Anti-Semitism, rasism sau nationalism ? Evreul, noi si ceilalti în spatiul virtual

Abstract

This study explores different methods of constructing the image of the Jew and proposes, on a theoretical direction, the understanding of these models in correlation with the image ascribed, within the same symbolic construction, to the group of appurtenance. This research is circumscribed to the Romanian online environment and the theoretical framework we used is the one developed by the sociology of knowledge.

Headnote

Abstract

This study explores different methods of constructing the image of the Jew and proposes, on a theoretical direction, the understanding of these models in correlation with the image ascribed, within the same symbolic construction, to the group of appurtenance. This research is circumscribed to the Romanian online environment and the theoretical framework we used is the one developed by the sociology of knowledge.

Keywords

anti-Semitism; racism; nationalism; identity construction; ethnicity

In secolul XIV Europa este devastatä de o epidemie de ciumä bubónica iar cei "gasiti" vinovati pentru pericolul ce s-a abätut asupra continentului sunt evreii rezidenti în aceste teritorii1. Limbajul utilizat de cei care aduceau aceste acuzafii era unul religios iar scenariul reconstruit împrumuta teme deja binecunoscute în mediul creçtin, cei ce l-au ucis pe Christos, dórese acum distrugerea Cre$tinatatii iar metoda aleasä este infesta rea fântânülor.

Aproximativ jumätate de mileniu mai târziu, în 1886, apare best-seller-ul francez a celei de a douä jumätäti a secolului al XlX-lea, La France juive de Edouard Drumont2. Miza autorului este salvarea Fran^ei iar cei identifica^ ca punând în pericol « supraviefuirea » acesteia suntaceeaçi eu cei care, 500 de ani mai devreme, puneauîn pericol salvarea Europei, evreii.

Daca schimbäm complet contexts $i ne oprim asupra mediului nationalist activ în spafiul virtual de limba românâ îi regäsim pe evrei portretizati la fei de negativ: sunt responsabili pentru eriza mondialä3, pentru recesiune, pentru austeritate4, pentru instaurarea comunismului ín Románia5, pentru tóate räzboaiele duse in orice coli; al lumii6, ei luptä, ca $i în secolul XIV, ímpotriva Cre$tinätä^ii7, fiind alteori imaginafi ca dusmani ai íntregii umanitä^i8.

Exemplele de acest tip pot continua $i sunt tóate circumscrise unui diseurs antisemit centrât pe ideea imaginärii evreului ca fapul ispä$itor prin excelenfä, eternul vinovat pentru tóate relele abätute ín mod real, sau fictiv, asupra tuturor reprezentanÿlor speciei umane. $i totu$i este aceastä abordare suficientä pentru a ínfelege modul in care discursul antisemit construite imaginea asociatä evreului? Reusim, mergând pe aceastä directe, sä înfelegem modul în care tofi ace$ti autori se raporteazâ la evreu?

Ipoteza pe care o propun este construitä pornind de la ideea câ pentru a înfelege modalitatea în care evreul este imaginât în interiorul acestor modele discursive trebuie sä lärgim sfera analizei $i sä ne raportâm nu doar la etichetele asocíate evreului ci la întregul model al realita^ii împârtâçit de cei ce construiesc un astfel de diseurs.

Având în vedere, multitudinea de site-uri de limbä romänä pe care sunt promovate, în mod freevent, mesaje de facturä antisemitâ, în încercarea de a verifica aceastä ipotezä m-am oprit asupra mediului virtual, pentru analiza propriu-zisä selecfionând acele site-uri ce s-au dovedit relevante atât prin temática abordatä cât $i din punct de vedere al numärului de postäri, respectiv de vizitatori.

Din perspectivä metodologicä, textele selecciónate (articúlele publícate pe aceste site-uri) au fost supuse unei analize de tip calitativ, accentul fiind pus nu doar pe recuperarea portretului asociat evreului ci $i a diferitelor modele ale realita^ii construite pe aceste website-uri.

Modelul teoretic

Premisa de la care pornesc ín aceastä analizä este cea formulatä pentru întâia datä de Walter Lippmann* conform cäruia pentru a înfelege modul în care indivizii ac1;ioneazä trebuie sä avem în vedere relafia de interdependent^ care existé între: scena aefiunii (realitatea), imaginea pe care indivizii o au despre scena actfunii (imaginea pe care indivizii $i-o construiesc despre lume) si räspunsul générât de aceastä imagine. Cu alte cuvinte, este vorba de relafia dintre realitate, modul în care indivizii înfeleg aceastä realitate si räspunsul acestora générât nu de modul în care aratä, în mod obiectiv realitatea, ci de modalitatea în care aceasta este înfeleasä de fiecare dintre participant la viafa socialâ.

Pornind de la schema de mai sus, textele ce urmeazä a fi analízate sunt, din punctul meu de vedere, räspunsuri generate de o anumitâ imaginea a realitât (de un anumit univers simbolic împârtâçit de creatorii mesajului respectiv). lar pentru a în^elege aceste räspunsuri trebuie sä în^elegem, mai întâi, universul simbolic care le genereazä sau altfel spus, paradigma largä în care aceçti autori se situeazâ.

Pentru a fi mai ciar, as spune cä fiecare dintre noi privim lumea prin prisma unor scheme largi de gândire, prin intermediul cärora ajungem sä integräm tóate sectoarele ordinii institutional în acelaçi sistem de referinfä devenind astfei pärfi ale unei totalitä^i simbolice10.

Lumea ajunge astfei sä fie perceputä ca o realitate de la sine înfeleasâ (world taken for granted)" tóate categoriile utilízate pentru explicitarea realitäfii trebuind sä se supunä necesitä^ii de unitate a sistemului, sä se afle, cu alte cuvinte, în consonanfä cu modelul generic cäruia îi sunt subsumate.

Urmärind reconstruirea mecanismelor ce genereazä discursul antisemit, îl voi urma pe Langmuir care afirmä cä ostilitatea îndreptatâ împotriva evreilor, nu poate fi explicatä pornind de la premise referitoare la evrei întrucât este o caracteristicä a mentalitäfii neevreilor nefiind determinatä de ceea ce evreii reprezintä la nivelul realitäfii obiective ci de semnificatia pe care simbolul 'evreu' o are pentru neevreu12. în plus, afirmä acela$i autor, abstracta pe care discursul xenofob sau antisemit o creazä ('sträinul'sau 'evreul' generic) nu ne spune nimic despre caracteristicile reale ale evreului çi/sau sträinului ci ne oferä informafii despre ceea ce creatorii unui astfel de diseurs dórese cu disperare sä creadä despre propriul grup de apartenenfä13.

Cu alte cuvinte atunci când încercâm sä înfelegem modul în care apare $i este construit discursul antisemit trebuie sä ne raportäm nu doar la imaginea ce îi este construitâ evreului ci $i la cea pe care creatorii acestui diseurs o asociazä propriului grup de apartenenfâ. $i aceasta pentru cä relaya dintre douä entitâ^i nu poate fi înfeleasâ independent de imaginea asociatä de câtre ego celor doi termeni ai relafiei. Ceea ce înseamnâ cä, deçi lucrurile sunt privite prin perspectiva construitâ de cei ce genereazä discursul antisemit, analiza trebuie, în egalä mäsurä, dezvoltatä pe douä dimensiuni intercorelate: pe de o parte avându-se în vedere, identificarea modalitätii prin care este construitâ imaginea evreului iar pe de alta, cea a identificärii modalitáfii prin care aceeasi autori construiesc imaginea propriului grup.

Aplicänd aceste construcfii teoretice pe textele recuperate din mediul on-line am fost interesatä pe de o parte de recuperarea modelelor simbolice asúmate de autorii acestora iar pe de alta de identificarea modului în care trecerea de la o catégorie la cealaltä influenteazä portretul asociat evreului pe aceste site-uri. Analiza pe text a permis identificarea a patru modele identitare:

1. Rasist construit prin raportarea la Crestinism;

2. Rasist construit prin valorizarea pozitivä a religiilor pâgâne;

3. Nationalist cu accentul pus pe religiozitate;

4. Nationalist cu accentul pus pe etnicitate;

Sä le luäm pe rând.

1. Rasist construit prin raportarea la Crestinism

Conform autorilor acestui model, caracteristicile de ordin biologic sunt cele care apropie sau, dimpotrivä separä iremediabil comunitätile umane cäci "boala" ca si geniul se aflä în sänge, genele fiind cele care determinä structura fizicä $i moralä a unei nafiuni14. în interiorul acestei definifii a realitäfii, diferenta dintre cel superior $i cel inferior este construitä prin utilizarea criteriului rasial iar rasa albä reprezintä maximul pe care l-a atins umanitatea de-a lungul propriei evolutii.

Ca o consecintä fireascä a acestui mod de a vedea lumea, rasa alba este única fortä civilizatoare, reprezentafii acesteia fiind describí ca inventatori a tot ceea ce are umanitatea mai valoros, unici creatori în domeniul artistic15.

Important însâ, în construirea acestui model identitar, un element cultural este aläturat unuia biologic, rasa alba fiind descrisä ca eminamente creatina16. Acceptarea valorilor creatine $i a corpusului de credinfe impus de acest sistem religiös este unul dintre elementele fundamentale ce determina caracterul superior al celor ce aparfin acestui grup uman. în consecinfä, pentru a aparfine rasei superioare, un individ trebuie sä îndeplineascâ concomitent cele douä condifii - sä fie alb si crestin -îndeplinirea parfialä a acestora încadrându-l în categoría amplä a Celorlalfi.

Toti cei incluçi în categoría Celuilalt sunt describí printr-o etichetä comunä - parazifi17 iar pericolul ce pune în pericol supraviefuirea umanitäfii este mixajul rasial care dacä nu va fi stopat va conduce la sinuciderea rasei care a civilizat planeta. Motivul invocat este unul simplu, "cäsätoriile mixte polueazä $i distrug sângele iar poluarea geneticä întotdeauna conduce la poluare moralâ"18.

Trecând la modelul identitar asociatîn conformitate eu acest scenariu propriul grup de apartenenfâ, românii sunt un neam nobil $i vechi, demni reprezentanfi ai rasei superioare. Genele sunt cele care au fäcut din poporul román un neam de oameni mândri iar elementul care ne-a finut împrunâ de-a lungul atâtor milenii de "suferinfe $i sacrificii" este sângele19.

în cadrul acestui model simbolic, evreul face parte din categoría largä a Celuilalt. El este non-alb si non-creçtin, încadrarea acestora în rândul celor ce nu aparfin rasei albe conduce la valorizarea sa negativâ în aceeaçi mäsurä în care se realizeazâ valorizarea negativâ a celor de culoare, a romilor, a reprezentafilor popoarelor arabe. Evreul primeste, însâ douä träsäturi suplimentare, sunt cei care i-au oprimat pe creçtini încâ din perioada Bisericii primare20 $i cei care, prin intermediul refelelor pe care le conduc, au deschis porfile Europei fâcând posibilä pätrunderea elementelor alogene21, elemente sträine ce pun în pericol supraviefuirea fondului genetic autohton.

Sintetizând mesajul construit de ace$ti autori, remareäm utilizarea a patru perechi antinomice: bine vs räu; alb vs. non-alb; valoros vs. lipsit de valoare; creçtin vs. necredincios, eretic, sectant. Romänul generic este subsumat primei coloane iar evreul celei de-a doua, ambele definifii fiind fundaméntate rasial. Evreul este valorizat negativ ca oricare dintre celelalte categorii identitare subsumate raselor non-albe dar este în acelaçi timp inclus într-o catégorie aparte prin nominalizarea acestuia ca factor generator al pätruderii non-albilor în Europa, fenomen ce pune în pericol chiar existenfa celor care au civilizat planeta.

2. Rasist construit prin valorizarea pozitivä a religiilor pägäne

AI doilea model identificat pe dimensiune rasialä nu combina datul genetic cu cel religiös (în spefä cre$tin) ci cu cel etnic (în spefä dacic).

Rasa alba este din nou imaginatä ca de^inätoare a unei superioritäfi absolute iar mixajul rasial este din nou perceput ca däunätor22.

Noi, românii aparfinem rasei albe $i suntem urmaçii unui popor extraordinär, cel dac - creatorü unei civiliza^ii unice, avand cel pufln 10000 de ani vechime23. în mod curios, germanii sunt $i ei urmasü dacilor24 - un detaliu ce ne face frafi bum eu cei mai celebrii reprezentanfi ai rasei superioare.

Pämäntul României este sacru25 $i de aceea tot ceea ce viefuieçte, în mod natural, pe aceste meleaguri, împrumutâ din sfinfenia locului.

Lucrurile devin însâ si mai interesante dacä analizäm discursul construit de ace$ti autori pe dimensiune religioasä. Astfel, în conformitate cu aceastä definite a realitä^ii, creçtinismul este valorizat negativ pentru cä promoveazä egalitatea într-o lume inegalä26. lar salvarea, din punct de vedere religios, vine dinspre religiile pägäne.

Ca $i în modelul prezentat anterior, evreul este un reprezentant al categoriei Celuilalt. Evreii sunt vinovafi atät pentru eriza financiará cät $i pentru cea politicä27 si sunt periculoçi pentru cä urmäresc obÿnerea controlului mondial28. Principala lor vinoväfie este însâ alta iar pentru a o identifica trebuie sä privim ín urmä cu 2000 de ani. Doi evrei, lisus $i Pavel, au inventât cre$timsmul29 $i tot cona^ionalii acestora din urmä sunt responsabili pentru cele douä colec^ii de texte ce fundamenteazä religia crestinä, Vechiul si Noul Testament30. Cu alte cuvinte, evreii sunt cei ce au inventât religia care, propoväduind egalitatea, legitimeazä mixajul rasial punänd astfel în pericol supraviefuirea rasei albe.

Din nou interesant, de$i valorizeazä negativ creçtinismul, întâlnim pe acest site etichete anti-evreieçti ce au intrat în limbajul antisemit pe filierä creçtinâ: "spurcafi"31, ,,fii lui Satan"32, "neamul lui luda"33.

Utilizarea acestor etichete în construirea unui model simbolic ce valorizeazä negativ creçtinismul demonstreazä, prin simpla lor prezenfâ, înalta puterea de supraviefuire a portretului evreului construit în lumea creçtinâ începând cu secolul II E.C.34 precum $i trecerea acestor etichetärii în rândul a ceea ce Berger numeçte cunoastere de la sine înteleasà.

Sintetizând, omul nou pe care acest model ÎI propune este din nou alb, román (dac) dar pagân iar imaginea evreului $i 'vinovâ'Çiile' sale se modifica, la rândul sâu, pentru a se plia acestei noi definan a realitäfii. Astfel, spre deosebire de primul model în care accentul era pus pe dimensiunea rasial-creçtinâ a modelului identitar propus iar valorizarea negativa a evreului era legitimatä prin etichetarea acestora ca prigonitori ai Bisericii primare, de data aceasta, când în construirea propriului model identitar creçtinismul este valorizat negativ asistäm la o stereotipizare negativä a evreului legitimatä prin etichetarea acestora ca inventatori ai creçtinismului.

în concluzie, în interiorul acestei paradigme de sorginte rasistâ, clivajul dintre Noi $i Ceilal^i este fundamentat rasial, 'sângele' fiind cel care ne face sä ne naçtem si sä râmânem iremediabil diferi-Çi $i inegali.

Lumea se imparte, în mod fundamental, între albi $i non-albi iar românii sunt demnii reprezentarrÇi ai primei categorii în timp ce evreii sunt fruntaçi în rândul celor ce sunt incluçi în rândul raselor inferioare.

în funcfie de valorizarea pozitivä, sau dimpotrivä, negativâ a Creçtininismului, evreii sunt defini^i fie ca cei care au oprimat Biserica primará, fie ca cei care au inventât Creçtinismul creând astfei instrumentul prin care a ajuns sä fie promovatä egalitatea într-o lume inegalâ. Pericolul la care ne expun este însâ acela$i: mixajul intra-rasial si dispariÿa.

Mergând mai departe, a doua catégorie de construct^ identitare este subsumatä naÿonalismului $i este, aça cum am afirmat deja, dezvoltatä pe douä direcfii distincte: primul dintre aceste modele pune accentul pe dimensiunea religioasä (în spefä ortodoxä) a românita^ii în timp ce cel de-al doilea accentueazä filiera etnicä, dacicä a poporului román.

3. Nationalist cu accentul pus pe religiozitate

Atunci când luäm în discute acest model trebuie, încâ din start remarcatä absenta dimensiunii rasiale, identitatea fiind construitä pornind de la trei concepte: Limbä -TeritoriuReligie35. în interiorul acestui model, cretinism = ortodoxism iar credinfa ortodoxä este definitä ca purtätoare a träirii religioase autentice, a$a cum a fost aceasta läsatä de lisus Christos36. Important de remarcat, nu regäsim în acest model circumscrierea grupului de apartenenfä unor 'granife' supra-nafionale asa cum se întâmpla în modeleie analízate anterior.

Dar eine suntem, în conformitate cu acest scenariu, noi românii?

Suntem, nici mai mult nid mai putfn decât, primul popor constituitîn Europa cre$tinä, etnogeneza poporului román realizându-se în anuí 324 al erei comune iar creçtirwea si latinizarea având loe concomitent37.

în plus, suntem urmasii direct ai Romaniei cu alte cuvinte ai Imperiul Roman de Räsärit. lar Constantin cel Mare este etnic $i spiritual strâromân fiind de altfel etichetat ca primul "domnitor román"38. Suntem, cu alte cuvinte, nu doar urmasii unuia dintre marile imperii ale lumii vechi ci, mai mult decât atât, cäpätäm individualitate la scarä istoricä prin împletirea acestui dat etnic de sorginte romana cu un act de convertiré la adevärata credinfä, cea creçtin ortodoxa. Trecutul glorios al unuia dintre imperiile lumii antice devine parte a propriei noastre istorii cad Romania - Imperiul Roman de Räsärit dupa convertirea lui Constantin reprezintä forma originará a României, sâmburele din care poporul román a înflorit.

Cum îi regäsim pe evrei ín interiorul acestui model simbolic?

Aceçtia sunt describí ca fiind caracteriza^ de spirit mercantil $i asociafi Diavolului39, douä etichete puternice ce permit valorizarea extrem de negativä a reprezentanfilor acestui grup etnic. însâ mai important, cred eu, pentru înfelegerea dinamicii acestui model simbolic, identitatea evreilor este fundamentatä etnic $i nu rasial fiindu-le, nu întâmplâtor, refuzatä descenderla din filonul etnic din care s-a näscut lisus. Pentru a înfelege acest mecanism, sä nu uitäm cä în descrierea propriului grup de aparfenenfâ, Cre$tinismul are un roi primordial $i de aceea orice legäturä între acest sistem de credinfe $i cei ce se numesc astäzi pe sine, evrei este în mod convenabil anihilatâ.

în consecintä, cei ce astäzi se numesc pe sine evrei nu au nici o legäturä cu evreii care au träit în perioada bíblica. Ei nu sunt altceva decât khazari, o populate caucazianä convertitä la ludaism în secolul VII al erei comune40. Consecinfa decurge în mod firesc: pretenfiile teritoriale pe care evreii le au în Palestina sunt nefondate $i lipsite de legitim itäte41 iar pericolul pe care îl reprezintä pentru România este de aceeaçi naturä si este urias urmärind, ca $i ín Palestina, eliminarea cetäfenilor de drept din propria farä, cu alte cuvinte a românilor din România42.

Un alt exemplu din aceeaçi catégorie este site-ul www.listanationala.ro. Avem si aici acelaçi trinom identitar: Limbä-Teritoriu-Religie, doar cä de data aceasta, spiritul cre$tin, ce fundamenteazä $i de data aceasta românitatea, coboarä în istoria noasträ timpurie fiind echivalent eu un "mioritism ancestral" ce caracterizeazä "adâncul fiinfei noastre etnice"43. Deloc întâmplâtor, despre lisus afläm douä lucruri : a acfionat románente, adicä mioritic $i a fost trädat de luda44.

Evreii sunt acum describí ca o etnie veneticä45. Sunt dusmanii neamului románese46 $i au preluat rolul statului román urmärind distrugerea noasträ ca neam47. Pentru a înfelege aceastä construcfie simbolicä este necesarsä 1;inem contdefaptul cä pentru aceçti autori adâncul fiinfei noastre etnice este eristic, ceea ce înseamnâ cä avem aici o construcfie consonantä cu aceea a unui lisus ce aefioneazâ románente/ mioritic $i este trädat de luda, evreii urmärind, în egalä mäsurä uciderea lui lisus si disparifia poporului care poartä în adâncurile fiinfei sale etnice nucleul eristic al religiozitâfii.

4. Nationalist cu accentul pus pe etnicitate

Mergând mai departe, al doilea model identitar subsu mat nafionalismului accentueazä fundamentul dacic al românita^ii construind identitatea poporul román prin apelul la trinomul Neam-Limbä-Teritoriu. Religia nu reprezintä pentru aceçti autori un element fundamental în construira identitá^ii grupului de apartenentä ?i este, de aceea, läsatä deoparte.

Cine suntem, de data aceasta noi, românii?

Suntem un neam de creatori48, leagänul culturii europene, aid luând nastere prima formä de scriere49.

Suntem creatorii celui mai vechi alfabet European, strämos al celorlalte tipuri de alfabet (sumerian, fenidan, grec, latin) în mod eronat considerate a fi anterioare celui créât de dad50.

Mai mult, cel mai vechi ora? construit pe teritoriile locuite de daci dateazä din época neoliticä fiind "mai vechi decât piramidele"51 ?i demonstrând astfel înalta formä de civilizare ce í?i are leagänul pe aceste meleaguri.

Neamul geto-dacic a fost un neam de viteji ?i a finut piept tuturor imperiilor ce s-au näscut, au înflorit ?i au decäzut de-a lungul istoriei (Imperiul Roman, Hunilor, Imperiului Otoman, Austro-Ungar, Tarist)52.

Trecând la cea de-a doua catégorie identitarä a analizei noastre, evreii sunt ?i ei descri?i pe dimensiune etnicä. Sunt khazari, înrudi'Çi eu hunii, coverti'Çi la iudaism în secolul VII al erei comune53. Pânâ aici descrierea asociatä evreilorseaseamänä cu cea deja prezentatä în cadrul modelului anterior. Originalitatea acestui model derivä însâ, a?a cum väzut, din renunfarea la dimensiunea religioasä în construirea modelului identitar al propriului grup ?i din accentuarea calitäfilor civilizatoarea ale acestuia din urmä. în perfectä consonanfä cu aceastä Strategie discursivä, de?i evreii sunt descri?i tot pe dimensiune etnicä fiind identifica^ cu aceea?i khazari, de data aceasta nu mai este eviden^iatá vina de a-l fi ucis pe Christos ci sunt descri?i ca un poporfärä culturä scrisä, un neam de invadatori, caracteriza^ de instincte crimínale ?i inclina^ spre jaf54. în consonanfä cu 'destinul lor istoric', evreii au invadat Principatele Romane55 iar, în prezent, conduc organismele internationale ?i finantele lumii56, planul lor criminal fiind colonizarea Romäniei57.

în concluzie, atunci când modelul paradigmatic de înfelegere a realitäfii nu mai este construit prin apelul la rasä, am récupérât un nou scenariu în care diferenta dintre Noi ?i Ceilal^i este subsumatä spedfidtäfü Neamului, aceastä spedficitate fiind fundamentatä, a?a cum am väzut, fie religios, fie etnic.

în conformitate cu ambele defini^ii ale realitáfii recuperate, românii sunt urma?ii unui neam färä egal iar evreii - cei ce pun în pericol existenta acestui neam färä egal -sunt identifica^i cu khazarii, un popor caucazian convertit la iudaism în secolul VII al erei comune. Ceea ce este interesant, din punctul meu de vedere, este câ în primul caz, acolo unde accentul cade pe cre?tinismul poporului román, ipoteza khazarä este utilizatä pentru a demonstra inexistenfa unei relamí de descendent^ íntre evreii timpurilor biblice ?i cei ce astäzi se numesc pe sine evrei. Cu alte cuvinte atunci când cre?tinismul devine marker identitar funadamental în definirea propriului grup, evreilor le este refuzatä descendent^ din trunchiul etnic ce l-a dat pe Christos. în timp ce în cel de-al doilea caz, acolo unde accentul cade pe fundamentul dacic al poporului román, aceea?i ipotezä khazarä este utilizatä, nu pentru a demonstra inexistenfa unei relatii de rudenie íntre lisus ?i evrei ci pentru a exemplifica natura veneticä, sälbaticä, necivilizatä a acestora, un portret profund diferit de cei asociat dacilor definid ca neam de creatori, inventatori ai primului alfabet, leagän al civilizatiei europene.

Mai important însâ, indiferent de maniera în care este imaginai propriul grup, pericolul pe care evreii îl aduc eu sine este însâ de fiecare datä acelaçi, anihilarea noastrâ, a celor ce aparfinem în mod legitim acestui teritoriu.

Antisemitism, Rasism sau Nationalism?

Revenind la întrebarea formulatä în titlul articolului, cred câ din perspectivä explicativä tóate aceste discursuri trebuie drcumscrise unui model xenofob de definiré a realitätü, categoría largä a sträinului putând fi construitä/imaginatä pe direefie rasialä ($i atunci genereazä un diseurs rasist) sau etnic-nafionalä ($i atunci genereazä un diseurs nationalist). Evreul, este Celälalt prin excelenta, un Celalalt valorizat extrem de negativ, $i a cärui imagine este dependentä de cadrul paradigmatic în care se plaseazä autorii acestor modele discursive.

Mai mult, modul în care este imaginât evreul generic este dependent de modul în care este imaginât românul generic: mitul fundamental în jurul cäruia graviteazä întreaga construcfie discursivä generând punctul în care cele douä categorii identitare se întâlnesc la nivel explicate pentru a se separa la nivel ontologie.

Din aceastä perspectivä Langmuir pare a avea dreptate $i mä întorc la citatul de la care am pornit prezenta analizä: "abstracta pe care discursul xenofob sau antisemit o creazä ('sträinul'sau 'evreul' generic), nu ne spune nimic despre caracteristicile reale ale evreului ci ne oferä informatii despre ceea ce creatorii unui astfel de diseurs dórese cu disperare sä creadä despre propriul grup de apartenentâ58."

Astfel, daeä ne raportâm, din perspectiva propusä de Langmuir, la lumile simbolice pe care le-am récupérât, dependentä dintre cele douä categorii identitare (românul $i evreul generic) devine evidentä:

- NOI suntem reprezentantii rasei superioare - evreii sunt paraziti;

- NOI suntem inventatorii a tot ceea ce are umanitatea mai valoros - evreü sunt cei ce au deschis calea mixajului intra-rasial/ inter-etnic;

- NOI suntem un neam nobil - evreii sunt spurcati;

- NOI suntem unicul popor näscut creçtin - evreii l-au ucis pe lisus;

- NOI suntem demnii urmasi ai religiilor pägäne ale strämosilor noçtrii geto-daci - evreii sunt cei care au inventât creçtinismul;

- NOI suntem leagänul civilizatiei Europene - evreii sunt un popor sälbatic, caucazian;

- NOI purtäm în sträfundurile fiintei noastre etnice soluta problemelor lumii de rnâine - evreü sunt cei ce conduc lumea spre dezastru $i distrugere.

Fiecare dintre modelele identitare recuperate î$i pästreazä propria particularitate iar modul în care este construit portretul evreului urmeazä aceeaçi schemä descriptivä cu cu cea utilizatä atunci când este construitä imaginea românului generic. Din aceastä perspectivä, "evreul" récupérât de pe aceste site-uri poate avea strämosi diferiti si vinovätii distincte. El poate fi cei ce a inventât crestinismul sau dimpotrivâ cei ce i-a prigonit pe primii creçtini, poate fi înfeles pe dimensiune rasialä sau dimpotrivâ pe dimensiune etnicä, etc. Totuçi, dincolo de aceste diferente, evreul prezent pe aceste site-uri, indiferent de modelul identitar ce îi este subsumat, este mereu imaginât ca cei ce pune în pericol propria noastrâ supraviefuire particulariza- rea etichetärü negative realizându-se în funche de elementul fundamental în jurul cäruia este focalizatä etichetarea pozitivä a ingrup-ului (rasa, religie, etnie, etc).

Mai mult, setul de perechi antinomice enunfate mai sus demonstreazä, din punctul meu de vedere, cä învmovâÿrea evreului pentru tóate relele imaginabile a devenitîn cadrul acestor modele discursive fapt social, devenind astfel parte a manierei legitime de definiré a realitâ^ii. însâ modul în care "aratä" acest etern vinovat $i vinovâfiile ce îi sunt asocíate sunt determinate nu de modul în care aratä în mod obiectiv evreul ci de portretul ideal pe care aceçti autori îl asociazä propriului grup de apartenenfä.

Footnote

1 Vezi Jean Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XVIII) - o cetate asediatä, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986, pp. 144-145.

2 Vezi Edouard Drumont, La France juive, Charlemagne, 1994.

Footnote

3 Vezi de exemplu http://ag0nia-natiunii.inf0/2008/09/si-t0tusi-evreii/, http://salwatiromania. wordpress.com/category/lucrarile-anticristului/, http://raportatacarearomanieideonu. wordpress.com/2012/01/01/austeritate-minciuna-ordinara-sionista/.

4 Vezi http://raportatacarearomanieideonu.wordpress.com/2012/01/01/austeritate-minciuna-o rdinara-sionista/,

5 Vezi http ://istoriaincomoda.wordpress.com/2oi2/i2/i3/de-ce-nu-ne-ati-lasat-sa-va-iubim-6/, http://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.html.

6 Vezi http ://ro.altermedia.info/international/hitler-mesia-sau-antihrist_25078.html/.

7 Vezi http ://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.htmL

8 Vezi http://listanati0nala.ro/circulare/circulara-nr-5/,

9 Walter Lippmann, Public Opinion, George Allen & Unwin, Ltd, London, 1922, p. 17.

Footnote

10 Peter Berger $i Thomas Luckmann, The Social Construction of Reality - A Treatise in the Sociology of Knowledge, Penguin Books, 1975, p. 114.

11 Cf. Alfred Schutz, The Phenomenology of the Social World, Northwestern University Press, 1967, p. 74.

12 Gavin Langmuir, Toward a Definition of Antisemitism, University of California Press, 1990, p. 31513

Gavin Langmuir, History, Religion, and Antisemitism, University of California Press, 1990, p. 344.

Footnote

14 http://agonia-natiunii.info/2008/11/cateva-cuvinte-despre-importanta-educatiei-rasiale/, http://agonia-natiunii.info/200g/07/si-totusi-sangele-apa-se-face/.

15 Idem.

16 http ://agonia-natiunii.info/2oo8/i2/o-noua-cruciada/.

17 http://agonia-natiunii.info/2008/11/cateva-cuvinte-despre-importanta-educatiei-rasia le/, http://agonia-natiunii.info/2010/11/cine-mai-crede-ca-europa-nu-este-atacata/, http:// agonia-natiunii.info/2009/07/renasterea-paganaA

18 http://ag0nia-natiunii.info/2009/07/si-t0tusi-sangele-apa-se-face/.

19 Idem.

20 http://ag0nia-natiunii.inf0/2009/07/renasterea-pagana/.

21 http://agonia-natiunii.info/2008/12/o-noua-cruciadaA

Footnote

22 http://nadonalresistance.wordpress.com/2011/01/2g/comunicat-despre-rasa-albaA

23 http://nacionalresistance.wordpress.com/2011/01/16/civilizatia-daca-o-dvilizatie-veche-de-10000-de-aniA

24 Idem.

25 http://nacionalresistance.wordpress.com/2011/02/14/marele-preot-al-%E2%80%9Cholocaust ului%E2%8o%9D-elie-wiesel-vaneaza-memoria-eroilor-si-martirilor-romanieiA

26 http://nacionalresistance.wordpress.com/2011/03/24/crestinism-vs-paganismA

27 http://naci0nalresistance.w0rdpress.c0m/2010/07/24/mai-apartine-r0mania-r0manil0rA

28 Idem.

29 http://nacionalresistance.wordpress.com/2011/03/24/crestinism-vs-paganismA

30 Idem.

31 http://naci0nalresistance.w0rdpress.c0m/2010/07/24/mai-apartine-r0mania-r0manil0r/

32 Idem.

33 Idem.

34 Vezi de exemplu Justin Martyr, "First Apology" în The Ante-Nicene Fathers - The Writings of the Fathers down to A.D. 325, vol. I, The Apostolic Fathers, Justin Martyr, Iranaeus, Alexander Roberts, James Donaldson [editori], T&T Clark, Edinburgh, 1996, p. 184; Constitution of the Holy Apostles, VI, II, 5; St. Augustin, "Expositions on the Book of Psalms" în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Chrurch, vol. VIII, Philip Schaff [editor], WM.B. Eerdmans Publishing Company, 1974, p. 130; St. Cyril of Jerusalem, "The Catechetical Lectures of St. Cyril Archbishop of Jerusalem" în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, vol. VII (second series), Cyril of Jerusalem and Gregory Nazianze, Philip Schaff and Henry Wace [editori], WM.B. Eerdmans Publishing Company, 1978, p. 72; Leo the Great, "Sermon LXVII: On the Passion XVI: Delivered on the Sunday" în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, vol. XII, The Letters and Sermons of Leo the Great, Philip Schaff [editor], WM.B. Eerdmans Publishing Company, 1979, p. 184; St. John Chrysostom, Discourses Against Judaizing Christians, Discourse I, The Catholic University of America Press, 1979, pp. 22-25.

Footnote

35 http://foaienationala.ro/straromanii-in-secolele-iii-iv.htmL

36 http://foaienationala.ro/teologia-istoriei-formarea-neamului-romanesc.html.

37 http://foaienationala.ro/romnii-continuatorii-romaniei.htmL

38 http://foaienationala.ro/romania-sau-imperiul-roman-cu-capitala-la-bizant.html

Footnote

39 http://foaienationala.ro/definiia-legionarului.htmL

40 http://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.htmL

41 http://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.html

42 http://foaienationala.ro/situatia-evreiasca-din-romania-1920.htmL

43 http://listanationala.ro/doctrina-nationalista/in-apararea-miori%C8%9BeiA

44 Idem.

45 http://listanationala.ro/doctrina-nationalista/modelul-francez-de-normalitate-2A

46 http://listanati0nala.ro/circulare/circulara-nr-5/

47 Idem.

Footnote

48 http://salwatiromania.wordpress.com/pagina-patriotului-romanA

49 http://salwatiromania.wordpress.com/category/lucrarile-anticristului/.

50 Idem.

51 Idem.

52 http://salwatiromania.wordpress.com/pagina-patriotului-romanA

53 http://salwatiromania.wordpress.com/corneliu-zelea-codreanu-si-miscarea-legionaraA

54 Idem.

55 http://salwatiromania.wordpress.com/category/lucrarile-anticristuluiA

56 http://salwatiromania.wordpress.com/category/lucrarile-anticristuluiA

57 Idem.

Footnote

58 Gavin Langmuir, History, Religion, and Antisemitism, University of California Press, 1990, p. 344.

References

BIBLIOGRAFIE

Augustin, 1974, Expositions on the Book of Psalms în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Chrurch, vol. VIII, WM.B. Eerdmans Publishing Company.

Berger, Peter, Luckmann, Thomas, 1975, The Social Construction of Reality-A Treatise in the Sociology of Knowledge, Penguin Books.

Braudel, Fernand, 1994, Gramática civil izap il or, Bucuresti: Meridiane.

Chrysostom, John, 1979, Discourses Against Judaizing Christians, The Catholic University of America Press.

Constitution of the Holy Apostles în The Ante-Nicene Fathers - The Writings of the Fathers down to A.D. 325, vol. VII, Fathers of the Third and Fourth Centuries, Edinburgh: T&T Clark.

Cyril of Jerusalem, 1978, "The Catechetical Lectures of St. Cyril Archbishop of Jerusalem" în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, vol. VII (second series), Cyril of Jerusalem and Gregory Nazianze, WM.B. Eerdmans Publishing Company.

Delumeau, Jean, 1986, Frica in Occident (secolele XIV-XVIII) - o cetate asediatä, Bucuresti: Editura Meridiane.

Drumont, Edouard, 1994, La France juive, Charlemagne.

Justin Martyr, 1996, First Apology în The Ante-Nicene Fathers - The Writings of the Fathers down to A.D. 325, vol. I, The Apostolic Fathers, Justin Martyr, Iranaeus, Edinburgh: T&T Clark.

Langmuir, Gavin, 1990, History, Religion, and Antisemitism, University of California Press.

Langmuir, Gavin, 1990, Toward a Definition of Antisemitism, University of California Press.

Leo the Great, 1979, "Sermon LXVII: On the Passion XVI: Delivered on the Sunday" în Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, vol. XII, The Letters and Sermons of Leo the Great, WM.B. Eerdmans Publishing Company.

Lippmann, Walter, 1922, Public Opinion, George Allen & Unwin, Ltd, London.

Schutz, Alfred, 1967, The Phenomenology of the Social World, Northwestern University Press.