Ceausescu si problema sistematizarii rurale

Abstract

At the beginning of 1989, the Western Civil Society expressed its most together with violation of the human rights as well as Romanians' free of movement triggered a huge backlash toward the regime. An extensive civil action called Operation Villages Romanian began in Belgium and, after that, in the rest of Western Europe. At the same time, in the USA, several significant institution called up the new emigrant Dinu C. Giurescu to write out a scientific report on Romanian systematization.

Headnote

Abstract

At the beginning of 1989, the Western Civil Society expressed its most together with violation of the human rights as well as Romanians' free of movement triggered a huge backlash toward the regime. An extensive civil action called Operation Villages Romanian began in Belgium and, after that, in the rest of Western Europe. At the same time, in the USA, several significant institution called up the new emigrant Dinu C. Giurescu to write out a scientific report on Romanian systematization.

Keywords

Systematization in Romania; Urban and rural planning; International opposition against Nicolae Ceauçescu; Romanian communist dictatorship; Fall of Communism in Romania

Pentru únele state din Europa de Est, anul 1989 a ramas ín istorie pentru refórmele politice care au culminât cu înlaturarea regimului comunist $i trecerea pa$nica spre o societate democrática. Romania a facut însa nota aparte. Din punct de vedere politic, Nicolae Ceaucescu s-a izolat §i mai mult pe plan international. De ani de zile manifestase opozitie fafa de refórmele initiate de Mihail Gorbaciov ín URSS. Atitudinea sa conservatoare fatä de schimbarile democratice din Polonia l-au compromis^ mai mult.

Pe langa antipatía cancelariilor occidentale, Ceaucescu a atras în 1989 §i critici puternice din partea societatü civile din statele democratice. Activiçtii occidentali au fost Ínfuriati de initierea unei faze noi a sistematizarii, pe care Ceaucescu a anuntat-o cu mare fast la finele anului 1988. Dupa ce terminase marile proiecte urbane, în urma cärora a distrus cladirile istorice ale oraselor prin construcfia unor "centre civice" din beton, în stilul "realismului socialist", Ceausescu pregätea un vast project de redesenare a mediului rural. Din cele 13.000 de sate, trebuiau pästrate 7-8.000, iar locuitorii urmau sä fie concentra^ în localitätile rämase. Acolo se construiau blocuri $i locuinfe colective, ín vederea reducerii la minim a suprafefei locuite. Scopul era obfinerea unei suprafefe cât mai mari de teren agricol. Aparifia primelor "sate-model", în jurul Bucure$tiului, a créât o adeväratä spaimä - nu aveau apä curentä §i nici canalizare, grupurile sanitäre erau în curte, iar bucätäriile erau la común, pe fiecare etaj. Nu tóate blocurile sate$ti detineau aceasta structura, însa zvonurile "ghetoizärii" mediului rural s-au raspândit cu rapiditate $i au créât o nemultumire profundä.

"Operatiunea satele româneçti"

Ca urmare a çtirilor alarmiste, cativa tineri belgieni au hotärätsä ia atitudine. Ei au fost mobilizati de un reportaj al gazetarului Josy Dublié, cu titlul "România, dezastrul ro$u". Luánd ca exemplu modelul organizatiei "Amnesty International" de a "adopta" detinuti politici de catre un grup de aderenti, belgienii au gândit un sistem prin care comune româneçti aflate pe lista demolarilor urmau sä fie "adóptate" de cätre localitäti rurale din Belgia. întâlnirea fondatoare a grupului avusese loe la 22 decembrie 1988, însâ lansarea propriu-zisä a proiectului s-a tinut pe 3 februarie 1989, în cadrul unei conferinfe de presä la Bruxelles. Acfiunea a fost denumitä "Operatiunea Satele Româneçti", fiind coordonatä initial de un grup de 12 tineri (nucleul fondator), sustinuti de o echipä de jurnaliçti, fotografi, avocati, arhitecti, graficieni, economiçti etc. Belgia era primul testal proiectului. lnitiatorii "Operatiunii" s-au confruntat pe de o parte cu lipsa informatiilor despre localitätile ce urmau a fi "adóptate", iar pe de altä parte cu imposibilitatea de a comunica cu täranii näpästuiti din România - scrisorile lor nu aveau nici o sansä sä ajungä în Occident. Singura modalitate de interactiona eu satele vizate era pe calea undelor, astfei cä postul "Europa Liberä" a fost folosit din plin pentru a se face cunoscutä "Operatiunea Satele Române$ti". în scurttimp, initiatorii experimentului au réunit sä strängä o bazä de date eu satele ce urmau a fi adóptate, sprijinindu-se pe cunoçtintele emigrantilor români din spafiul cultural francez. La conferinfa de presä din 3 februarie 1989 au fost "adóptate" primele cinci localitäfi româneçti: Livada (jud. Satu Mare), Bragadiru (Sectorul Agricol llfov), Ghermâneçti (Sectorul Agricol llfov), Teiuç (jud. Alba) $i Tibäne$ti (jud. laçi). Impactul mediatic a fost deosebit, fiind publícate zeci de articole de presä despre eveniment. Ulterior s-au organizat mai multe emisiuni radio-tv. La 15 februarie 1989, deja 200 de priman belgieni îçi exprimaserâ dorinfa de a "adopta" sate româneçti. Exemplul lor a fost urmat de localitäfi din Franfa (20), Elvefia (5), Olanda (1). în Franfa, "Operatiunea Satele Românesti" a fost susfinutä de Federaba Nafionalä a Primarilor Rurali, precum si de partide politice: Adunarea pentru Republicä, Partidul Socialist, Partidul Republican, Centrul Democrafilor Sociali, ecologiçtii.

Primul raport international privind sistematizarea

în paralel eu acfiunile din Europa, în Statele Unite ale Americii se pregätea publicarea primului raport çtiinfific international privind sistematizarea urbanä $i ruralä din România. Documentul fusese scris de istoricul Dinu C. Giurescu, emigrat în SUA în 1988. La invitaba organizatiilor "Kress Foundation" $i "The World Monuments Fund", acesta scrisese raportul eu pricina, pe care-l predase în septembrie 1988 beneficiarilor. Pe längä informatüle consistente referitoare la sistematizare, Dinu C. Giurescu a anexat $i fotografii eu cäteva clädiri din Bucureçti cäzute sub loviturile de buldozer, pe care le realizase, pe ascuns, înainte de a päräsi tara.

Raportul a fost prezentat în cadru oficial pe 19 aprilie 1989, evenimentul fiind gäzduit de celebra fundare "Smisonian Institution". Au fost prezenfi peste 70 de invitafi: personalitäfi din domeniul conservärii $i restaurärii, specialiçtiîn política monumentelor $i în relafii internationale. Problema sistematizärii urbane $i rurale din Romania s-a men^inut pe agenda media din SUA tot anul. Dinu C. Giurescu a fost intervievat de posturile de radio din New York ?i Seatle, recenzii ale raportului au aparutîn ziare cotidiene ("Wall Street Journal") sau de profil ("Preservation News").în august 1989, Giurescu a fost invitât chiarîn studiourile CNN, unde a participât la o édifié a emisiunii International News.

Sistematizarea, un proiect controversat în istoria Românei

Problema sistematizärii mediului de locuire i-a preocupat pe guvernan^ii romani încâ de la sfâr?itul secolului al XlX-lea. Se dorea modernizaba ora?elor, a câilor de comunicafii, precum ?i salubrizarea locuinfelor. Nivelul de dezvoltare a färii nu a fäcut posibile asemenea investían în prima jumätate a secolului XX, proiectul fiind réévaluât începând cu anii '60. Astfel, în 1966, cu ocazia unui simpozion organizat de Uniunea Arhitecfilor pe tema sistematizärii ?i a reconstrucfiei zonelor urbane centrale s-a constatât câ vechile orase, cu structura lor specificä ?i refeaua lor stradalä nu puteau fi adaptate vie^ii contemporane. în consecinfä, planificatorii trebuiau sä aibä în vedere remodelarea ariilor urbane, dupä anumite cerinfe: o densitate märitä, reducerea suprafefelor ocúpate de industrii, demolarea ariilor cu clädiri insalubre, noi solu^ii pentru traficul stradal, conservarea träsäturilor culturale ?i istorice.

Cu ocazia simpozionului amintit, speciali?tii în arhitecturä au stabilit câ sistematizarea trebuia sä se facâ respecta ndu-se principiile conservärii patrimoniului cultural. Astfel, existau ora?e cu monumente importante ?i clädiri bine definite: Brasov, Sibiu, Media?, Sighi?oara, Bistrifa, Cluj, care trebuiau men^inute, adaptate, modernízate ?i armonízate cu construc^iile contemporane. în al doilea ránd, existau ora?e cu monumente istorice importante, dar färä o arhitecturä semnificativä ?i färä o "structuré urbanä ciará": Târgovi?te, Suceava, la?i, Sebe?-Alba, Baia Mare, în care urbani?tii puteau efectúa o intervenue mai radicalä, menfinându-se monumentele istorice ?i poate únele segmente caracteristice din vechile sträzi.

Nevoia de locuinte

Proiectul sistematizärii a fost discutât pentru prima datä în cadru oficial la Conferínfa Nafionalä a PCR din 6-8 decembrie 1967. Guvernanfii au prezentat atunci propuneri pentru remodelarea mediului rural. Discufiile au fost reluate ?i cu ocazia Congresului al X-lea al PCR din 1969. Problema a fost dezvoltatä la Conferinfa Nafionalä a PCR din 19-21 iulie 1972, când se preconiza realizaba a "300-350 de noi centre urbane", în urma sistematizärii satelor.

Nevoia de locuinfe a accélérât discufiile privind dezvoltarea vechilor ora?e. Astfel, la începutul anilor '70, Direcfia Monumentelor Istorice ?i de Artâ a identificat ariile istorice din 25 de ora?e. S-au fäcut propuneri de restaurare, de renovare a fafadelor prin opera^i adecvate de imbunätä^ire a structurii arhitectonice, a traficului de pietoni ?i véhiculé ?i de adaptare a acestor centre la cerinfele contemporane. Arhitecfii ?i urbani?tii au ajuns la un consens privind conservarea zonelor istorice ale celor mai importante ora?e. Spre exemplu, în Bucure?ti s-a délimitât o zonä centralâ aproape circulará, marcatä de bulevarde, dupä cum urmeazä: la nord - Nicolae Titulescu ?i Stefan cel Mare; la est - Mihai Bravu ?i Väcäre?ti; la vest - Orhideelor, Grozâve?ti, Panduri, Tudor Vladimirescu ?i Viilor; la sud - $erban Vodä ?i Oltenifei. în Craiova a fost delimitatä o altä zonä consideratä de ínteres istoric, în care trebuia pästratä arhitecturä tradi^ionalä, între sträzile: Oltefului, lalomicioara, Mihail Kogälniceanu, 23 August, Câmpia Izlaz, Matei Basarab, Lascär Catargiu, Râului ?i Constantin Brâncoveanu. In aceastä arie se aflau únele objective importante: Piafa Veche, Piafa Buzeçti, "Axa comercialä", zona Bäniei. La Bräila s-a propus conservarea a douä zone importante: strada Republicii $i Piafa Lenin. în Constanfa urma sä se pästreze zona veche a oraçului, iar în Suceava, dupä únele negocien, arhitecfü au reuçit sä salveze de la demolare cartierul din jurul Bisericii Sfântul Dumitru. în aceastä fazä a sistematizärii, adepfii salvärii patrimoniului cultural au argumentai, cu cifre, cä ariile de ínteres istoric reprezentau între 4-8% din suprafafa ora$elor, iar suma necesarä pentru conservarea obiectivelor se ridica undeva la 20-40% din costul unui apartament nou.

Dupä efectuarea primelor studii privind liniile sistematizärii, începând cu anul 1973 au apärut proiecte de remodelare ale localitäfMor. Astfel, schife de sistematizare au fostîntocmite pentru 125 de comune din judeful llfov-sate considerate de cätre administrate ca fiind "färä perspective de dezvoltare". Localitäfile cu pricina urmau sä fie regrupate, pentru a fi recuperate "circa 7.300 hectare pentru agriculturä". Noile clädiri ce urmau a fi construite erau apartamente în blocuri-tip, încâlzite cu sobe, precum $i case în proprietatea unei familii, reluänd tipurile locale existente. La acel moment, planificatorii anunfau cä "sistematizarea se va face în urma unui procès îndelungat, numai dupä ce populafia se va convinge singurä de marile avantaje oferite de noua acezare: çcoalâ, magazin, apä, într-un cuvant condifii bune de viafä".

Discufiile la nivel teoretic, din conferinfele arhitecfilor $i urbaniçtilor, precum $i din publicafiile de specialitate, au fost materialízate prin Legea nr. 58/1974, publicatä în "Buletinul Oficial" din 1 noiembrie 1974, privind sistematizarea teritoriului $i localitäfilor urbane $i rurale. în preambulul acesteia se anunfa cä acfiunea avea în vedere "amenajarea pe bazä de plan a oraselor si satelor, prin "resträngerea perimetrului construibil al localitäfilor la strictul necesar $i folosirea optimä a teritoriului acestora, transformarea unor localitäfi rurale care au perspective de dezvoltare în centre economice $i sociale cu carácter urban". Localitäfile rämase trebuiau sä beneficieze, conform legii, de "echiparea cu dotäri social-culturale, cu lucräri tehnico-edilitare $i cäi de comunicafie $i transport, pästrarea si îmbunâtâfirea mediului înconjurâtor, punerea în valoare a monumentelor istorice $i de artä $i a locurilor istorice". Dezvoltarea, pe viitor, a oraselor $i comunelor trebuia sä se facä planificat, în baza unui "program nafional de ansamblu".

Modelul de dezvoltare a spafiului locativ era blocul-tip, eu înâlfimea cuprinsä între 2-5 niveluri. Pentru mediul rural era preväzutä, de asemenea, o dezvoltare "compacté". în centrul civic al centrelor de comunä se amplasau centrul politico-administrativ, unitäfi culturale, de învâfâmânt $i ocrotirea sänätäfii, de prestäri de servicii si comerciale, precum si locuinfe.

Calamitátile naturale $i sistematizarea

Foarte ambifios, proiectul sistematizärii nu a fost fi pus în practicä imédiat, cu tóate cä fusese emisä o lege în acest sens. Economía României nu putea suporta astfel de investifii, iar agricultura cooperativizatä nu se numära printre cele mai eficiente din Europa. La ce bun accelerarea extinderii suprafefei cultivabile?însâ douä calamitäfi naturale i-au schimbat optica lui Nicolae Ceaucescu privind remodelarea spafiului de locuire. în primul rând, în 1975 au avut loc inundafii de mari proporfii, care au afectat majoritatea zonelor färii. Revärsarea râurilor a reconfirmât faptul cä Romania nu beneficia de un sistem modern de canalizare si colectare a apelor principalelor râuri. Peste doi ani, în 1977, asupra färii s-a produs un nou cataclism, cutremurul de pâmânt din 4 martie. Zona sudicä a färii a fost lovitä cu precâdere, iar clädirile vechi au fost doborâte în proporfie însemnatâ.

în acest context, Nicolae Ceau$escu s-a manifestât tot mai insistent asupra punerii în practica a proiectelor de sistematizare a mediului urban $i rural. în ^edinfa Comitetului Politic Executiv din 10 martie 1977, Nicolae Ceauçescu, pe fondul distrugerilor din centrul vechi al Bucure$tiului, traseaza proiectul viitorului "centru civic", care-çi va face loc în peisaj prin demolarea clädirilor istorice: "Ne gândim sä gäsim un loe $i sä trecem în perspectivä sä construim un nou sediu politico-administrativ, sä nu mai stäm în fosta închisoare. Sediul acesta o sä-l däm altor institut». Sä vedem unde sä facem un centru care sä devinä un centru mai bine sistematizat, mai modem, unde sä facem pe viitorçi mitinguri, adicä sä devinä un centru politico-administrativ, câ acesta de acum nu este nici un centru. Sä vedem unde o sä-l facem. Sau în Piafa Victoriei sau pe Plevnei, unde a fost hipodromul - desigur, demolând $i vis-à-vis. Aceasta presupune niçte preocupâri, niçte sistematizäri".

Totîn cadrul sedinfelor CPEx convócate dupä cutremur, Ceausescu a dispus si demararea sistematizärii satelor: "Cred câ va trebui eu câteva din satele distruse mai mult sä procedäm ca si la Zimnicea (oras grav afectat de cutremur, n.n.), analizat complet aceste sate, nu comune ca atare, ci sate, daeä este în cea mai mare parte distrus sä îl concenträm în perimetrul sistematizärii si sä-l refacem complet. Cred cä ar trebui sä vedem în felul acesta ca în doi ani dupä ce vom avea situafia sä ne propunem 5-6 sate din acestea sä le refacem complet într-o formä care sä constitue o formä de organizare, pe proiect unie, $i sä constituie $i un model, ca sä spun a$a, $i un anumit sprijin din partea statului aid (...) în comerf $i în comune sá intre în cadrul sistematizärii si ceea ce s-a demolat sä facem magazine moderne. în orase acelasi lucru. La fel si pentru alte asezäri, daeä avem cämine cultúrale $i case de culturé sä se prezinte situaba ca sä putem stabili tóate aceste mäsuri".

Dupä degajarea molozului din cartierele aféctate de cutremur $i efectuarea estimärilor privind pagubele, Nicolae Ceau$escu a decís cä noul centru politico-administrativ sä fie amplasat pe Dealul Arsenalului. Pentru prima datä locafia respectivä a fost menfionatä pe 6 aprilie 1977, în cadrul întrevederii cu ambasadorul URSS la Bucureçti, V.l. Drozdenko.

Centre civice din beton în tóate oraçele

începând din acel moment, pregätirile privind reconstruya marilor orase, prin demolarea clädirilor vechi, despre care se spunea cä erau nesigure, s-au accélérât. în 1984 au demarat demolärile pe Dealul Arsenalului din Bucureçti (în zona Uranus), unde fusese proiectat noul centru civic. Pe längä clädiri aparfinând stilului arhitectonic traditional, au fost sacrifícate $i o serie de biserici $i mänästiri vechi de câteva secóle. Reacfia Bisericii împotriva acestui fenomen a fost insignifiantä.

Distrugerile nu s-au restrâns numai la nivelul Capitalei. Multe cartiere istorice ale celorlalte ora$e au fost puse la pâmânt de buldozere, pentru a face lor noilor centre civice locale. Clädirile de beton, de formä patrulaterä în general, au luat locul unor edificii publice vechi de un secol. S-a invocat degradarea acestora $i precaritatea condifülor de salubritate. însâ ce nu se spunea de autoritär a fost cä multe obiective istorice därämate fuseserä incluse în programe de conservare în ami '70, înghifind investit» însemnate.

Stilul arhitectonic traditional a fost înlocuit astfel eu cel al realismului socialist, sumar definit tehnic $i nepläeut vizual. în continuarea noilor sedii ale institutiilor statului, situate în centru, au fost dispuse circular blocuri-tip de locuinfe, amestecându-se într-un mod inestetic spafiul public eu cel locativ. "Compactarea" mediului urban preväzutä în legea 58/1974 a fost uneori dusä la extrem, rezultänd ora$e înghesuite, ale cäror cartiere dau impresia de ghetou.

Sistematizarea ruralä

La sfârçitul anilor '80, "marele salt" privind construya de locuinfe s-a încheiatîn majoritatea oraçelor tärii. însa de la jumätatea deceniului se fäceau pregätiri pentru etapa a doua a sistematizärii, respectiv reconstruya mediului rural. Astfel, în 1986 Secfia Organizatoricä a CC al PCR a élaborât un raport privind "sistematizarea localitâyor pe baza normelor de dimensionare a suprafefelor de teren din cadrul perimetrelor construibile" care preconiza cä din 13.123 sate existente, urmau sä fie menfinute doar 9.192. Dintr-o scrijeliturä de stilou, planificatorii prevedeau ca restul localitä^ilor, în numär de 3.931 sä fie "propuse pentru dezafectare $i strämutate în alte localitäfi cu perspective mai mari de dezvoltare economico-socialä". Care erau criteriile prin care se stabileau "perspective^ de dezvoltare" nu au menfionat niciodatä activiçtii Comitetului Central!

Pentru localitäfile rämase, se aplica ad-literam Legea 58/1974. Astfel, era redusä drastic suprafafa de locuire de la 625.258 hectare la 285.839 hectare! Nici localitätile "iertate" de demolare nu aveau dreptul sä-$i pästreze arhitectura. Planificatorii socoteau cä circa 1.863.417 gospodärii se aflau în afara "perimetrelor construibile" si urmau a fi strämutate. Totul pentru cucerirea a noi parcele pentru agriculturä - 339.419 hectare. Pe altarul "non revoluti agrare", falimentarä de altfel, urmau sä mai cadä $i únele locuinfe aflate în afara "perimetrelor construibile" din mediul urban, estimate la 275.755 gospodärii.

Forma finalä a acestui program de sistematizare a fostfäcutä publicä în 1988. Erau preconízate trei etape, eçalonate pänä în anul 2000:1990-1995-2000. Nicolae Ceaucescu, în cuvântarea din 3 martie 1988 privind sistematizarea satelor (finutä la a IV-a conferinfä a preçedinÿlor consiliilor populare), vorbea despre distrugerea unui numär de este cuprins între 7.000-8.000, din aproximativ 13.000 existente. Pentru punerea în practicä a "indica^iilor", în $edinfa CPEx din 6 mai 1988 a fost constituitä Comisia centralä pentru sistematizarea teritoriului si localitä^Mor.

Locuitorii urmau sä fie strämutafi în satele rämase care, la rândul lor, îçi schimbau arhitectura, prin construya de blocuri-tip. Prin dispunerea pe verticalá a spaÿului locativse câçtiga teren pentru agriculturä, susfineau autoritäre. însâ chiar presa Partidului admitea cä în blocurile din mediul rural condi'Çule nu erau asemânâtoare cu edif ici i le omonime din orase. Asadar, revista "Flacära" din 8 iulie 1988 seria cä: ,,în majoritatea cazurilor, färanii trebuie sâ-çi procure apa asa cum o fäceau mainte, încâlzirea se face ca altädatä $i la fei în ceea ce prívente grupurile sanitäre colective care se gäsesc în curte". Condiple insalubre erau accentuate de faptul cä apartamentele nu aveau bueätärie proprie, locatarii fiind nevoiÿ sä-$i prepare hrana la común, într-o încâpere specialä preväzutä pe fiecare palier. Dintre "noile sate" gândite de Nicolae Ceaucescu, 558 urmau sä treaeä deja la o nouä fazä de dezvoltare - transformarea în centre agro-industriale, dupä cum anunta Legea 58/1974.

Disparifia unor comune ducea evident la nemulfumiri ale populafiei, toemai de aceea Departamentul Securitäfii Statului a ordonat Direcfiei a l-a Informafii sä intensifice controlul informativ în mediul rural, în vederea íntoemirii "stärii de spirit". "Comentariile negative" se refereau în special la: posibiIitatea pierderii unor locuri de muncä, mai ales în rândul unor funcionan ai consiliilor populare ce urmau a fi dezafectate, precum çi cadrele didactice din $colile planifícate a fi desfiinfate; greutäfi în transportul în común, ca urmare a extinderii distanfelor pânâ la noile centre administrative; aprovizionarea deficitarâ cu produse alimentare; desfiinfarea unor unitä^i sanitäre sau de altä utilitate din comunele redistribuée etc.

Conçtîenÿ de posibile tulburäri sociale, primarii din zonele rurale vizate de sistematizare nu au mai efectuat consultât cu popularía, a$a cum prevedea Legea 58/1974. Sätenii au fost anunfafi pe nepregätite cä localitä^ile lor vor fi demolate. Uneori, reacfiile au fost violente. în comuna Spermezeu (jud. Bistrifa-Näsäud), circa 100 de locuitori s-au strânsîn fata Consiliului Popular pentru a cere explica^ administrate!. O parte din protestatari au intrat în sediul primäriei, pentru a-i cere socotealä primarului, acesta fiind bruscat de doua femei din comuna. Spiritele s-au calmat abia dupa intervenga militiei. în noaptea care a urmat, ferestrele casei primarului, care plecase din comuna, au fost sparte de "autori necunoscufi".

Nemultummle populafiei, dar $i intensificaba presiunilor internationale (la 27 aprilie 1989 printul Charles al Marii Britanii a condamnât sistematizarea íntr-un diseurs), au déterminât încetarea temporarä a proiectului sistematizärii. Autoritätile erau de pärere cä mai întâi populaba trebuia convinsä de necesitatea economicé a mäsurii.

Peste granite ajungeau însâ informatii distorsiónate despre stadiul sistematizärii satelor. Postului de radio "Europa Liberä" difuza säptämänal $tiri neverificate, privind cazuri de sate "rase" de pe suprafata pämäntului. "Scrisorile" veneau în general din localitäti cu populate maghiarä din Transilvania, Ceaucescu fiind acuzat cä a intensificat mäsurile nationaliste prin distrugerea patrimoniului cultural al acestei minoritäti- $tirile alarmiste, combínate cu actiunile emigratiei româneçti $i ale organizatiilor internationale legate de sistematizare au contribué în anul 1989 la adâncirea präpastiei dintre regimul comunist de la Bucuresti $i lumea democraticä. Acest proiect distructiv dégradai în plus imaginea lui Nicolae Ceaucescu, care în ultímele luni de viata era complet izolat pe plan intrenational.

Consecintele sistematizärii

Pânâ în 1989, cel putin 29 de oraçe au fost distruse $i reconstruite în proportie de 85-90%: Suceava, Boto$ani, Pa$cani, lasi. Roman, Piatra-Neamf, Bacäu, Vaslui, Hu$i, Bârlad, Tecuci, Foc$ani, Galati, Rämnicu-Särat, Buzäu, Mizil, Ploieçti, Piteçti, Slatina, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Giurgiu, Slobozia, Cälärasi, Medgidia, Tulcea, Constanta, Mangalia, Baia Mare etc.

References

BIBLIOGRAFIE

Arhivele Nationale ale României - Direcha Arhive Nationale Istorice Centrale, Fond CC al PCR - Sécha Organizatoricä, dos. nr. 19/1989.

"Legea nr. 58/1974", în Buletinul Oficial nr. 135,1 noiembrie 1974.

Interviú cu academicianul Dinu C. Giurescu, februarie 2009.

Berindei, Mihnea, "Operation Villages Roumains (1989-2005)", în Supliment 22 Plus (éditât de Revista 22), 28 iunie 2005.

Dobre, Floarea, Banu, Luminita, Reflectarea în documéntele Securitâpi a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989), Comunicare prezentatä la Simpozionului International "Sfârçitul regimurilor comuniste", Sâmbâta de Sus (jud. Brasov), 25-28 iunie 2009.

Giurescu, Dinu C., Distrugerea trecutului României, Bucuresti, Editura Museion, 1994, 96 p. Tismâneanu, Vladimir, Dobrincu, Dorin, Vasile, Cristian (coord.), Raport final, Bucuresti, Editura Humanitas, 2007, 880 p.