Content area
Full Text
ABSTRACT
Based on historical considerations this paper analyses the need for a codification in the area of contraventions and argues in its favour. Taking stock of current issues revealed by relevant legislation and case-law, concrete suggestions are made with regard to the structure and provisions of such a statutory instrument. The author appreciates that a vigorous doctrinal debate would be needed in order to identify the best legal options.
Key words: Code of Administrative Contraventions; official report; contravention; administrative procedure; contestation against enforcement; complementary sanction.
1. Scurte considera/ii de ordin istoric. In ultima sa carte, "Liberal accès la justifie", profesoral Tudor Dräganu, tratând domeniul contraventional într-un capitol separat, intitulât "Liberal accès la justifie în contenciosul contraventional", afirma cä nu ar mai fi posibilä revenirea contraventiei în sistemul clasic al dreptului penal, deoarece §i alte state occidentale au créât un sistem procedural mai suplu pentru sanctionarea unor asemenea categorii de fapte, sustinând ideea unui drept contraventional ca disciplinä juridicä autonomä, în cadrai cäreia principii ale dreptului administrativ, ale dreptului civil §i ale dreptului penal, fie materiale, fie procédurale, sä se amalgameze* 1.
Pomind de la aceastâ afirmarte a profesoralui Tudor Dräganu, facutä cu câtiva ani înainte de hotârârea Curtii Europene a Drepturilor Omului în cauza Anghel împotriva României, ne propunem sä analizäm, pe scurt, necesitatea elaborärii unui cod contraventional, având în vedere atât istoricul reglementärii domeniului contraventional în tara noastrâ, cât §i elementele intervenite în acest domeniu în ultimii ani, precum §i sä punctäm cele mai importante elemente de noutate pe care acesta ar trebui sä le continä.
Dacä pânâ în anul 1954 contravenga a reprezentat al treilea grad al ilicitului penal, fund sanctionatä în conformitate eu dispozitiile Codului de procedurä penalä2, prin Decretul nr. 184/1954 s-a opérât o dezincriminare totalä a contraventiilor. Aceastä dezincriminare a fost aspru criticatä în doctrinä, arätändu-se, pe bunä dreptate, cä, în realitate, ea a avut drept unie scop realizarea unor statistici care sä reflecte o seädere a inffactionalitätii3.
De la acel moment însâ, ca urmare a dezvoltärii sociale, multe state din vestul Europei au operat depenalizäri ale unor categorii de contraventii, iar acest fenomen de dezincriminare a fost acceptai §i ín jurisprudente Curtii Europene a Drepturilor Omului4. Din cauza procedurii penale mai greoaie, majoritatea statelor occidentale fie au dezincriminat...