Content area
Full Text
Ce se poate spune despre o BIBLIOTECÄ aflata la fruntariile de vest ale tarii, acolo unde TIMPUL si SPATIUL pare ca se regasesc într-un tot inconfundabil, pe care toti cei de aici îl percepem ca fiind al nostru, ca fiind reprezentativ pentru neostoita dorinta de cunoastere a oamenilor din aceasta parte de tara?
Vom încerca sa conturam elementele si momentele determinante ale aparitiei, acum 105 ani, a acestui locas de cultura, într-o sinteza ce se doreste a fi o aducere-aminte a tot ceea ce istoria si oamenii au creat în momente de gratie, cautând lumina unica a cartii.
Oradea este un oraç cu o tradilie multicultural^ multiseculara çi datorita scrisului çi carlii: "cu prudenla, putem stabili începuturile coleclionarii çi copierii carlilor liturgice în Oradea spre sfârçitul secolului al XI-lea", apreciaza istoricul Zsigmond Jakó. Primele coleclii au aparut pe lânga biserici, episcopiile romano-catolice fiind obligate sa înzestreze noile biserici cu carli de liturghie necesare slujbelor.
Înca din aceasta perioada vorbim de doua linii de coleclionare çi copiere de carte, cea formata în cadrul episcopatului çi capitlului romano-catolic si cea monahala manastireasca. Coleclionarii din a doua categorie sunt din diferite ordine manastireçti, cu relalii puternice în lumea occidentals, cum ar fi, de exemplu, franciscanii, dominicanii, augustinii, premonstrantensii sau calugarilele clarisse.
Activitatea desfaçurata în aceste manastiri nu s-a rezumat doar la cea ecleziastica, ci cuprindea çi o activitate bogata de educare çi de instruire, iar colecliile de carte au jucat un rol important "de pregatire atât a bazelor literaturii în limba materna, cât çi a legaturilor mai noi dintre carte çi societate în epoca moderna" (conform aceluiasi istoric), ele fiind îmbogalite prin cumparare sau copiere de publicalii.
Între secolele XIV-XVI, bibliotecile se vor diversifica: vorbim de colecliile catedralelor si ale episcopilor si canonicilor (preoli prebendari); pe lânga carlile de liturghie apar carli cu un conlinut laic, iar intelectualitatea clericala, prin activitatea ei creatoare, a îmbogalit si ea aceste coleclii care, la rândul lor, au fost donate preotilor sau altor personalitali din oraç, ori au ajuns çi au îmbogalit colectii din afara urbei.
Putem aminti, la începutul secolului al XV-lea, doua nume importante, cu coleclii de carte, unicate la acea vreme: episcopul Andrea Scolari (1426) si episcopul loan Vitez de Zredna (1442-1465). Spiritul umanist, raspândit de anturajul intelectual...