ALIMENTAREA CU APA ÎN SISTEM MICROREGIONAL

Sistemul microregional de alimentare cu apa potabila a judetului Alba se realizeaza exclusiv din acumularile din bazinul hidrografic Sebes si a fost realizat Între anii 1977-1990. Daca initial a fost proiectat pentru alimentarea cu apa potabila a doar câtorva orase cum ar fiSebesul, Alba Iulia si Teius, ulterior s-a reusit conectarea la principala magistrala si a oraselor cele mai Îndepartate, cum ar fiBlajul si Ocna Mures.

Proiectul de alimentare cu apa potabila s-a realizat În mai multe etape, lungimea totala a lucrarii depasind 100 km, iar odata realizat acest proiect, s-a reusit racordarea tuturor localitatilor din apropierea magistralei care necesitau apa potabila.

Pe de alta parte, sistemul actual, reclamând si un consum Însemnat de energie electrica pentru pompari, se analizeaza prin noi solutii, eliminarea unor pompari totale sau partiale din sistem, În situatia luarii În considerre a unor noi puncte de captare din aceasi sursa, râul Sebes, mai În amonte, care Însa duc la eliminarea energiei electrice la centralele existente.

În consecinta, la ora actuala se au În vedere diferite variante de dezvoltare a sistemului zonal exitent, fie mergând pe varianta actuala, cu pompari cât si pe varianta cu reducerea pomparilor, pentru necesitatile de debit corespunzatoare etapelor urmatoare de Îmbunatatire a sistemului.

Sistemul de alimentare cu apa potabila a judetului Alba se poate Împartii În urmatoarele segmente :

* sistemul regional - care cuprinde principalele municipii si orase ale judetului ;

* sistemul zonal - care are În componenta sa doar municipiul Sebes ;

* sistem microregional, desfasurat pe marea majoritate a Podisului Secaselor ;

Sistemul regional de alimentare cu apa potabila

Dupa epidemia de hepatita Înregistrata la Sebes În anul 1998, s-a trecut la dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa, luându-se hotarârea mutarii prizelor În acumularea Nedeiu, amonte acumularii Petresti, la capatul amonte al galeriei de alimentare a castelului de echilibru a CHE Sasciori.

Extinderea sistemului de alimentare cu apa potabila a judetului Alba a presupus urmatoarele : captarea din canalul fortat al U.H.E. Sasciori si statia de tratare a apei Stsciori (Sebetel). Aductiunea apei brute de la captarea din canalul fortat U.H.E.Stsciori, alimenteazt ambele statii de tratare, gravitational iar În aceste conditii, deoarece noua captare poate asigura debite de apt pentru functionarea la capacitate a celor dout statii de tratare s-a renuntat la captarea pentru potabilizarea apei din sursa Petretti.

La ora actualt, 63% din cerinta de apt potabilt a consumatorilor este asiguratt prin statia de tratare Stsciori care lucreazt la cca. 29% din capacitatea proiectatt.

Distributia apei potabile de la statia Stsciori se realizeazt gravitational cttre toti consumatorii (rezervoare de Înmagazinare a apei : Alba Iulia, Teiut, Blaj, Ocna Muret ti localitttile de pe traseul de distributie), inclusiv zona de sus a municipiului Alba Iulia.

Datoritt cerintelor foarte mari a populatiei În ceea ce privette apa potabilt, alimentarea cu apt a judetului Alba s-a extins, reutindu-se o alimentare În sistem microregional.

Astfel, aductiunea gravitationalt Dn - 1000 mm pânt la Alba Iulia, cu ramificatia la rezervoarele de jos din Alba Iulia, prin Dn - 800 mm; aductiunea Alba Iulia Galda, prin Dn - 850 mm, la Galda existând ti o statie de pompare ; aductiunea Galda - Blaj prin Dn - 600 mm; aductiunea Galda - Aiud, prin Dn - 600 mm ti aductiunea Aiud - Ocna Muret prin Dn - 600 mm.

Sunt construite dout rezervoare 1.000 mm + 5.000 mc pentru zona Municipiului Alba Iulia, o statie de repompare pentru zona de sus a Alba Iuliei care are 2+1 pompe cu un debit Q = 800 mc/h, o conductt de refulare, construitt la Galda, rezervoare la Teiut 2 x 500 mc, etct.

Statia de pompare de la Galda are În componentt urmttoarele elemente :

17. pentru Municipiul Blaj - 2+1 pompe cu Q = 350 m, H = 90 m ti P = 200 kw;

18.pentru Municipiul Aiud ti oratul Ocna Muret - 2+1 pompe având fiecare un debit Q = 350 mc/h; H = 95 m ti P = 200 kw ;

19. pentru Teiut - 2+1 pompe având fiecare Q = 75-90 mc/h; H = 42-45 m ti P = 18,5 kw.

Fiecare dintre oratele care sunt alimentate din magistralt au fiecare rezervoare ce depttesc 1000 mc necesare În momentele În care apar defectiuni la statiile de pompare ti transport.

În momentul executtrii lucrtrilor s-a avut În vedere un numtr ridicat de lucrtri exceptionale cum ar fi:

* traversarea râului Mures, la Alba Iulia, printr-un pod de conducte, pe cabluri cu trei deschideri de 95 m fiecare ;

* traversarea râului Mures la Mihalt, În cadrul podului de sosea cu o lungime de cca 200 m ;

* traversarea râului Târnava - la Blaj, a râurilor Sebes si Ampoi precum si linii de cai ferate.

Magistrala are un singur fir de conducta cu o lungime de cca 105 km, care, În caz de avarii duce la mari inconveniente populatiei cât si unitatilor industriale care sunt alimentate din reteaua.

Din cauza energiei de pompare din sistem care a creat mari neajunsuri datorita deselor opriri, În prezent s-a impus analizarea si a unor solutii de reducere a pomparilor corelat cu reducerea producerii de energie electrica În sistemul hidroenergetic de pe Valea Sebesului.

Sistemul de alimentare În sistemul microregional a judetului Alba are obiective unicat În tara (podul de cabluri peste râul Mures) care impun si unele completari - consolidari ca urmare a datelor de exploatare si a expertizarilor efectuate la scara normala la si dupa darea În exploatar a sistemului.

Prin realizarea acestui sistem se aigura un spor de apa de cca 1000 l/s (peste valoarea propusa de cca 950 l/s).

Captarea apei este amplasata În galeria de acces la camera vanelor, direct din conducta fortata a U.H.E. Sasciori, prin racord Dn - 1200 mm, prevazut cu vane de Închidere si de siguranta. Pâna la iesirea din galeria de acces, exista o singura conducta Dn - 1200, iar În continuare sunt doua conducte Dn - 1200 mm care alimenteaza gravitational :

* statia de tratare Sasciori ;

* statia de tratare Petresti, prin racordarea la conducta de refulare a statiei de pompare apa bruta.

Statia de tratare a apei de la Sasciori (Sebesel) trateaza cca 63% din volumul de apa prelevat si are În componenta urmatoarele obiective :

* camera de amestec a apei brute cu reactivi de coagulare si distributie spre decantare ;

* decantoare - trei decantoare radiale (D - 35 m) fiecare fiind echipat cu poduri raclor necesar colectarii namolului În basa centrala si jgheab circular periferic ;

* statia de filtre rapide ;

Sistemul zonal de alimentare cu apa potabila

Acumularea Petresti, alimenteaza cu apa potabila sistemul zonal de alimentare cu apa potabila este reprezentat de Municipiul Sebes si parcul industrial din localitate. Daca la Început, prin anii 1980, lacul Petresti alimenta o parte Însemnata a judetului Alba, În prezent asigura asa cum a spus doar apa potabila pentru sistemul zonal.

Sistemul zonal are În componenta urmatoarele obiecte de baza :

* captarea de baza din lacul Petresti ;

* captarea secundara din galeria de fuga a CHE Sasciori ;

* conducta de apa bruta Dn 1000-1200 mm, aspiratii la pompele sistemului zonal ;

* conducta de apa bruta directa spre fabrica de hârtie Petresti si spre statia de tratare Sebes ;

* statia de pompare a apei brute a sitemului zonal care este compusa din 2+1 pompe Brates 500, cu debite instalate de 2100-2350 mc/h;

Captarea principala este amplastaa În corpul barajului amenajarii Petresti, si este compusa dintr-o camera de priza cu trei compartimente din care apa este preluata prin trei conducte. O conducta Dn - 800 mm, transporta apa spre orasul Sebes si fabrica de hârtie Petresti, care detin propriile statii de tratare a apei; si doua conducte Dn - 1000 mm care alimenteaza statia de pompare a apei brute Petresti situate pe malul stâng al acumularii.

Statia de tratare de la Petresti are În componenta sa decantoare radiale cu un diametru (D-45 m), o statie de filtre rapide la cuve de 55 mp, o statie de reactivi (var, sulfat de aluminiu, silice activa), statie de clorare precum si o camera de amestec.

Sistemul de captare apa bruta din lacul Petresti si statia de pompare apa bruta sunt trecute În rezerva, iar captarea se realizeaza din galeria fortata a U.H.E. Sasciori asigura alimentarea gravitationala a celor doua statii de tratare a apei, de la Petresti si Sebesel.

Statia de tratare a apei de la Petretti a fost construitt În prima etapt de executie a sistemului zonal de alimentare cu apt, pentru potabilizarea apei captatt din sursa - lacul Petresti si distributia apei potabile catre orasele : Alba Iulia, Blaj, Aiud si Teius. Ulterior, datorita faptului ca la conducta de aductiune a apei potabile s-au racordat un numar mare de consumatori care nu au fost prevazuti În proiect si deficitului de apa potabila din orasul Ocna Mures, a fost necesara extinderea sistemului de alimentare cu apa potabila.

Sistemul microregional de alimentare cu apa

Sistemul microregional de alimentare cu apa potabila sectiunea II cuprinde zona central-estica a judetului Alba, respectiv comunele: Daia Româna, Câlnic, Cut, spring Dostat si localitatea apartinatoare Municipiului Sebes, Rahau.

Localitatile cuprinse În sistemul microregional se afla În Podisul Secaselor, fiind situate În judetul Alba astfel :

* Comuna Daia Româna - situata la cca 8 km de municipiul Sebes ;

* Comuna Câlnic situata la aproximativ 11 km de municipiul Sebes ;

* Comuna spring - situata la cca 22 km de municipiul Sebes si are În componenta satele : spring, Vingard, Drasov si Cunta ;

* Comuna Dostat - aflata În partea de est a zonei , la granita cu judetul Sibiu ;

* Localitatea Rahau, parte componenta a municipiului Sebes este situata la cca 3 km de municipiul cu acelasi nume ;

Pânt În urmt cu 2 ani, aceste localittti Îti asigurau resursele de apt din surse proprii, cele mai des Întâlnite fiind puturile hidrogeologice. Sursele de apt ale populatiei nu respectt normele de protectie sanitart datoritt constructiilor anexe locuintelor, existând pericolul infesttrii pânzei freatice.

În urma dezvolttrii sistemului de alimentare cu apt a judetului Alba, s-a pus problema extinderii sistemului ti În alte zone noul sistem va satisface atât necesarul de apt a localitttilor cât ti conditiile de igient conform normelor actuale, având ân vedere mtrirea gradului de confort al populatiei ti asigurarea unei calittti a apei reglementate de legislatia În vigoare.

În general, conditiile geotehnice de fundare sunt dificile deoarece, terenul de fundare cuprinde ptmânturi cu umfltturi ti contractii mari (P.U.C.M.) pe care fundarea se realizeazt indirect prin intermediul pernelor de ptmânt local, Îmbunttttit cu adaos de 25-30% nisip.

Conform necesarului ti a cerintelor de apt pentru zona luatt În calcul s-au determinat valorile de debit specific de apt pentru nevoi gospodtretti (qq) ti ale coeficientului de neuniformitate zilnict (kzi) astfel :

Debitul cerintei de apt la surst pentru toate localitttile din sistemul microregional, Împreunt cu debitul solicitat pentru alimentarea cu apt a comunei Berghin este de 4049,38 mc/zi, cca 47 l/s, conform schemei (Fig. 4.).

Deoarece nu existt surse locale (de suprafatt sau subterane) care st poatt asigura cerinta de apt a localitttilor din zona centru-est a judetului Alba, sursa pentru alimentarea sistemului microregional de alimentare cu apt se constitue Într-n racord la aductiunea magistralt: Sebet - Alba Iulia - Aiud - Blaj (firul II) care preia ti trateazt apa din râul Sebet.

Au existat diverse locatii pentru punctul optim de racord iar În final s-a hottrât pozitionarea lui În apropierea localitttii Lancrtm. De la punctul de racord, apa ajunge pânt la prima statie de pompare a sistemului (GA-1) Înainte de punctul de bifurcatie, lungimea conductei fiind de 9,4 km. În statia de pompe presiunea apei este ridicatt de la 80 m pânt la 135 m, astfel Încât apa st ajungt la toate rezervoarele din sistem.

Din nodul B, conducta de aductiune s-a bifurcat În doua ramuri :

* O ramura care alimenteaza cu apa potabila comunele Daia Româna, Berghin si localitatea Vingard ;

* Cea de-a doua ramura care alimenteaza cu apa restul comunelor si a localitatilor din sistem ;

Comuna Berghin, respectiv localitatea Rahau se afla la cote mult mai joase decât celelalte localitati, este necesara În momentul executarii racordului, amplasarea unei vane de control a debitului, astfel Încât sa nu apara dezechilibre În sistem.

Pe traseul aductiunilor s-au construit bretele care sa alimenteze rezervoarele localitatilor, pozitionate În imediata apropiere a localitatilor. Totodata s-a reusit o grupare a acestor rezervoare astfel Încât acestea sa deserveasca mai multe localitati, o astfel de grupare fiind formata din localitatile Drasov si Cunta.

Pentru localitatile care nu pot fialimentate În sistem gravitational s-au amplasat statii de pompare cu convertizor de frecventa (tip booster-hidrofor) prin care se obtine variatia turatiei la fiecare pompa (alternativ). S-a realizat astfel, o presiune constanta În reteaua de distributie si un debit variabil care se situeaza perfect pe curba de consum. Prin acest lucru s-a reusit o reducere aproape de minim a energiei de consum.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa nu reprezinta o sursa de poluanti pentru ape, Întrucât apa din retea ce ajunge În reteaua hidrografica din zona este potabila si apa se dezinfecteaza prin clorinare. Apele provenite de la golirea instalatiilor de clorinare si de la spalator sunt preluate de o canalizare locala si introduse Într-un put absorbant amplasat lânga statia de clorinare.

În caz de accidente la obiectele sistemului de alimentare cu apa (aductiuni, statii de pompare, statii de clorare, rezervoare) nu pot aparea efecte negative asupra solului si a subsolului datorita urmatoarelor caracteristici:

* din punct de vedere calitativ, apa infiltrata În sol are caracteristici de potabilitate;

* din punct de vedere cantitativ, volumul de apa infiltrat nu este atât de mare Încât sa genereze cresterea nivelului apei subterane ;

Deoarece dezinfectarea apei se realizeaza prin statiile de clorare care folosesc clor gazos, exista posibilitatea aparitiei unui fenomen de poluare accidentala a aerului În cazul statiilor unde se pot detecta scapari de clor din butelii. Din aceste motive, În apropierea acestor statii de clorinare sunt construite camine de beton, umplute cu lapte de var necesare neutralizarii scaparilor de clor din buteliile defecte.

Siguranta sistemului de alimentare cu apa potabila este data de siguranta În functionare a fiecarui element component, ansamblu aductiune - rezervor de Înmagazinare, având un rol important. Astfel, pentru aductiunile cu un singur fir, În cazul producerii unei avarii, pâna la remedierea problemelor, apa pentru beneficiari este asigurata din rezervoarele de avarie. Cresterea sigurantei se poate realiza În unele cazuri, prin cresterea volumului rezervoarelor din aval, cu volumul de apa necesar pentru perioada maxima de executare a reparatilor de aductiune (volumul de avarie).

Gradul de automatizare a statiilor de pompare, a statiilor de clorare, a aparaturii de masura a debitelor furnizate În reteaua de distributie, contribuie la sporirea sigurantei În exploatarea sistemului.

Exploatarea statiilor de epurare cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza pentru epurarea corecspunzatoare a apei uzate astfel Încât, sa fie readusa la valorile prevazute la normele În vigoare pentru anumiti factori. Astfel, exploatarea statiilor cu explotare mecanica se refera la urmatoarele parti componente :

* obiectivele tehnologice propriu zise, de la intrarea În statie a apelor uzate si pâna la iesire si descarcarea În emisar ;

* conductele, canalele si celelalte constructii prin care se realizaza legaturile functionale dintre obiectivele tehnologice ;

Laboratorul din cadrul statiilor de epurare are obligatia de a efectua urmatoarele operatiuni:

* determinarea caracteristicilor apei uzate intrate În statie ;

* stabilirea parametrilor optimi de functionare a fiecarui obiect tehnologic din cadrul statiei, functie de caracteristicile apei uzate ;

* stabilirea si controlarea eficientei fiecarui obiect ;

* organizarea si tinerea evidentei, a modului cum evolueaza În timp caracteristicile apelor uzate, În vederea fundamentarii masurilor pentru Îmbunatatirea procesului de epurare ;

Notiunea de monitoring a apelor nu presupune numai supravegherea factorilor de mediu prin mijloace automate ci include În general, toate mijloacele uzuale de urmtrire ti control al variatiei factorilor. Trebuie mentionat faptul ct, tinând seama de tendintele ti tehnicile actuale, monitoringul apelor va Însemna un sistem de supraveghere din ce În ce mai dezvoltat, cu mijloace automate de control.