Footnote

1 Gianfranco Pasquino, Curs de stiintà politica, traducere de Aurora Martin, (Iasi, Institutul European, 2002), 127-133.

2 Georges Burdeau, Traité de Science Politique, VI, Les régimes politiques, Paris, 1985, pp. 144-145.

Footnote

3 Alexandru Radu, Política între proportionalism si majoritarism. Alegeri si sistem electoral în Romania posteomunistá, (Bucuresti: Editura Institutul European, 2012), 235-238.

4 Lege nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României (Variant! actualizata pânâ la data de 27 iunie 2014). Art. (3) precizeaza ca "este déclarât aies candidatul care a Íntrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi în lístele électorale permanente", http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf, accesat 05.02.2014

5 Lege nr. 370/ 2004, art. 2, lit. b) "majoritatea de voturi ale alegatorilor - se determina ca parte întreagâ, nerotunjita, a raportului dintre numarul alegatorilor înscrisi în lisíele électorale permanente si cifra 2, la care se adaugâ o unitate, si reprezinta numarul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie sa le obtina un candidat, în primul tur, pentru a fi aies Presedinte al României", http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf, accesat 05.02.2014

6 Ioan Stanomir, "Reforma regimului politic", în Sorin, Bocancea, (coordonator), Constitutia României, Opinii esentiale pentru legea electorala, (Iasi: Editura Institutul European, 2013), 201-102.

7 Constitutia României, Capitolul II, Presedintele României, Alegerea Presedintelui, Art. 81., Alin. (1), (2), (3), (4), http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a81, accesat 05.02.2014

8 Florin Grecu, "Transformarea voturilor cetâtenilor în mandate uninominale în Parlament. Studiu de caz: Alegerile parlamentare din decembrie 2012, Circumscriptia electorala nr. 42, Municipiul Bucuresti", Sfera politicii 174(2013): 66-79, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/174/ art07-Grecu.php, 15.02.2015

9 Giovanni Sartori, Ingineria constitutionalâ comparata, traducere de Gabriela Tanasescu, (Iasi: Editura Institutul European, 2008), 175-180.

10 Daniel Barbu, República absenta. Política sisocietate în România posteomunistá, (Bucuresti: Editura Nemira, 1999), 180.

Footnote

11 Constitutia României, Titlul VII, Revizuirea Constitutiei, Procedura de revizuire. Art. 51., Alin. (1) "Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecârei Camere", http://www. cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1 &par1=3#t3c2s0a81, accesat 18.02.2015

12 Lege nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României, Art. 5 (1) "Ziua alegerilor este duminica. Alegerileau locîn luna anterioara Iuniiîncare ajunge la termen mandatul de presedinte. Cu cel putin 60 de zile înaintea zilei votârii, Guvernul stabileste data alegerilor prin hotârâre, http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf, accesat 05.02.2014

13 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18901107-anul-electoral-umplut-vistieria-bisericii-cul tele-primit-suplimentari-record-22-milioane-euro-guvern-2014.htm, 04.02.2015

Footnote

14 Declaraba Patriahului Daniel în ziua alegerilor din turul al doilea de scrutin prezidential, http://www.mediafax.ro/politic/pf-daniel-in-istoria-poporului-roman-adesea-dumnezeu-a-lucr at-chiar-si-prin-oameni-straini-de-neam-13570798, accesat 05.02.2014

15 Constitututia României, art. 84, alin.1, http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_18ip ar1=3#t3c2s0a81, accesat 08.02.2014

16 Declaraba lui Traían Basescu despre Ponta, http://www.ziare.com/victor-ponta/ ofiter-acoperit/ponta-ofiter-acoperit-melescanu-revine-basescu-nu-a-cerut-o-lista-ci-1328093, accesat 14.02.2015

17 Declaratie Teodor Melescanu, http://www.ziare.com/victor-ponta/ofiter-acoperit/ponta-ofi ter-acoperit-melescanu-revine-basescu-nu-a-cerut-o-lista-ci-1328093, accesat 14.02.2015

18 Interviul lui Traian Basescu despre Victor Ponta, http://www.mediafax.ro/politic/basescu-adezvaluit-numele-ofiterului-acoperit-care-candideaza-la-presedintie-ponta-a-fost-ofiter-acoper it-sie-intre-1997-si-2001-reactia-premierului-13380748, accesat 10.02.2015

Footnote

19 Interviul lui Traian Basescu despre Victor Ponta http://www.mediafax.ro/politic/traian-base scu-presedintelui-i-pot-refuza-secrete-stat-i-cerut-melescanu-liste-ofiteri-ci-intrebat-ofiteri-guv ern-ponta-fripturist-s-bagat-sie-13392678, accesat 13.02.2015

20 Solicitarea lui Basescu adresata lui Meiescanu de în care i-a solicitât sa-i fie prezentata lista ofiterilor acoperiti din Guvern, http://www.mediafax.ro/politic/traian-basescu-presedintelui-ipot-refuza-secrete-stat-i-cerut-melescanu-liste-ofiteri-ci-intrebat-ofiteri-guvern-ponta-fripturis t-s-bagat-sie-13392678, accesat 13.02.2015

21 Delcaratia lui Basescu despre implicarea serviciilor secrete în campania electorala, http:// www.mediafax.ro/politic/basescu-e-clar-ca-serviciile-secrete-s-au-implicat-in-campanie-voi-av ea-o-discutie-cu-serviciile-lun i-du pa-prim ul-tur-cativa-oameni-au-sarit-calul-13480924, accesat 09.202.2015

22 Râspunsul primit de Basescu de la SRI, despre filajul de la Paris, Udrea-Bica, http://www. dw.de/elena-udrea-udrea-elena/a-18236519, accesat 09.202.2015

23 Interviú E. Udrea în care cuza serviciile de politica partizana, http://www.hotnews.ro/stiri-e sential-19245073-video-interviul-integral-partea-2-elena-udrea-spune-mai-are-primit-dorin-co cos-alte-cateva-sute-mii-euro-dupa-partaj-plus-udrea-pretinde-victor-ponta-spus-Iui-florian-col dea-inaintea-alegerilor-prezid.htm, accesat 09.202.2015

Footnote

24 Interviú E. Udrea, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19245073-video-interviul-integra l-partea-2-elena-udrea-spune-mai-are-primit-dorin-cocos-alte-cateva-sute-mii-euro-dupa-pa rtaj-plus-udrea-pretinde-victor-ponta-spus-lui-florian-coldea-inaintea-alegerilor-prezid.htm, accesat 09.202.2015

25 Declaraba lui Bäsescu despre Adjunctul SRI, http://www.stiripesurse.ro/eful-sri-pus-la-zid-d e-traian-basescu-confirmare-pentru-elena-udrea_946625.html

26 Declaraba Premierului despre implicarea in campanie a lui Bäsescu, http://www.mediafax. ro/politic/ponta-pe-final-2014-nici-serviciile-de-informatii-nu-mai-aveau-incredere-sa-colabore ze-cu-basescu-13810311, accesat 08.02.201 5

27 Declaraba Premierului, http://www.stiripesurse.ro/ponta-arunca-bomba-cand-l-au-abando nat-serviciile-pe-basescu-si-de-ce_946654.html

Footnote

28 Declaraba lui Coldea despre neimplicarea SRI în campania electoral! prezidential!, http:// www.mediafax.ro/social/coldea-resping-categoric-afirmatiile-facute-la-adresa-mea-sunt-denig ratoare-si-fara-fundament-real-video-13811428, accesat 09.02.2015

29 Comunicatul Comisiei parlamentare de control a SRI, http://www.mediafax.ro/social/co nducerea-sri-a-facut-dovada-echidistantei-politice-prin-secvente-ale-videoconferintelor-d in-2014-13812008, accesat 10.02.2015

30 Comunicatul Comisiei, http://www.mediafax.ro/social/conducerea-sri-a-facut-dovada-echi distantei-politice-prin-secvente-aIe-videoconferintelor-din-2014-13812008, accesat 10.02.2015

31 Legea nr. 51 din 1991 privind siguranta national! a României, publicat! în Monitorui Oficial nr. 163 din 7 august 1991, http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/51-1991.php, accesat 14.02.2015

Footnote

32 Scrisoarea de sustinere a Canceiarului Angela Merkel pentru candidatul Klaus lohhanis, http://adevarul.ro/news/politica/exclusiv-alegeri-prezidentiale-2014-scrisoarea-angelei-merkel -sustinere-klaus-iohannis-1_54648e9b0d133766a8d20608/index.html, accesat 09.02.2015

33 Interviú de sustinere a Premierului Italiei pentru candidatul Victor Ponta, http://www. antena3.ro/politica/romania-la-vot/matteo-renzi-premierul-italiei-la-sinteza-zilei-victor-pontaar-fi-un-mare-presedinte-273550.html, acccesat 09.02.2015

34 Raymond Aron, Spectatotul angajat, (Bucuresti: Editura Nemira, 1999).

35 Comunicatul Autoritâtii Electorale Permanente cu privire la numärul de alegâtori, http:// www.mediafax.ro/social/aep-numaruI-de-alegatori-pentru-turul-i-este-de-18-296-567-pentru-t uruI-ii-18-305-826-13386111, acccesat 09.02.2015

36 Alexandru, Radu, Sisteme électorale. Tipologie si functionare, editia a IIl-a adäugitä si revizuita, (Bucuresti: Editura Pro Universitaria, 2012), 21.

37 Comunicatul Biroului Elctoral Central. Rezultatele finale ale turului întâi de scrutin, http:// www.bec2014.ro/rezultate-finale-2-noiembrie-2014/, accesat 11.02.2015

Footnote

38 Legea 650/2011, art. 27, http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-370-din-20-septemb rie-2004-republicata-pentru-alegerea-presedintelui-romaniei-emitent-parlamentul-publicat -n-131385.htm!, accesat 11.02.2015

39 Comunicat al Biroului Electoral Central. Rezultate finalele din al doilea tur de scrutin, http:// www.bec2014.ro/rezultate-turul-ii-2/, accesat 03.02.2015

Footnote

40 Comunicat de presa al Autoritàtii Electorale Permanente, http://www.mediafax.ro/social/aep -numarul-de-alegatori-pentru-turul-i-este-de-18-296-567-pentru-turuI-ii-18-305-826-13386111, accesat 11.02.2015

41 Biroul Electoral Central. Rezultate finale ale votului din diaspora pentru candidatul Victor Ponta, http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-2-noiembrie-2014/, accesat 03.02.2015

42 Biroul Electoral Central. Rezultate finale ale votului din diaspora pentru candidatul Klaus lohhanis http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-16-noiembrie/, accesat 03.02.2015

Footnote

43 "The Eastern European Spring, Voters Tilt Toward Pro-EU", Anti-Corrption Candidates în Foreign Affairs http://www.foreignaffairs.com/articles/142428/mitchell-a-orenstein-and-bojan -bugaric/the-eastern-european-spring, accesat 05.022015

44 "The Eastern European Spring", http://www.foreignaffairs.com/articles/142428/mitcheII-aorenstein-and-bojan-bugaric/the-eastern-european-spring accesat 05.02.2015

45 "The Eastern European Spring", http://www.foreignaffairs.com/articles/142428/mitchell-aorenstein-and-bojan-bugaric/the-eastern-european-spring accesat 0502..2015

46 Interviú Vasile Blaga http://www.gandul.info/politica/vasile-blaga-la-gandul-live-cel-mai-c orect-ar-fi-sa-ajungem-la-putere-prin-alegeri-anticipate-vom-depune-motiune-de-cenzura-in-f ebruarie-13693118, accesat 05.02.201 5

47 Legea Nr. 334 din 17 iulie 2006, privind finantarea activitätii partidelor politice si a campaniilor électorale, publicat în Monitorul Oficial, Nr. 632 din 21.06.2006, http://www.cdep.ro/pls/legis/ legis_pck.htp_act_text?îdt=74251, accesat 06.02.2015

Footnote

48 Legea Nr. 334/2006, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=74251, accesat 06.02.2015

49 Legea Nr. 334/2006, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text7idts74251, accesat 06.02.2015

50 Cristian, Preda, Sorina, Soare, Regimul, partidele sisistemulpolitic din Romania, (Bucuresti: Editura Nemira, 2008), 127-128.

51 Rapoartele publícate de Autoritatea Electoralä Permanentä, privind rezultatele controalelor pentru verificarea campaniei électorale ocazionate de alegerile pentru presedintele României din anul 2014, http://www.roaep.ro/finantare/wp-content/uploads/2015/01/Extrase-rapoartecontrol-campanie-prezidentiale-2014.pdf, accesat 07.02.2015

52 Legea Nr. 334/2006, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text7idts74251, accesat 06.02.2015

53 Legea Nr. 334/2006, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text7idts74251, accesat 06.02.2015

Footnote

54 Rapoartele publícate de Autoritatea Electorale Permanenta, http://www.roaep.ro/finantare/ wp-content/uploads/2015/01 /Ext rase-rapoarte-control-campanie-prezidentiale-2014.pdf, accesat 07.02.2015

Footnote

55 Richard S. Katz, Peter MAIR, "Changing Models of Party Organization and Party Democracy: The Emergence of the Cartel Party", Party Politics, 1(1995) :5-28

56 Legea Nr. 334/2006, http://www.cdep.ro/p!s/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=74251, accesat 09.02.2015

57 Deutschser Bundestag, Article 53a of the Basic Law, http://www.bundestag.de/htdocs_e/ bundestag/comm'rttees/joint/articie_53_a/250770

References

BIBLIOGRAFIE

Carti:

ARON, Raymond, Spectatotul angajat, Bucuresti, Editura Nemira, 1999.

BARBU, Daniel, República absenta. Politicé sisocietate în România postcomunisté, Bucuresti, Editura Nemira, 1999.

BURDEAU, Georges, Traité de Science Politique, Vol. VI, Paris, 1985.

PASQUINO, Gianfranco, Curs de stiinté politicé, traducere de Aurora Martin, lasi, Institutul European, 2002.

PREDA, Cristian, SOARE Sorina, Regimul, partidele si sistemu! politic din Románia, Bucuresti, Editura Nemira, 2008.

RADU, Alexandru, Política între proportionalism si majoritarism. Alegeri si sistem electoral in Románia postcomunisté, Bucuresti, Editura Institutul European, 2012.

RADU, Alexandru, Sisteme electorate. Tipologie si functionare, editia a ill-a adaugita si revizuitá, Bucuresti, Editura Pro Universitaria, 2012.

SARTORI, Giovanni, Ingineria constitutional comparaté, traducere de Gabriela Tanasescu, lasi, Editura Institutul European, 2008.

Capitole:

STANOMIR, loan, "Reforma regimului politic", în BOCANCEA Sorin (coordonator), Constitutia României, Opinii esentiale pentru legea electorala, lasi, Editura Institutul European, 2013, 101-102.

Articole:

GRECU, Florin, "Transformarea voturilor cetatenilor în mandate uninominale în Parlament. Studiu de caz: Alegerile parlamentare din decembrie 2012, Circumscriptia electorala nr. 42, Municipiul Bucuresti", Sfera politicii, Vol XXI, 2(174), martie-aprilie, 2013, 66-79

KATZ, Richard S., MAIR, Peter, "Changing Models of Party Organization and Party Democracy: The Emergence of the Cartel Party", Party Politics, Vol 1, No1., 1995, 5-28

Resurse online:

Legislatie:

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României (Varianta actualizata pana la data de 27 iunie 2014) http://www.bec2014.ro/wp-content/upIoads/2014/09/Lege-370-2004-actualizata-2014.pdf

Legea 370/2004, republicata pentru alegere a presedintelui, http://www.monitoruIjuridic.ro/ act/lege-nr-370-din-20-septembrie-2004-republicata-pentru-alegerea-presedintelui-romaniei-emitent-parlamentul-publicat-n-131385.html Constitutia

României, http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_18<par1=3#t3c2s0a81

Legea Nr. 334 din 17 iulie 2006, privind finantarea activitätii partidelor politice si a campaniilor électorale, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text7idts74251

Legea nr. 51 din 1991 privind siguranta nationalâ a României, publicatä în Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991, http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/51-1991.php

AEP, Extrase ale rapoartelor privind rezultatele controalelor efectúate de cätre Autoritatea Electoralä Permanentä pentru verificarea campaniei électorale ocazionate de alegerile pentru presedintele ROMÂNIEI din anul 2014,

http://www.roaep.ro/finantare/wp-content/uploads/2014/12/Extrase-rapoarte-control-noiembrie-decembrie-2014.pdf

Deutschser Bundestag, Article 53a of the Basic Law, http://www.bundestag.de/htdocs_e/ bundestag/committees/joint/article_53_a/250770

Rezultatelealeger Hör:

Biroul Electoral Central, Rezultate finale primul tur, http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-2-noiembrie-2014/

Biroul Electoral Central, Rezultate finale al doilea tur, http://www.bec2014.ro/rezultate-turul-ii-2/, accesat in data de 03.02.2015

Biroul Electoral Central, Rezultate finale al doilea http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-16-noiembrie/

Comunícate, inverviuri, declaratii:

Analizä despre fondurile primite de BOR de la Guvern, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18901107-anul-electoral-umplut-vistieria-bisericii-cultele-primit-suplimentari-record-22-miIioane-euro-guvern-2014.htm

Declaraba Patriahului Daniel, http://www.mediafax.ro/politic/pf-daniel-in-istoria-poporului-roman-adesea-dumnezeu-a-lucrat-chiar-si-prin-oameni-straini-de-neam-13570798

Declaratie Traian Basecu. http://www.ziare.com/victor-ponta/ofiter-acoperit/ponta-ofiter-acoperit-melescanu-revine-basescu-nu-a-cerut-o-lista-ci-1328093

Declaratie Teodor Melescanu: http://www.ziare.com/victor-ponta/ofiter-acoperit/ponta-ofiter-acoperit-melescanu-revine-basescu-nu-a-cerut-o-lista-ci-1328093

Interviul lui Traian Bäsescu despre Victor Ponta, http://www.mediafax.ro/politic/basescu-a-dezvaluit-numele-ofiterului-acoperit-care-candideaza-la-presedintie-ponta-a-fost-ofiter-acoperit-sie-intre-1997-si-2001-reactia-premieru lu i-13380748

Bäsescu despre implicarea serviciilor secrete în campania electoralä, http://www.mediafax. ro/politic/basescu-e-clar-ca-serviciile-secrete-s-au-implicat-in-campanie-voi-avea-o-discutie-cu-serviciile-luni-dupa-primul-tur-cativa-oameni-au-sarit-caluI-13480924

Analizä despre E. Udrea, http://www.dw.de/elena-udrea-udrea-elena/a-18236519

Interviú E. Udrea, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19245073-video-interviul-integral-partea-2-elena-udrea-spune-mai-are-primit-dorin-cocos-alte-cateva-sute-mii-euro-dupa-partaj-plus-udrea-pretinde-victor-ponta-spus-lui-florian-coldea-inaintea-alegerilor-prezid. htm

Scrisoarea Angelei Merkel de sustinere pentru Klaus lohannis, http://adevarul.ro/news/ politica/exclusiv-alegeri-prezidentiale-2014-scrisoarea-angelei-merkel-sustinere-klaus-iohannis-1 _54648e9b0d133766a8d20608Zindex.html

Interviul de sustinre al Premierului Italiei Mateo Renzzi pentru Victor Ponta, http://www. antena3.ro/politica/romania-la-vot/matteo-renzi-premierul-italiei-la-sinteza-zilei-victor-ponta-ar-fi-un-mare-presedinte-273550.html

Com unicat AEP.ht tp://www.mediafax.ro/social/aep-numarul-de-alegatori-pentru-turul-i-este-de-18-296-567-pentru-turui-ii-18-305-826-13386111

Revista Foreign Affairs, http://www.foreignaffairs.com/articles/142428/mitchell-a-orenstein-and-bojan-bugaric/the-eastern-european-spring

Interviu Vasile Blaga, http://www.gandul.info/politica/vasile-blaga-la-gandul-live-cei-mai-corect-ar-fi-sa-ajungem-la-putere-prin-alegeri-anticipate-vom-depune-motiune-de-cenzura-in-februarie-13693118

The German Bundestag, http://www.bundestag.de/htdocs_e/bundestag/function/ legislation/14legrat/245876