COMPORTAMENTUL ALIMENTAR SI STAREA DE NUTRITIE LA UN GRUP DE ADOLESCENTI DIN ORASUL PUCIOASA, JUDETUL DÂMBOVITA

Headnote

THE NUTRITIONAL STATUS AND BEHAVIOR IN A GROUP OF ADOLESCENTS FROM PUCIOASA TOWN, COUNTY OF DAMBOVITA. The study had in target the nutritional behaviour and its psychological determinative factors in a group of 417 teens. We used a questionnaire with 25 multiple choice topics. At the end of the research, we formulated some recommendations in order to improve the nutritional habits.

Keywords: nutritional habits, teenagers, smoking, exercise, BMI

INTRODUCERE

In societatea moderna, grupa de varsta a adolescentilor reprezinta o reala preocupare atat pentru lumea medicala, cat si pentru marile companii producatoare de bunuri alimentare. La aceasta varsta se deprind, de regula, obiceiuri alimentare care vor insoti baietii si fetele pe intreaga durata a vietii. Daca acestea vor fisanatoase, se vor constitui in factori sanogenetici durabili. Tot acum se deprind obiceiuri nocive, cum ar fifumatul , consumul de bauturi alcoolice sau ingestia exagerata de produse stimulente cu cofeina. In plus, persoanele din respectivul grup se afla la o varsta la care influentele exterioare sunt extreme de importante in stabilirea modului de interactiune cu mediul inconjurator, fie ca este vorba de influente care vin din anturaj(cel mai frecvent), fie ca este vorba de influente care provin din mass media si care stabilesc si in modelele comportamental si alimentar adevarate mode, la care tanarul trebuie sa se supuna, pentru a fiacceptat in grupul social din care face parte.

IPOTEZA DE LUCRU

In studiul de fata am dorit sa urmarim aspecte care tin de comportamentul alimentar , starea de nutritie , consumul de alcool, tigari si de bauturi cu cofeina, ca si aspecte legate de regimul de efort fizic intr-un grup de elevi aflati la varsta liceului, intr-o comunitate de dimensiuni medii(oras Pucioasa, judetul Dambovita).

MATERIAL SI METODE

Au fost luati in lucru 417 adolescenti cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani, elevi in clasele a X-a, a XI-a si a XII-a la Liceul "Nicolae Titulescu" Pucioasa. Elevii au fost impartiti in 4 tipuri de grupuri, in functie de sex, clasa, status fumat si activitate fizica, pentru a determina daca exista diferente comportamentale specifice fiecarui grup studiat.

Datele au fost culese folosind un chestionar cu 25 de intrebari cu multiple variante de raspuns. S-a urmarit autoraportarea frecventei de consum in ultima saptamana a alimentelor din diferite categorii , precum si opinia personala in legatura cu necesitatea consumului alimentelor din fiecare categorie. Chestionarul include si autoraportarea consumului de bauturi alcoolice, bauturi cu cofeina, tutun, autoraportarea activitatilor fizice sau sedentare, a perceptiei asupra propriei greutati corporale si a actiunilor si modalitatilor de a modifica statusul ponderal, pentru a determina in ce fel influenteaza acesti factori comportamentul alimentar.

REZULTATE SI DISCUTII

Raspunsurile la principalele obiective din chestionar sunt figurate in tabelele de mai jos.

1. Consum zilnic de fructe si legume (tabel 1)

În ciuda faptului ca numai 35% din adolescenti consuma zilnic legume si fructe. 96% din ei sunt constienti de necesitatea de a le consuma zilnic. Motivul principal pentru care sunt consumate il reprezinta ideea ca sunt importante pentru sanatate, iar cel pentru care nu sunt consumate mai des nu a putut fievocat de cei chestionati. Consuma mai multe fructe si legume fetele fata de baieti, nefumatorii fata de fumatori si persoanele cu o activitate fizica neregulata, fata de cele cu o activitate fizica constanta.

2. Frecventa consumului de cereale integrale si paine integrala (tabel 2)

Un mare procent de adolescenti (48% ) sunt constienti de importanta consumului zilnic de derivate cerealiere integrale.

3. Frecventa consumului de lapte si produse lactate (Tabel 3)

64% din elevi sunt constienti de faptul ca trebuie sa consume zilnic produse lactate, cu atat mai mult cu cat se gasesc intr-o perioada de crestere si de consolidare a tesuturilor dure.

4. Consumul diferitelor categorii de alimente cu valoare calorica ridicata, sarace in substante nutritive (Tabel 4)

5. Consumul de produse de fast food (hamburger, cheesburger, hot dog, pizza, etc.) (Tabel 5)

6. Frecventa sedintelor de activitate fizica in ultima saptamana (Tabel 6)

61% din elevi petrec cel putin 2 ore pe zi in fata calculatorului sau a televizorului, procentul fiind mai mare la fumatori decat la nefumatori.

7. Distributia grupului in functie de Indicele de Masa Corporala (Tabel 7) cei mai multi adolescenti sunt normoponderali:

Majoritatea isi considera greutatea in limite normale (46%), dar fumatorii, fata de nefumatori, considera ca au o greutate mai mica decat normalul, desi masurarea IMC-ului nu este in consonanta cu aceasta parere (vezi tabelul.7)

In ceea ce priveste atitudinea fata de greutatea corporala, procentele sunt relativ egale in cele patru grupuri: cel care este multumit de greutatea sa corporala (23%), cel in care se incearca pierderea in greutate (24%), cel in care se incearca castigarea in greutate(26%) si cel in care se incearca mentinerea acesteia (26%).

In general, baietii incearca mai degraba sa castige in greutate, iar fetele sa scada, Fumatorii si cei care au activitate fizica regulata incearca, de asemenea, sa ia in greutate.

64% din cei care incearca sa isi mentina greutatea consuma alimente asociate cu un nivel redus de calorii si cu sanogeneza (legume fructe, cereale integrale) , 75 % din cei care incearca sa ia in greutate pun accentual pe lactate, 61% din cei care incearca sa piarda din greutate consuma multe legume si fructe si peste jumatate din cei care au o atitudine neutral fata de propria greutate consuma de 4-5 ori pe saptamana produse de fast food.

8.Consumul de tutun printre adolescenti (Tabel 8):22 % din adolescenti fumeaza.

9. Consum de bauturi alcoolice (Tabel 10): cei mai multi elevi declara ca nu consuma niciodata bauturi alcoolice.

10. Consum de bauturi cu cofeina (cafea, ness, cappucino, cola, bauturi energizante) in ultima saptamana (Tabel 10): 34% din adolescenti au consumat bauturi cu cofeina in ultimele zile.

74% din elevi au in ca bani de buzunar sume de maximum 50 RON pe saptamana, fumatorii avand ceva mai multi bani decat nefumatorii iar din grupul fetelor, 30% detinand sume mai mari (peste 50 RON).

CONCLUZII

Studiul de fata indica faptul ca cei mai multi adolescenti sunt constienti de existenta unui model sanogenetic de comportament . Ei stiu ca o viata sanatoasa implica o alimentatie sanatoasa, cu un consum regulat de legume si fructe, lactate, cereale integrale. De asemenea, cei mai multi cunosc necesitatea de a efectua regulat exercitii fizice, de a evita excesul de alimente dense caloric si sarace in elemente nutritive, ca si faptul ca fumatul sau consumul de bauturi alcoolice sunt comportamente cu risc pentru sanatate. In consecinta, peste 50% din tineri sunt normoponderali, mai putin de jumatate fumeaza si numai 2% declara ca sunt consumatori zilnici de bauturi alcoolice(ceea ce este oricum ingrijorator, tinand seama de varsta subiectilor). In ciuda acestor aspecte pozitive, 43% din tineri efectueaza activitati fizice organizate numai de 1-2 ori pe saptamana (activitatea fizica este efectuata mai mult de baieti decat de fete) , peste jumatate petrec mai mult de doua ore zilnic la televizor si/sau calculator, 63% consuma saptamanal produse de fast food si majoritatea consuma in mod regulat bauturi carbogazoase cu sau fara cofeina.

Rezultatele studiului sunt mai degraba optimiste, dar ele evidentiaza si aspecte negative care tin atat de comportamentul alimentar, cat si de atitudinea generala fata de un mod sanatos de viata. Am indicat adolsecentilor ca exista mijloace de a-si imbunatati atitudinea fata de mediu si fata de consumul de alimente. In continuare ramane necesara o activitate de informare si persuasiune continua in acest domeniu, activitate care trebuie efectuata atat in cadrul scolii, cat si acasa sau de catre organizatiile guvernamentale sau non-guvernamentale. Ea trebuie sa aiba drept scop contracararea eficienta a eventualelor obiceiuri negative care sunt insusite fie din partea anturajului, fie prin intermediul altor mijloace exterioare generale(filme, muzica, reclame, etc) si prezentarea unei game largi de informatii care sa ofere tinerilor posibilitatea de a-si alege in cunostinta de cauza alimente santoase si optiuni corecte pentru un regim de viata pozitiv.