Keywords: Romanian language; Romanian culture and civilization; images; symbols; the visual method; the communicative method
Based on the author's experience of teaching Romanian language and culture to the A2 foreign students, who study Romanian on an optional basis in a technical university in Romania, this essay focuses on the advantages of using the communicative and the visual method of teaching, offering examples of course activities which motivate the students to learn Romanian and to understand a series of cultural aspects specific to the Romanian people and civilization. The essay evinces the significant role of the visual factor in motivating the foreign students of a Romanian technical university to learn Romanian, facilitating their understanding of the Romanian culture and civilization based on the optional courses of Romanian language. As the foreign engineering students would rather use an international language of communication such as English or French than Romanian for academic purposes and for a future career in a multinational, we argue that by focusing on images and symbols in teaching the Romanian language, culture and civilization, we activate the students' visual and cultural memory and we motivate and enable them to learn Romanian.
The visual factor enables the students to learn the Romanian vocabulary and grammar structures easier in an interactive manner. Presenting the foreign students the Romanian cultural material values by means of images depicting the Romanian houses specific to Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia and Dobrogea, the churches, monuments and castles from these geographical areas, the specific landscape of these areas, and introducing the students to the specific Romanian customs and traditions and to some Romanian works of art, literary works and music, we will encourage them to learn Romanian, arousing their interest and curiosity. By improving the students' capacity to describe images using a varied vocabulary and accurate grammar structures, we will help them to develop their critical thinking and their ability to speak Romanian fluently, arousing their interest in reading fragments from famous Romanian literary works included in the course bibliography. This paper shows that by approaching themes such as the Romanian Village, the Romanian City, Romanian Customs, Traditions and Religious Holidays, and teaching grammar and vocabulary based on these themes using well-selected images and symbols, we awaken the foreign students' cultural conscience, helping them to learn Romanian in an interactive manner.
1.Introducere
Această lucrarea evidenţiază rolul factorului vizual în motivarea studenţilor străini de a studia şi de a înţelege aspectele de cultură şi civilizaţie românească predate în cadrul cursurilor facultative de limba română dintr-o universitate tehnică din România.
Într-o societate multiculturală în care studenţii străini preferă utilizarea limbilor de circulaţie internaţională, precum limba engleză sau limba franceză, pentru scopuri academice sau pentru o viitoare carieră într-o companie multinaţională, motivarea acestora de a învăţa limba română şi de a aprofunda noţiunile de cultură şi civilizaţie românească reprezintă obiectivul principal al cursurilor facultative de limba română dintr-o universitate tehnică din România. De aceea, lucrarea de faţă argumentează importanţa prezentării zonelor culturale româneşti - Transilvania, Moldova, Muntenia, Dobrogea - în imagini reprezentând aspecte geografice pitoreşti, dar şi în simboluri legate de obiceiuri şi tradiţii, opere de artă şi literare specifice, muzica caracteristică.
Dezvoltarea vocabularului limbii române şi îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare pe baza unui suport de curs conţinând imagini şi simboluri specifice culturii şi tradiţiilor românilor vor contribui la deprinderea aspectelor de cultură şi civilizaţie românească într-o manieră captivantă şi motivantă. Propunând un suport de curs inedit conţinând prezentări ale zonelor culturale româneşti şi ale simbolurilor specifice fiecărei zone, studenţii îşi vor dezvolta aptitudinile de citire, scriere, vorbire şi ascultare în limba română prin exerciţii specifice cu tematică interesantă. Lucrarea prezintă metoda comunicaţională ca fiind cea mai adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor de predare-învăţare a aspectelor de cultură şi civilizaţie românească, întrucât această metodă facilitează interactivitatea într-un mediu de lucru plăcut şi motivant.
Interesul studenţilor străini pentru studierea şi aprofundarea aspectelor de cultură şi civilizaţie românească va fi dezvoltat printr-o abordare metodologică ce presupune interactivitate.
2.Cultura şi civilizaţia românească în imagini şi simboluri
Predând limba română studenţilor străini de anul al doilea (nivelul A2) dintr-o universitate tehnică din România, studenţi care studiază timp de doi ani această limbă în regim facultativ, argumentăm importanţa captării interesului de învăţare începând cu familiarizarea acestora cu valorile culturale materiale româneşti, continuând cu prezentarea valorilor spirituale ale poporului român şi, în acelaşi timp, insistând asupra aspectelor de natură lingvistică. Plecând de la activarea memoriei vizuale a studenţilor şi continuând cu activarea memoriei logice în învăţarea limbii române, curiozitatea şi interesul studenţilor vor fi dezvoltate. Ideea este susţinută de Alice Omaggio Hadley (2001: 150-151) în lucrarea Teaching Language in Context, unde explică faptul că materialul vizual prezentat înaintea altor tipuri de activităţi de învăţare dezvoltă înţelegerea şi memoria, în special în cazul studenţilor cu un nivel scăzut de cunoaştere a limbii.
Factorul vizual permite reţinerea involuntară a structurilor de limbă română. De aceea, trebuie să acordăm acestui factor vizual aceeaşi importanţă pe care o acordăm factorului lingvistic. Captând atenţia studenţilor străini asupra valorilor culturale materiale româneşti, valori prezentate în imagini surprinzând specificul aşezărilor româneşti incluzând case, biserici, monumente, castele, cetăţi din diferite zone precum Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, specificul peisajului şi formelor de relief din aceste zone, al obiceiurilor şi tradiţiilor, al profesiilor exercitate de-a lungul timpului în aceste zone, vor ajuta la motivarea studenţilor străini să înveţe limba română. Prezenţa imaginilor în suportul de curs activează memoria vizuală şi culturală a studenţilor. Pe baza acestor imagini, studenţii pot face comparaţii între valorile culturale materiale româneşti şi propriile lor valori culturale materiale. Învăţarea unor noţiuni de vocabular în context imagistic dezvoltă interesul studenţilor pentru aprofundarea cunoştinţelor de gramatică, de cultură şi civilizaţie românească. De aceea, susţinem necesitatea dezvoltării unui suport de curs incluzând materiale vizuale menite să dezvolte memoria culturală şi lingvistică a studenţilor străini care studiază limba română şi cultura românească într-o universitate tehnică din România.
Prin introducerea unor teme precum satul românesc, oraşul românesc, obiceiuri şi tradiţii româneşti, întâmpinarea şi cinstirea sărbătorilor româneşti şi predând noţiuni de gramatică şi vocabular pe baza acestor teme, dar şi pe baza unui suport imagistic adecvat, vom dezvolta conştiinţa culturală şi lingvistică a studenţilor într-o manieră interactivă. Familiarizarea studenţilor străini cu simbolurile specifice sărbătorilor româneşti - bradul de Crăciun, sorcova, oul roşu, pasca şi mielul de Paşte, mărţişorul - va contribui la activarea memoriei culturale, aceştia putând face comparaţii între viziunea românilor şi viziunea poporului din care provin asupra semnificaţiei acestor simboluri. Studenţii străini vor înţelege universalitatea acestor simboluri cu interpretări specifice în funcţie de fiecare cultură. Spre exemplu, aşa cum arată Simion Florea Marian (1994):
oul se zice că reprezintă pre Creatorul lumii, care produce tot şi conţine în sine totul. La perşi, egipteni, greci, gali, şi la primele popoare ale Italiei, oul era emblema universului, opera divinităţii supreme (Marian 1994: 130).
3.Abordări metodologice
Propunând metoda vizuală şi comunicativă în predarea limbii române şi în prezentarea aspectelor de cultură şi civilizaţie românească studenţilor străini de anul al doilea (nivelul A2) dintr-o universitate tehnică din România, vom scoate în evidenţă avantajele acestor metode în învăţarea acestei limbi. Astfel, cu ajutorul metodei vizuale le vom dezvolta interesul în mai multe direcţii: pentru realizarea descrierilor, folosind un vocabular variat şi structuri gramaticale corecte; pentru comunicarea interculturală spontană - activând memoria culturală a studenţilor; pentru creativitate în exprimarea ideilor; pentru formarea deprinderilor de comunicare verbală şi scrisă în limba română.
Metoda vizuală implică utilizarea imaginilor ca bază de pornire pentru activităţile de predare-învăţare a noţiunilor de gramatică şi vocabular, de cultură şi civilizaţie românească. Aceasta facilitează memorarea şi înţelegerea informaţiilor primite, dar şi originalitatea studenţilor în rezolvarea cerinţelor exerciţiilor de vorbire şi de scriere. Conform lucrării Cultural Awareness, scrise de Barry Tomalin şi Susan Stempleski:
când locuim într-o anumită ţară, ne expunem în mod automat şi ne obişnuim cu o serie de imagini şi simboluri din cântece şi poze, locuri şi obiceiuri. Aceste imagini şi simboluri includ oameni celebri din această cultură, aspecte de arhitectură şi peisaj. Familiarizarea cu aceste imagini ajută studenţii să se simtă mai încrezători şi să devină mai fluenţi (Tomalin, Stempleski 1993: 15; în traducerea mea).
Metoda comunicativă favorizează învăţarea interactivă a limbii române în context cultural, stimulând gândirea, creativitatea, spontaneitatea şi încurajând studenţii să utilizeze limba română într-o atmosferă plăcută şi destinsă. Profesorul va preda aspectele de limbă şi cultură românească într-o manieră interactivă, având toate rolurile prezentate de H. Douglas Brown în lucrarea Teaching by Principles - An Interactive Approach to Language Pedagogy: rolul de controlor, director, manager, facilitator şi resursă (Douglas Brown 1994: 160-161).
Pentru a exemplifica utilitatea şi eficienţa acestor două metode de predareînvăţare, propunem o serie de activităţi ce presupun lucrul în perechi şi în echipe pentru a stimula comunicarea în limba română, învăţarea prin cooperare şi schimbul de experienţă culturală. Având ca scop dezvoltarea aptitudinilor de vorbire, citire, scriere şi ascultare în limba română, dar şi dezvoltarea competenţei culturale a studenţilor, suportul de curs va include activităţi menite să îndeplinească aceste obiective. Spre exemplu, următoarele activităţi, ce implică lucrul în echipe de 4 studenţi, îi vor motiva să utilizeze noţiunile de vocabular şi gramatică învăţate şi să îşi dezvolte cunoştinţele de limba română în vederea rezolvării cerinţelor date:
a)Analizaţi imaginile care surprind sate şi oraşe din România. Care credeţi că sunt simbolurile acestor locuri conform imaginilor? Care sunt simbolurile satelor şi oraşelor din ţările din care proveniţi?
b) Analizaţi imaginile care surprind peisaje şi activităţi umane din diferite zone ale României în diverse anotimpuri. Descrieţi imaginile folosind adjective diferite în propoziţii. Prezentaţi activităţile acestor oameni în aceste anotimpuri conform imaginilor şi spuneţi dacă există similitudini între aceste activităţi şi cele ale oamenilor din ţara dumneavoastră.
c) Analizaţi imaginile care surprind activităţile localnicilor din diferite sate şi oraşe din România şi vorbiţi despre acestea. În ţara dumneavoastră localnicii desfăşoară acelaşi tip de activităţi? În ce situaţii?
d) Analizaţi imaginile care surprind obiectele folosite în muncă în diverse profesii. Vorbiţi despre aceste profesii şi spuneţi dacă acestea există şi în ţara dumneavoastră.
e) Analizaţi imaginile care surprind două obiective turistice - Cetatea Sighişoara şi Cetatea Alba Iulia. Descrieţi aceste obiective. Vorbiţi despre simbolul acestora, despre rolul şi importanţa acestora în viziunea dumneavoastră.
f) Analizaţi aceste tablouri ale pictorilor români, Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitza. Analizaţi imaginile care surprind sculpturi realizate de sculptorul român Constantin Brâncuşi. Ce este atractiv în aceste imagini? Puteţi vorbi despre pictori şi sculptori din spaţiul dumneavoastră cultural şi despre temele din lucrările lor?
g) Analizaţi imaginile care surprind portretele unor mari scriitori români şi citatele din operele acestora. Faceţi comparaţii între ideile exprimate în aceste citate şi ideile scriitorilor din spaţiul cultural din care proveniţi.
Dezvoltând capacitatea studenţilor de a prezenta conţinutul unor imagini, de a face descrieri şi comentarii scurte asupra acestora folosind un vocabular variat în limba română şi structuri gramaticale corecte, îi vom ajuta să îşi dezvolte spiritul critic şi independenţa în utilizarea limbii române. De asemenea, îi vom pregăti pentru analiza unor texte literare scurte şi a unor poezii aparţinând unor scriitori români consacraţi. Înţelegând vocabularul şi noţiunile de gramatică învăţate şi utilizându-le în contexte de comunicare proprii, studenţii străini vor putea aprofunda cunoştinţele de limba română citind fragmente din opere literare şi poezii incluse în suportul de curs. Familiarizarea cu reprezentanţii de marcă ai literaturii române, cu temele şi ideile acestora, cu simbolurile din operele acestora prin activităţi de citire, ascultare şi scriere în cadrul cursurilor de limba română va oferi studenţilor o imagine de ansamblu asupra valorilor culturale româneşti. Predarea noţiunilor de gramatică şi vocabular se va face într-un context cultural pe baza acestor texte literare atent selectate şi explicate studenţilor.
Un suport de curs conţinând texte literare atent selectate pentru nivelul A2 - anumite poezii ale unor poeţi români precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Octavian Goga, dar şi fragmente din opera lui Ion Creangă - va ajuta studenţii să reţină informaţiile predate în context cultural, înţelegând perspectiva acestor scriitori asupra unor teme abordate în literatura europeană, teme precum natura, iubirea, viaţa şi moartea, trecutul. Astfel, studenţii străini vor putea remarca valenţele europene ale culturii româneşti. De asemenea, îşi vor dezvolta capacitatea de a înţelege un text scris în limba română, de a extrage ideile principale din acest text, de a-şi exprima părerea asupra sugestiilor textului. Citind aceste texte literare şi primind explicaţii detaliate asupra temelor, sugestiilor şi simbolurilor acestora, studenţii îşi vor îmbogăţi cunoştinţele culturale, îşi vor putea prezenta propriile păreri asupra acestora şi vor putea face comparaţii între ideile şi metaforele acestor texte şi ideile altor opere literare aparţinând culturii din care provin. Metoda comparaţiei între valorile culturale româneşti şi valorile culturale aparţinând spaţiului din care provin studenţii străini dezvoltă spiritul critic al acestora, competenţa lor culturală, interesul pentru multiculturalitate şi pentru cultura românească în mod special.
Pentru a evalua cunoştinţele de limba română, de cultură românească şi capacitatea studenţilor de a înţelege un text literar românesc, făcând scurte comentarii asupra acestuia, propunem o serie de subiecte pentru examenul final pe care studenţii trebuie să le cunoască în prealabil pentru a se pregăti în mod eficient. Oferim ca exemplu următoarele două cerinţe pentru examenul final:
1) Lucraţi în perechi şi prezentaţi temele şi simbolurile următoarelor poezii: Coboară toamna de Octavian Goga şi Lacul de Mihai Eminescu. În propoziţii scurte faceţi analogii între temele şi simbolurile acestor poezii şi cele întâlnite în alte opere literare din spaţiul cultural din care proveniţi.
2) Pornind de la informaţiile primite la curs despre specificul activităţilor tradiţionale româneşti din fiecare anotimp, faceţi comparaţii între acestea şi cele din ţara din care proveniţi. Construiţi propoziţii scurte şi folosiţi un vocabular variat.
Ştiind conţinutul acestor subiecte şi pregătindu-le pentru examen, studenţii îşi vor aprofunda cunoştinţele de literatură, cultură şi civilizaţie românească, vor putea fi creativi în analiza textelor literare cerute, îşi vor îmbunătăţi capacitatea de a înţelege şi de a vorbi corect limba română. De asemenea, independenţa în utilizarea limbii române cu succes va creşte, emoţiile fiind diminuate de cunoaşterea conţinutului subiectelor în vederea pregătirii acestora înainte de examen.
4.Concluzii
Predarea limbii române şi a aspectelor de cultură şi civilizaţie românească folosind metoda vizuală ce implică utilizarea unui suport de curs conţinând imagini şi simboluri, metoda comunicaţională pentru încurajarea exprimării libere a ideilor şi metoda comparaţiei interculturale va motiva studenţii străini să îşi aprofundeze cunoştinţele. Având o imagine vizuală a zonelor geografice ale României cu tradiţiile, obiceiurile şi activităţile specifice şi cunoscând reprezentanţii de marcă ai literaturii române, ai picturii, muzicii şi sculpturii româneşti, studenţii străini vor înţelege importanţa valorilor culturale româneşti, ideile şi simbolurile din operele literare citite şi analizate în cadrul cursurilor de limba română.
Informaţiile despre cultura şi civilizaţia românească prezentate în imagini şi simboluri vor lărgi perspectiva multiculturală a studenţilor întrucât aceştia nu vor memora mecanic nişte detalii, ci le vor descoperi prin propria analiză în cadrul cursurilor de limba română.
1 Comunicare susţinută, iniţial, la simpozionul internaţional Valenţe europene ale românisticii actuale, organizat de Institutul de Filologie Română "A. Philippide" - Filiala din Iaşi a Academiei Române şi de Asociaţia Culturală "A. Philippide", Iaşi, 21-23 septembrie 2016.
Bibliografie
Douglas Brown 1994: H. Douglas Brown, Teaching by Principles - An Interactive Approach to Language Pedagogy, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice Hall Regents.
Hadley 2001: Alice Omaggio Hadley, Teaching Language in Context, London, Heinle & Heinle, Thomson Learning.
Marian 1994: Simion Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. II, ediţie îngrijită şi introducere de Iordan Datcu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române.
Tomalin, Stempleski 1993: Barry Tomalin, Susan Stempleski, Cultural Awareness, Oxford, Oxford University Press.
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
© 2020. This work is published under https://www.philologica-jassyensia.ro/index_en.html (the “License”). Notwithstanding the ProQuest Terms and Conditions, you may use this content in accordance with the terms of the License.
Abstract
Based on the author's experience of teaching Romanian language and culture to the A2 foreign students, who study Romanian on an optional basis in a technical university in Romania, this essay focuses on the advantages of using the communicative and the visual method of teaching, offering examples of course activities which motivate the students to learn Romanian and to understand a series of cultural aspects specific to the Romanian people and civilization. The essay evinces the significant role of the visual factor in motivating the foreign students of a Romanian technical university to learn Romanian, facilitating their understanding of the Romanian culture and civilization based on the optional courses of Romanian language. As the foreign engineering students would rather use an international language of communication such as English or French than Romanian for academic purposes and for a future career in a multinational, we argue that by focusing on images and symbols in teaching the Romanian language, culture and civilization, we activate the students' visual and cultural memory and we motivate and enable them to learn Romanian. The visual factor enables the students to learn the Romanian vocabulary and grammar structures easier in an interactive manner. Presenting the foreign students the Romanian cultural material values by means of images depicting the Romanian houses specific to Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia and Dobrogea, the churches, monuments and castles from these geographical areas, the specific landscape of these areas, and introducing the students to the specific Romanian customs and traditions and to some Romanian works of art, literary works and music, we will encourage them to learn Romanian, arousing their interest and curiosity. By improving the students' capacity to describe images using a varied vocabulary and accurate grammar structures, we will help them to develop their critical thinking and their ability to speak Romanian fluently, arousing their interest in reading fragments from famous Romanian literary works included in the course bibliography. This paper shows that by approaching themes such as the Romanian Village, the Romanian City, Romanian Customs, Traditions and Religious Holidays, and teaching grammar and vocabulary based on these themes using well-selected images and symbols, we awaken the foreign students' cultural conscience, helping them to learn Romanian in an interactive manner.
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
Details
1 Universitatea Politehnică din Bucureşti, FILS-DCLM, România





