APELE MINERALE CLOROSODICE DIN JUDETUL SIBIU. PROTECTIA SI VALORIFICAREA TURISTICA DURABILA

Abstract

One of the problems of the water resources' research in the Transylvania Depression is the one related to the salted waters which are present in different forms and grades of capitalization. Unfortunately, the research of these resources has always been neglected, except for the territory of Bistrita-Nasaud County, where Chintauan Ioan, a Doctor in Geology researcher, has inventoried through prolonged field studies a number of 40 settlements with springs of salted waters. The study was insignificant in other counties of the Transylvania Depression, while the specialty literature shows very rare appearances of salted waters, though they can still be found in many locations. A first example would be Sibiu County where, besides the salted lakes from Ocna Sibiului, where considerable quantities of salted waters are billeted, there are other locations on the county's territory, some arranged and used for the balneary tourism, like the springs from Bazna, and in other cases, completely abandoned, like those from Miercurea Sibiului and Saraturi Bai next to Agnita. Other appearances of salted waters are going to be searched for on the field, some of them missing, like those from Avrig and Sarata in the south of the county. The study made in the last period shows the value of these salted waters, as well as the way they could be capitalized from a touristic point of view, without neglecting the environment component, by protecting these resources subjected to some negative factors, like their clogging or sweetening. Thus, besides their inventorying after the model of those from Bistrita-Nasaud County, it is important to indicate clear solutions for protecting these valuable resources of salted waters. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

ABSTRACT. - The Chlorosodium Mineral Waters in Sibiu County, Lasting Touristic Protection and Capitalization. One of the problems of the water resources' research in the Transylvania Depression is the one related to the salted waters which are present in different forms and grades of capitalization.

Unfortunately, the research of these resources has always been neglected, except for the territory of Bistrita-Nasaud County, where Chintauan Ioan, a Doctor in Geology researcher, has inventoried through prolonged field studies a number of 40 settlements with springs of salted waters. The study was insignificant in other counties of the Transylvania Depression, while the specialty literature shows very rare appearances of salted waters, though they can still be found in many locations. A first example would be Sibiu County where, besides the salted lakes from Ocna Sibiului, where considerable quantities of salted waters are billeted, there are other locations on the county's territory, some arranged and used for the balneary tourism, like the springs from Bazna, and in other cases, completely abandoned, like those from Miercurea Sibiului and Saraturi Bai next to Agnita. Other appearances of salted waters are going to be searched for on the field, some of them missing, like those from Avrig and Sarata in the south of the county.

The study made in the last period shows the value of these salted waters, as well as the way they could be capitalized from a touristic point of view, without neglecting the environment component, by protecting these resources subjected to some negative factors, like their clogging or sweetening.

Thus, besides their inventorying after the model of those from Bistrita-Nasaud County, it is important to indicate clear solutions for protecting these valuable resources of salted waters.

Keywords: spring of salted waters, salt lakes, clogging, sweetening.

1. PROBLEME GENERALE

Una dintre problemele cercetarii resurselor de apa din Depresiunea Transilvaniei este cea legata de apele sarate prezente sub diferite forme si diferite grade de valorificare.

Din pacate, cercetarea acestor resurse a fost dintodeauna neglijata, cu exceptia teritoriului judetului Bistrita-Nasaud unde cercetatorul si doctor În geologie, Chintauan Ioan, prin studii Îndelungate de teren a inventariat un numar de aproximativ 40 de asezari cu izvoare clorosodice. Facând o comparatie cu celelalte judete de pe teritoriul Depresiunii Transilvaniei, În acestea studiul a fost nesemnificativ iar literatura de specialitate indica prea putine iviri de ape sarate desi multe locatii se mai pot Întâlni Înca.

Un prim exemplu ar fijudetul Sibiu unde studiul realizat În ultima perioada arata valoarea acestor ape sarate, precum si cum pot fiele valorificate din punct vedere turistic, fara a se neglija componenta de mediu, prin protejarea acestor resurse supuse unor factori negativi cum ar ficolmatarea sau Îndulcirea lor.

Astfel, În afara de o inventariere a acestora dupa modelulul celor din judetul Bistrita-Nasaud, este important a se indica solutii clare pentru protejarea acestor importante resurse de ape sarate.

2. REPARTITIA TERITORIALA A RESURSELOR CU APE SARATE ÎN CADRUL JUDETULUI SIBIU

Rezultatul cercetarilor anterioare atât bibliografice cât si de teren face ca pe teritoriul judetului Sibiu, locatiile cu ape sarate sa fie destul de rare, dar cu valoare cantitativa foarte ridicata În cazul statiunilor balneoclimaterice Ocna Sibiului si Bazna, iar În cazul celorlalte locatii: Miercurea Sibiului, Saraturi Bai, Avrig sau Sarata sa apara doar iviri cu ape sarate cu salinitati scazute, În prezent abandonate si În pericol de disparitie.

2.1. Ocna Sibiului

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului, are cel mai mare potential turistic al lacurilor sarate din Depresiunea Transilvaniei, reprezentat de un numar de 14 suprafete lacustre cu apa sarata, amenajate si folosite intens pentru balneatie. Acestea sunt situate În partea estica a localitatii, pe masivul de sare care prin erodarea treptata a Pârâului Sarat Împreuna cu afluentii lui, s-a format o microdepresiune de tip butoniera sapata mai mult În depozitele sedimentare.

Pentru o mai usoara analiza a celor 14 lacuri sarate din care 12 sunt antroposaline si doar 2 sunt carstosaline, s-a facut o Împartire a lor În 3 areale: lacurile din cadrul Complexului Balnear Strand, lacurile din Parcul Garii si lacurile exterioare (S. Baltes, 1986).

Pe lânga acestea, Înca din trecut s-au amenajat În partea sudica a Lacului Crisan din cadrul Complexului Balnear Strand, un numar de 3 izvoare cu apa sarata ce exista si În prezent: Horea, Closca si Crisan, cu salinitati si proprietati diferite. Ultimele masuratori arata o desalinizare a acestor izvoare, probabil din cauza infiltratilor apelor provenite din precipitatii, astfel izvorul Crisan este cel mai sarat cu 14,3 g/l, izvorul Horea are 8,4 g/l si Closca doar 4,8 g/l.

În cea ce priveste volumul de apa din lacuri, acesta este estimat la 241 811 m3, cel mai mare din Depresiunea Transilvaniei folosit În mare parte pentru cura balneara.

2.2. Bazna

Actuala staaiune balneoclimaterica din nordul judeaului Sibiu avea În trecut un numar mare de izvoare, faaa de acum când mai are doar unul. Pe harta realizata În 1911 se observa existenaa izvoarelor: Bedesthal, Ferdinand, Merkel, Stâncii, Enrlich, Carol ai Victor, iar datorita transformarilor ai a unor amenajari, În prezent a ramas doar Merkel. Calitatea acestuia este deosebita, cu o salinitate de aproximativ 70 g/l , ce conaine pe lânga Nacl ai o cantitate importanta de iod, magneziu ai brom (I.Banea, 2003).

Apa acestor izvoare a fost captata ai amenajata În bazine ce au acoperit izvoarele respective. Primul caz este izvorul Stâncii, din care, la Începutul secolului trecut a fost amenajat vechiul atrand, a carui bazin este plin cu apa ai În prezent. Din apa izvoarelor: Enrlich, Carol ai Victor În 1930 s-au amenajat cele cinci lacuri existente ai azi de la sud la nord: Lacul 1 cu suprafaaa de 184 m3 ai adâncimea de 4 m, Lacul 2 cu o suprafaaa de 1 949 m3 ai o adâncime de 3,4 m, Lacul 3 cu o suprafaaa de 1 908 m3 ai o adâncime de 4 m, Lacul 4 cu suprafaaa de 1.519 m3 ai o adâncime de 3,5 m ai Lacul 5 cu suprafaaa de 1.845 m3 ai adâncimea de 4 m. În prezent În afara de primul, celelate lacuri sunt Împrejmuite ai exploatate pentru bazele de tratament iar accesul În zona lor este interzis.

Recent În ultimii 20-30 de ani exploatarea apei minerale se face cu ajutorul unor foraje la mici adâncimi ce se pot Întâlni În arealul staaiunii, numarul lor actual fiind de 5 deai În trecut au fost mai multe, aproximativ 12.

2.3. Miercurea Sibiului

Prezenta izvoarelor sarate lânga Miercurea Sibiului, cu o salinitate cuprinsa Între 20 si 36 g/l, În care pe lânga, clorura de sodiu mai apare, bromul si iodul, este facuta pe un anticlinal unde prezenta gazului metan a dus la accensiunea acestor ape la suprafata.

În scopuri balneare, s-a amenajat un put si doua bazine alimentate de la izvoarele din stratul acvifer. Pe axul acestui put s-a amenajat si un foraj pâna la o adâncime de 13m.

În momentul actual fosta amenajare este parasita si În degradare, forajul este parasit, tevile de alimentare sunt distruse, pompa de lânga strand nefunctionala si cele doua bazine sunt abandonate, desi sunt pline de apa, acestea neefiind ecologizate.

2.4. Saraturi-Bai

Reprezinta o veche amenajare turistica, amplasata la 8 km de orasul Agnita, pe teritoriul acestuia. Actualmente a mai ramas un bazin parasit, care În vechime era umplut cu apa unor izvoare sarate de la baza dealului, ce formau apoi un scurt pârâias.

Salinitatea acestor ape de adâncime din centrul Podisului Hârtibaciu are o valoare scazuta cuprinsa Între 20 si 30 g/l, totusi calitatea lor este destul de ridicata si de aceea pot fifolosite În viitor pentru balneatie si agrement.

2.5. Avrig

Desi În partea vestica a orasului exista un mic lac de apa clorosodica cu proprietati terapeutice, acesta este total neglijat si În continua colmatare, astfel salinitatea este În continua scadere, existând posibilitatea ca În viitor sursa principala de apa sarata sa fie stopata.

Din punct de vedere turistic e foarte putin probabil a se face ceva, ramâne ca Avrigul sa apara În studiile si hartile hidrologice cu ape sarate de pe curpinsul Depresiunii Transilvaniei.

2.6. Sarata

Posibilitatea aparitiei si existentei unor resurse de apa sarata pe teritoriul acestei asezari ce apartine de comuna Porumbacu de Jos este legata de denumirea mai veche a localitatii de Salzdorf, folosita Înca din perioada colonizari sasesti din zona.

Aceasta Înseamna ca, Înca din cele mai vechi timpuri aici existau iviri de ape sarate folosite de localnici pentru propriile gospodarii care ulterior au disparut prin fenomenul de colmatare.

3. POSIBILITATI DE VALORIFICARE TURISTICA A RESURSELOR CU APE SARATE

Daca În trecut resursele de apa sarata erau folosite pentru uzul locuitorilor din apropierea acestor iviri de ape sarate la suprafata, cel mai bun exemplu fiind renumita Sare de Bazna recunoscuta pentru calitatile ei, treptat aceste resurse Începând cu secolul XX au fost folosite pentru cure balneare, În locatii ca Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului si Saraturi-Bai lânga Agnita.

Situatia actuala din teren face ca, În doar doua locatii, aceste resurse sa fie valorificate din punct de vedere turistic, celelalte sa fie complet abandonate si În mare pericol de colmatare sau Îndulcire.

Problemele acestor resurse si a valorificarii lor turistice sunt complexe si vor putea firezolvate doar În timp Îndelungat, sa luam exemplu bailor de la Miercurea Sibiului care desi au fost privatizate, aici nu s-a facut absolut nimic pâna acum, vechiile bazine cu apa sarata fiind Într-o stare avansata de degradare sau cazul Saraturi-Bai, unde nici În ziua de azi nu se cunoaste proprietarul dupa un Îndelungat proces dintre autoritatile locale si biserica evanghelica saseasca.

În aceste doua cazuri este de Înteles de ce nu se va putea face vreo investitie considerabila si a se schimba ceva În bine, aceste foste amenajari turistice ramânând În continuare a fidoua pete negre pe harta judetului Sibiu.

În cadrul Statiunii Balneoclimaterice Bazna, situatia se prezinta cu totul altfele, noile investitii private au facut ca aceste resurse de ape sarate sa fie folosite În doua baze de tratament ultramoderne ce functioneaza În toata perioada anului. Ca parte negativa si problema de rezolvat În viitor, ramâne vechiul strand construit la Începutul secolului XX, abandonat si aflat Întro stare de degradare avansata, problema celor 5 bazine cu ape sarata declarate ca zone de protectie si mai ales a forajelor cu ape sarate care o parte dintre ele ar trebui reconditionate.

Desigur cel mai mare potential de ape sarate din Depresiunea Transilvaniei si implicit din judetul Sibiu Îl are Ocna Sibiului, unde volumul impresionant de ape sarate este folosit atât În balneatiei de afara din sezonul estival cât si În cele doua baze de tratament recent construite.

Cele 14 lacuri sarate, exceptând unul singur (Lacul Pânzelor) sunt cuprinse În proiectul "Amenajarea parcului balnear si modernizarea salinelor exterioare În statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului", si rezulta ca toate acestea vor putea fifolosite pentru balneatie În sezonul estival În conditii optime ceea ce va duce la cresterea valorii turistice si a investitiilor În statiune.

4. PROBLEME LEGATE DE PROTECTIA ACESTOR RESURSE LEGATE DE COLMATAREA SI ÎNDULCIREA LOR

Legat de calitatea apelor sarate folosite În prezent În scop turistic, sunt fenomenele fizice actuale care pot produce schimbari semnificative Într-un interval scurt de timp. Cele mai bune exemple sunt fenomenele de colmatare si Îndulcire a lor legate Îndeosebi de lipsa drenajului.

Fenomenul de colmatare poate sa apara atât În cadrul lacurilor sarate cat si a izvoarelor clorosodice. Pentru lacurile sarate aceste fenomene au fost Întâlnite la Ocna Sibiului În lacuri ca Ocnita-Avram Iancu si Brâncoveanu, unde din cauza acestui fenomen adâncimea lor a scazut considerabil de la 170 m la 130 m În primul caz si de la 20 m la 14 m, În cel de-a doilea lac.

Tot din cauza colmatarii intense Lacul Verde a pierdut total contactul cu peretele de sare si a devenit dulce În decursul a doar 30 de ani. Dovada si existenta unei vegetatii hidrofile bine dezvoltata pe margini si a faunei piscicole.

În aceste cazuri se observa faptul ca lacurile cu versanti Înalti si foarte abrupti prezinta un accentuat fenomen de colmatare din cauza scurgerilor argiloase, astfel ca masura principala este cea ce se Încearca a se face În cadrul proiectului de amenajare a lacurilor sarate exterioare din Ocna Sibiului, unde versantii sunt terasati si amenajati cu vegetatie stopând acest fenomen, exemplu reusit În cazul celor 3 lacuri din cadrul Complexului Balnear Strand.

Colmatarea a aparut si În cadrul multor izvoare clorosodice minerale de pe cuprinsul Depresiunii Transilvaniei dar si a judetului Sibiu, situatii Întâlnite la Bazna, Saraturi Bai si Sarata.

Din cauza acestui fenomen si a pasivitatii autoritatilor locale, multe locatii cu ape sarate au disparut si vor disparea de pe harta Depresiunii Transilvaniei si a judetului Sibiu. Este una dintre principalele probleme ale acestui studiu, care poate firezolvata doar prin actiunea autoritatilor locale, grupurilor de initiativa locala GAL si chiar a ONG- urilor.

Aparitiile de apa sarata la zi prin scurgere, ar putea fiamenajate sub forma unor izvoare betonate pe margini, cum sunt cele de la Ocna Sibiului, la celelalte iviri de ape sarate pot ficonstruite fântâni de lemn cu acoperis si În ultimul caz cel al forajelor pentru ape sarate cum sunt cele de la Bazna si Ocna Sibiului sa fie reconditionate periodic, pentru a nu aparea defectiuni.

O alta problema legata de Îndulcirea rapida a lacurilor este cea a drenajului apelor provenite din precipitatii. Luând cazul lacurilor exterioare de la Ocna Sibiului exista doua exemple total opuse pentru a arata pericolul acestui fenomen, lacurile Ocnita si Rândunica. Daca În cazul Lacului Ocnita care are un bazin de receptie extins, apa dulce rezultata din precipitatii este drenata spre Pârâul Sarat din apropiere, salinitatea ramânând constanta, În cazul Lacului Rândunica aceste ape dulci rezultate din precipitatii nu sunt drenate rezultând astfel o scadere accentuate a salinitatii În ultima perioada si aparitia vegetatiei lacustre.

Situatiile Întâlnite pe teritoriul judetului Sibiu cu risc ridicat de Îndulcire si colmatare a resurselor de ape sarate, nu sunt unice ele pot fiÎntâlnite În multe locatii de pe cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, dar deocamdata si din pacate cercetarea stintifica a acestora este Într-o faza incipienta, fara a mai adauga faptul ca pâna În prezent, cu unele exceptii nu exita un proiect general de protectie si reamenajare a acestora si implicit de salvare a lor.

References

BIBLIOGRAFIE

1. Alexe M., (2007), Studiul lacurilor sarate din Depresiunea Transilvaniei, Teza de doctorat, Cluj-Napoca

2. Cianga N., (1994), The setting up of the balneoturistic system in the Romanian Carpathians, Studia Univ. Babes-Bolyai, Seria Geographie 2, Cluj-Napoca

3. Chintauan I., (2002), Apele minerale si statiunile din judetul Bistrita-Nasaud, Editura Supergraph. Cluj-Napoca

4. Pisota I., (1972), Lacurile Sarate din România, Editura Terra, Bucuresti

5. Pop Gr., (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca

6. Sorocovschi V., (1977), Probleme metodologice privind studiul resurselor de apa, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Geologia-Geographia, nr.2, Cluj- Napoca

7. Sorocovschi V., (1996), Podisul Târnavelor - studiu hidrogeografic, Edit. Cetib, Cluj-Napoca

8. Voicu-Vedea, V., Oprisiu M., (1979), Sibiu. Ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti.