Content area
Full Text
1.Importanta temei
În practica conservării şi igienizării colecţiilor, mobilierului şi locaţiilor de bibliotecă, muzeu sau arhivă, prezenţa mediilor insalubre reprezintă surse inepuizabile de degradare a colecţiilor, mobilierului, instalaţiilor şi aparaturii, dar şi de îmbolnăvire a personalului şi, în egală măsură, a utilizatorilor serviciilor de bibliotecă, muzeu sau arhivă. Dincolo de procesele fizice de degradare a clădirilor, mobilierului, aparatelor şi instalaţiilor specifice activităţilor de biblioteconomie (arhivistică, muzeologie), produse de umiditatea formată prin infiltraţii, de procesele fizice de degradare produse de umiditatea ascensională (igrasia) şi de impactul de degradare produs, asupra stării de conservare a info-documentelor, de umiditatea relativă mai mare de 60%, spaţiile insalubre din mediile antropice închise, inclusiv din locaţiile de bibliotecă, muzeu sau arhivă reprezintă medii favorabile pentru instalarea şi dezvoltarea ciupercilor şi a bacteriilor, precum şi a faunei de insecte şi rozătoare specifice excesului de umiditate. Pentru o mai bună aprofundare a problematicilor analizate în demersul nostru este necesar să punctăm cele mai importante cauze care produc efecte cumulate de degradare în subsoluri şi spaţii insalubre: grupa cauzelor de proiectare si de construire a locaţiilor de bibliotecă (muzeu, arhivă), respectiv grupa cauzelor manageriale, de organizare si exploatare biblioteconomică (muzeografică sau arhivistică).
1.1. Grupa cauzelor privind greşelile de proiectare, construire, dotare şi exploatare a locaţiilor de bibliotecă (muzeu, arhivă).
Aceste cauze sunt atribuite proiectantului, constructorului şi managerului de bibliotecă (muzeu, arhivă). Argumente (Tabelul 1):
a. In cazul proiectării unor biblioteci, muzee sau arhive, prin reabilitarea spaţiilor unor clădiri care aveau iniţial o altă destinaţie decât cea info-culturală, trebuie cunoscute şi evitate următoarele greşeli:
* de regulă, se evită construirea unei biblioteci (muzeu, arhivă) prin reabilitarea clădirilor care au avut o altă destinaţie: spaţii comerciale, locuinţe părăsite, foste unităţi militare, diferite alte spaţii etc.;
* din experienţa specialiştilor arhitecţi şi constructori de edificii info-culturale, proiectele de reabilitare a acestor spaţii, precum şi executarea lor în teren sunt mai costisitoare decât proiectarea şi execuţia unei biblioteci din temelie, fără încărcătură juridică anterioară;
* sunt cazuri în care proiectele de bibliotecă au fost gândite şi executate pe fundaţiile vechilor clădiri, fără a se aduce construcţiilor propriu-zise, îmbunătăţiri suplimentare, restricţionându-se din start dezvoltarea de servicii specifice unei biblioteci moderne;
* au fost întâlnite şi cazuri când materiale şi materii prime recuperate din infrastructura pereţilor construcţiei anterioare au fost...