Democratia româneasca în doua chipuri ale reformei1

Abstract

This study tries, although we are aware of its limits, to offer two methods through which Romanian democracy could overcome its state of "non-development". Beyond the objective and the subjective causes of the democratic backwardness of Romania, causes that have been discussed both in the academic community and in the public space, we think that it might be more relevant to identify the possibilities of an evolution. Although omnipresent in the Romanian public debate, the two ways to follow are approached from a special perspective, following a certain liberal model, stressing the importance of protecting the individual interests and rights of the citizens against the inherent abuses of the institutions of the political power. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This study tries, although we are aware of its limits, to offer two methods through which Romanian democracy could overcome its state of "non-development". Beyond the objective and the subjective causes of the democratic backwardness of Romania, causes that have been discussed both in the academic community and in the public space, we think that it might be more relevant to identify the possibilities of an evolution. Although omnipresent in the Romanian public debate, the two ways to follow are approached from a special perspective, following a certain liberal model, stressing the importance of protecting the individual interests and rights of the citizens against the inherent abuses of the institutions of the political power.

Keywords

romanian democracy; democracy; human rights; property right; liberty

"Principalul obiectiv al unui guvern bun a fost dintotdeauna acela de a-i face din ce în ce mai mult pe cetätenü sai sä nu mai aibä nevoie de ajutorul lui. Acest Iuctu e mult mai folositor decât ajutorul însusi." Alexis de Toqueville, Despre democrape în America

Introducere

Faptul caîn ultimii trei ani Romania a pierdut noua pozi^ii în Democracy Index realizat de cätre Economist lntellicence Unit2 spune multe despre evoluta sistemului democratic. Regresul este de pe pozi^ia 50 în 2008 la pozrçia 59 în 2011, trei din cei cinci indicatori, calitatea actului guvernarii, participarea politica si drepturile civile, cunoscând o înrautatire însemnata, iar unui dintre ei, nivelul culturii politice, crescând nesemnificativ, de la un minuscul 3.75 la 4.38, valoare la fei de redusä. Singura nota mare, 9.58, rämasä, în toatä aceastä perioada, la aceeasi valoare, este cea referitoare la calitatea procesului electoral si a pluralismului politic, desi, mai degrabä, putem vorbi de un "pluralism ineficient" asa cum este el descris de cätre Thomas Carothers1: elementele definitori! ale démocratie! - procésele électorale, alternanta Ia putere, pluralisme, nivelurile relativ ridicate ale libertätü, de§i prezente, sunt total obnubilate, pe de o parte, de coruptia si incompetenta clasei politice, pe de alta, de nivélele reduse ale participärii politice Ia nivelul cetätenilor. în fapt, demócrata româneasca îsi accentueazä declinul în a doua jumätate a catégoriel tärilor cu democratü neconsolidate, democrat care ocupa pozitiile 29-78 în totalul celor 167 tari indexate.

Exista biblioteci întregi ce explica în detaliu cauzele acestei realitati. Exista mii de ore de dezbateri ce cauta sä gäseascä vinovati pentru aceastä stare de fapt. Din aceastä cauzä, nu acestea sunt obiectivele studiului de fata. Acesta nu urmäreste decât sä ofere douä modele de iesire din aceastä situale, modele care nu au pretenda de epuizare a problemei, dar care au marea calitate de a fi relativ usor de implementai într-o tara precum Romania, marcata de aproape tóate tárele unei democratü.

Un nou model electoral

Romania ultimilor ani este dominata de dezbateri asupra calitätilor diferitelor modele électorale. Reforma électorale din 2008, ce a transformat reprezentarea proporciónala în scrutin în circumscriptii uninominale2, a atras multe asteptäri si a provocai deziluzii ce au évoluât pana la degradarea majora a viziunii asupra democratiei3, lasând în acelasi timp discutía deschisa asupra "celui mai bun model electoral."

Ceea ce se ignora tot timpul este cä tipul modelulului electoral într-o democrape nu influenfeazä calitatea democrapei. Chiar si un sistem în care reprezentativitatea are problème majore, cum sunt sistémele majoritare pure din Statele Unite sau din Maria Britanie, nu däuneazä democratiei ca sistem. Dacä demócrata ar fi afectatä, Romania, cu un sistem proportional, ar fi mai demócrata decât cele douä democratü amintite, ceea ce, evident, nu e cazul. In fapt, un sistem majoritar pur vorbeste mai degrabä despre calitatea democratiei decât un sistem proporcional, pentru cä, în lipsa tolerantei si pluralismului democratic, a separarli si echilibrului puterii, un sistem majoritar pur duce direct la autocratie. Cu alte cuvinte, alternanta puterii printr-un sistem majoritar pur e o garantie a unei democratü consolidate. Dacä democratia nu e consolidata, nu exista alternante a puterii. Tertium non datur (o démocratie neconsolidatä, cu un partid majoritar, va aluneca usor spre autoritarism, lichidând, practic, prin ìnsasi mecanismele puterii, orice opozitie).

Pe de alta parte, reprezentativitatea este unul din miturile democratiei contemporane. în primul rând, în orice démocratie, putin politicieni castiga alegeri cu majoritäti absolute, în proporle de 50% + 1 din numärul total al alegätorilor. Marea majoritate a castigätorilor alegerilor au sustinere electoralä minoritarä în raport cu numärul total de alegätori, sustinere cu atât mai mica cu cât ultímele decenü au adus, peste tot în lume, nivelurí din ce în ce mai reduse de prezentä la vot. în al doilea rând, nici un om politic nu este supus unui mandat imperativ, el putând lúa decizü, absolut democratice, în opozrçie totalä cu voin^a alegätorilor sai.1 în al treilea rând, ideea reprezentativitä^i e una simplista din perspectiva jocului politic. A spune cä politicianul X e reprezentativ pentru electoratul Y presupune cä acesta din urmä arfi un corp unitar, cu concepii dare si usor de transmis, netransformabile în timp, sau, cei pu^in pe durata unui ciclu electoral. Or, orice corp electoral e un melanj de opinii diferite în vesnicä schimbare.

Din toate aceste motive, reprezentativitatea e pur si simplu o minciunä specifica democra^ei, în aceeasi serie a discursului despre "puterea poporului". Apare atunci întrebarea "dacä reprezentativitatea nu e fundamental importantä într-o democrazie, ce rol au alegerile democratice?" Alegerile nu vorbesc despre reprezentativitate, ci despre legitimitate. Un politician ales prin sufragiu popular nu este reprezentantul celor care l-au votât (într-o démocrate, el fiind, în fapt, reprezentantul întregului corp electoral, cu diferitele delimitari geografice), dar deciziile politice luate de el sunt legitimate de voturile electoratului säu.

într-o democrazie, pentru ca actul politic sä fie legitim, eel care îl sävarseste trebuie sä acceadä la putere în urma unui procès electoral ce trebuie sä îndeplineascä, în acelasi timp douä caracteristici:

1. Sistem electoral cored.

2. Votul sä aibä puterea realä de a sanepona abuzul, incompetenza sau alte deraieri aie actul ui guvernärii

1. Un sistem electoral corect este unui precum cei descris de Robert Dahl atunci când încearca sä defineascä poliarhia.

Prin poliarhie, termen fundamental în opera lui Dahl, este înteles sistemul politic în care sunt satisfäcute, la un nivel relativ ridicat, un numär de opt condirli legate de opera^iunea votului, opt condici impartite în patru categorii: în timpul votului (orice cetacean are dreptul la vot, op^iunile individuale au ponderi identice, alternativa cu cei mai mare numär de voturi e declaratä câstigatoare), înainte de vot (toate alternativele politice pot aparea în fa^a alegätorului si to^i alegätorii posedä informaci identice despre alternative), dupä vot (cele mai multe voturi atrag câstigarea puterii politice), si, în sfârsit, între alegeri (deciziile luate depind de rezultatul alegerilor).2

Aceste criterii formale care vorbesc despre o organizare abstracta care trebuie sä se guverneze democratic se transforma mai târziu în democrazia "într-un mare grup de oameni." Aceasta trebuie sä ofere cetä^enilor sai un set de trei oportunitäti: de a formula preferire, de a semnala preferire, de a fi luate în mod egal în calcul aceste preferire în cadrul actului de guvernare.

Aceste trei oportunitäti reclama un set de opt garanti constitutional:

a) Libertatea de a forma si de a adera la organizati

b) Libertatea de expresie

c) Dreptul de vot

d) Eligibilitatea pentru funetü publice

e) Dreptul liderilor politici de a concura pentru sprijin

f) Surse alternative de informare

g) Alegeri libere si coréete

h) Instituai de elaborare a politicii guvernamentale ce depind de voturi si de alte expresii ale preferirei.3

2. Ceea ce se observa dintoate elementele enumerate mai sus, iar Dahl subliniazä si el acest lucru în cei putin trei locuri diferite -, poliarhia este un regim în care "puterea asupra oficialitätilor este impärtäsitä... pe scarä larga printr-un nivel destul de înalt de control exercitat de cetäteanul obisnuit asupra conducätorilor sai.1 Cu alte cuvinte, ìntr-un sistem democratic, corectitudinea votului atrage puterea acestuia de a sanciona puterea politica.

Pentru Romania nu este însa suficient. Alegerile au adus, de fiecare data, schimbarea puterii politice, dar patru ani de abuz politic si de incompetentä este o perioadä pe care Romania nu si-o permite. Mai grav, nimic nu garanteazä cä noua putere nu va abuza în funche si nu-si va dovedi incompetentä înca patru ani. De fapt, chiar asa s-a întâmplat. Cu alte cuvinte, atâta vreme cât mecanismeIe normale de reglaj nu devin viabile, trebuie inventate aitele, lar o variante din cele mai simple sta în cointeresarea cetätenilor. Un ciclu de putere de patru ani nu asigurä aparare ìmpotriva abuzului de putere si a incompetente!. Un anumit grup politic care dispune de patru ani de putere nu este interesat nici de respect fata de cetätean si de drepturile sale si nici de un minimum de competente si Iegalitate pentru actele sale politice. Mai mult, acest grup stie cä va reveni la putere dupä patru ani pentru cä stie cä si opozantii sai sunt marcati de aceleasi defecte, gândesc la fel si actioneazä în consecintä. Cu alte cuvinte, prezentul ciclu electoral e unul ce favorizeazä doar pästrarea nivelului retoric al democratiei, si doar a unui nivel minim de competente.2

Soluta imediata, bazatä pe realitatea cä cetäteanul román e total nerelevantîn ecuatia democratiei românesti, stä într-o minima complicare a procesului electoral, lar aceastä solute vine în contradice cu trendul impus atât în clasa politica, cât si la nivelul unor analisti importanti3, acela de a reduce numärul proceselor électorale. în contrapondere la tendila actúala, trebuie propus un model care sä reduca, în mod real, nivelul puterii politice. Astfel, fiecare palier al puterii trebuie aies în alt moment, iar fiecare mandat trebuie sä aibä o lungime diferitä fata de alte mandate. Cu titlul de propunere, putem avea urinatomi tablou:

* Presedintele tärü ales o data la 5 ani, maximum douä mandate posibile

* Mandatul unui senator dureazä sase ani (alegerile au loe în anii pari). La fiecare doi ani, o treime dintre senatori îsi pun scaunele în joc. Votul este uninominal. Prerogativele senatorilor se reduc la adoptarea bugetului, afaceri externe si rezolvarea la nivel central a problemelor din circumscriptii.

* Mandatul unui députât dureazä patru ani (alegerile au loc în anii impari). La fiecare doi ani, jumätate dintre deputati sunt alesi. Votul este proporcional

* Mandatul unui primar este de patru ani (alegerile au loc în anii pari).

* Mandatul unui consilier judetean dureazä cinci ani (alegerile nu trebuie sä fie în acelasi an cu cele prezidentiale).

* Mandatul unui consilier locai dureazä trei ani.

în pofida unor neajunsuri evidente (singurul de neevitat fünd, totusi, légat de cresterea cheltuielilor organizatorice), consecin^ele pozitive sunt mult mai importante. Astfel devine foarte difícil pentru o anume grupare politica sä pästreze puterea pe toate palierele si foarte usor sä o piardä. Clivajul între putere si opozitie devine mai slab, oricare dintre cele douä force de^inând anumite pârghii aie puterii, dar lipsindu-i áltele. Presiunea cetä^eanului asupra omului politic devine de luatîn seamä. Deloc paradoxal, foarte repede, tárele sistemului electoral románese, legate, în primul rând, de mita électorale si de migrala électorale, dispar. în conditile în care puterea e atât de fragméntate si e mai usor sä pierzi puterea decât sä o câstigi, mita électorale devine o alegere neinspiratä din punctul de vedere al raportului cost-beneficii. Aceeasi problema rezolvä si migrala: nu va mai fi rentabil sä tradezi în favoarea partidului aflat la putere pentru cä acea putere va dura prea pu^in dacä e construite pe clientelism politic, lar marea consecin^ä, decurgând din toate cele spuse mai sus, e aceea cä se creioneazä tabloul ce permite luarea în serios a competenti ca factor decisiv în politicile de cadre aie partidelor.

Reducerea prerogativelor statului

"(A)ceia dintre noi care gestioneazä banul public trebuie sä fie responsabili, sä cheltuiascä prudent, sä schimbe obiceiurile nesänätoase §i sä îl utilizeze într-un mod transparent, deoarece numai astfel putem restabili Ìncrederea vitalä între un popor sj guvernul säu" (Barack Obama, Inaugural Adress, 20 ian. 2009). 1 Declaraba presedintelui american a fost repede contrazisä de adunile administrate! sale. Dacä în ultimul an al administrate! Bush Jr. deficitul federalal Statelor Unite însuma 460 de milioane de dolari, în primul an de mandat al pre§edintelui Barack Obama, deficitul a crescut rapid la 1400 miliarde de dolari în 2009, stabilizându-se apoi, în 2010 si 2011, la valoarea de 1300 de miliarde de dolari (în conditile în care, în 2011, datoria publica federala a atins valoarea de 100% din P. I. B, urcând la 15000 miliarde dolari).

Pe de alta parte, ultimii ani s-au inscris, în Romania, în retorica reducerii cheltuielilor bugetare. Analizând însa datele bugetare ale ultimilor ani, concluzia pare a fi alta: cheltuielile nu au scäzut (vezi tabel 1).

Totalul (estimât) al deficitului bugetar pe ultimii cinci ani se eifreazä la 129, 8 miliarde lei (aproximativ 40 miliarde euro). Bineìn^eles, debutul puternic al celei mai puternice crize economice din contemporaneitate si-a pus amprenta în cea mai mare mäsurä asupra datelor economice din 2009. Astfel, Romania a avut un volum al cheltuielilor publice cu 14, 87% mai mare in 2009, comparativ eu 2008, ceea ce a déterminât un deficit de 7, 3% din PIB, de asemenea cei mai mare din Europa Centraläsi de Est.Anü urmätori, 2010 si 2011, au adus, de asemenea, cresteri accentuate ale cheltuielilor bugetare, iar proiectia pentru 2012, desi atesta o temperare a acestui nivel al cheltuielilor nu schimbä un lucru fundamental: viziunea asupra atributiilorstatului. Aceasta ramane profund etatistä, institutiilestatului existândîn numär foarte mare siarogându-si un numär important de atributi

Bineînteles, discutiile (rezumate la dispute ideologice) asupra justificärii, întinderii si limitärü puterilor statului sunt intinse, aproape färä sfârsit, iar o simplä enuntare a principiului - "reducerea prerogativelor statului" - nu poate fi decât o mostra de ambiguitate. Din aceastä cauzä, în prima etapä, în acest cadru, trebuie sä vorbim de reducerea interventionismului institutülor statului în mediul economic. Economia romaneascä este fracturatä de mü de interventi!, de Ia banale subventü de cädurä sau transport, pana la zeci de taxe si impozite ce distorsioneazä procésele economice si a cäror finalitate majora nu e de a rezolva problemele unei societal umane, problème pe care, de obicei, nici nu le rezolvä, ci de a întari autoritatea puterii politice. Or, aceasta, din punct de vedere liberal, este un atentat major la adresa democratiei.

Soluta reducerii prerogativelor statului, în acelasi timp cu o reafirmare majora a primatului drepturilor individuale în raport cu institutiile statului, nu e doar expresia unei viziuni ideologice particulare, liberalismul, ci si concluzia evidente în urma unor observatii factuale. Chiar si statele cu implicare sociale majora, precum statele scandinave, posedä niveluri reduse ale interventionismului statului în economie (vezi tabelul 1, o comparatie între statuì cu cea mai redusä implicare în economie din lume, douä state ce pot fi considerate un étalon al ideii de welfare statesi Romania în privila câtorva indici definitori! pentru nivelul de intervenne a statului în economie) Mai mult decât atât, primele 102 tari din 2077 Democracy Index au punctaje aproape de maximum absolut (90 de puñete din 100 posibile, cu o exceptie. Noua Zeelandä, ce aduna 95 de puñete, în timp ce Romania aduna 40 de puñete) în privinta protejärü dreptului la proprietate în 2077 Index of Economie Freedom, realizat de The Heritage Foundation & The Wall Street Journal. în acelasi timp statele cele mai autoritäre din lume, conform Democracy Index, au cele mai reduse niveluri de protese a dreptului la proprietate, conform 2077 Index of Economie Freedom. Aceste date, dincolo de orice interpretare ideologica, nu spun decât un lucru simplu: o démocratie este cu atât mai puternicä cu cât institutiile statului au o influente redusä în acÇiunile economice ale cetätenilor sai. Non-interventionismul economic e o conditie necesarä (desi nu si suficientä) a unei democratü consolidate.

Concluzii

Faptul cä Romania mai are de fäcut pasi importanti în procesul de democratizare este o evidenza pentru toatä lumea. Din pacate, ea nu a reusit niciodatä sä se înscrie dar în directa unei democratizar! accentuate, fiecare avans fünd urmat de reculuri importante. Din aceastä cauzä, propunerile studiului de fa-Cä, reforma sistemului electoral în directia marini sanselor de contestare politica, pe de o parte, si släbirea puterii statului prin reducerea interven^ionismului economie, se constitue în elementele de bazä ce ar putea întemeia o directe ireversibile pe drumul democratiza rii.

Footnote

1 ACKNOWLEDGEMENT: This paper was made within The Knowledge Based Society Project supported by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD), financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815.

2 http://graphics.eiu.com/PDF/Democracy %2olndex%2020o8.pdf (accesat în 07.11.2011), http://graphics.eiu.com/PDF/Democracy_ lndex_2010_web.pdf (accsesat în 17.11.2011) http://www.eiu.com/public/topical_report. aspx?campaignid=Democracylndex2oii (accesat în 25.12.2011).

Footnote

1 Thomas Charoters, "Sfärsitul paradigmei tranzrrjei", Romanian Journal of Political Sciences (2002), 175: "în lumea postcomunista, Moldova.Bosnia, Albania si Ucraina afiseazä câteva din man if estärile tipice alesindromului pluralismului ineficient, iar Romania si Bulgaria balanseazä pe omargine de sigurantä fragilä." Observaba, valabilä în 2002, când autorul publica prima data articolul ("The End ofTransition Paradigm", Journal of Democracy, 13:1 (2002), 5-21), este la fel de valabilä si 10 ani mai târziu.

2 Adrian Sorescu (coord.), "25 + 2 sisteme électorale", Centrul de Resurse pentru Democrape al Asociapei ProDemocrapa, http://www.apd.ro/files/publicatii/25plus2_Modele_electorale_l_ Sisteme_electorale.pdf (accesat în 09.01.2012)

3 Datele unui sondaj efectuat de cätre The Gallup Organization Romania pentru Fundapa Soros'm noiembrie 2oiirelevä cä 46% dintre intervievati considera cä Parlamentul trebuie sä fie format exclusiv din reprezentantii grupärii politice cästigätoare a alegerilor, http://www.soros. ro/ro/program_articol.php?articol=334# (accesat în 12.12.2011).

Footnote

1 Ceea ce, în literatura de specialitate, se numeste "paradoxul reprezentärii". Vezi Anthony H. Birch, The Concepts and Theories of Modem Democracy (London & New York: Routledge, 2007), 134.

2 Robert A Dahl, A Preface to Democratic Theory. 50th Aniversary Edition (Chicago: Chicago University Press, 2006), cap. 3, "Polyarchal Democracy", 63-89.

3 Robert A. Dahl, Poliarhiile. Participare si opozipe, traducere de Mihaela Sadovschi (lasi, Institutul European, 2000), 29.

Footnote

1 Robert A. Dahl, Modem Political Analysis (Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall, 1963), 73. Celelalte douä locuri unde Dahl extinde, în fapt, aceastä idee, sunt în A Preface si în Poliarhiile.

2 Din aceastä cauzä, dispútele asupra comasärü alegerilor locale cu cele parlamentare vorbesc prea putin despre nivelul democratiei. O comasare a alegerilor nu influenteazä nivelul democratiei, atâta vreme cât vechiul ciclu de patru ani ramane în vigoare.

3 în opinia SAR, unul dintre pericolele majore la adresa democratiei românesti în viitorul apropiat este toemai numärul mare de alegeri din anii urmätori: "sistemul politic románese a demonstrat cä este incapabil sä se adapteze unui sistem de alegeri freevente si continue. Cu genul de resursä umana de care dispun în momentul de fata, partidele noastre nu pot sä faca simultan si luptä électorale si guvernare rezonabilä, optând pentru una din ele, de regula prima."http://www.sar.org.ro/files/383_Policy%2omemo4i.pdf, p. 3. Desi observaba e corectä, calea dezirabilä nu e de a reduce numärul de alegeri pentru a adapta sistemul democratic la capacitatile partidelor românesti, ci exact invers: partidele românesti trebuie sä îndeplineasca exigentele proceselor democratice.

Footnote

1 "(T)hose of us who manage the public's dollars will be held to account, to spend wisely, reform bad habits, and do our business in the light of day, because only then can we restore the vital trust between a people and their government." http://www.nytimes.com/2009/01/20/us/ politics/20text-obama.html?pagewanted=all (accesat în 07.01.2012)

2 Marin Pana, "Bugetul 2012. Cum ni s-a întins si ni s-a scurtat plapuma din 2008 încoace", http:// cursdeguvernare.ro/bugetul-2012-cum-ni-s-a-scurtat-si-intins-plapuma-din-2008-incoace.html (accesat în 07.01.2012).

Footnote

1 2011 Index of Economic Freedom, http://www.heritage.org/index/Explore.aspx

2 Norvegia, Islanda, Danemarca, Suedia, Noua Zeelandä, Australia, Elvetia, Canada, Finlanda, Olanda

References

BIBLIOGRAFIE

BIRCH, Anthony H., G/ie Concepts and Theories of Modern Democracy, London & New York: Routledge, 2007

CHAROTERS Thomas, "Sfârsitul paradigmei tranzi^iei", Romanian Journal of Political Science 2: 1 (2002)

DAHL, Robert A, A Preface to Democratic Theory. 50th Aniversary Edition, Chicago: Chicago University Press, 2006.

DAHL, Robert A, Poliarhiile. Participare si opozipe, traducere de Mihaela Sadovschi, lasi, Institutul European, 2000.

DAHL, Robert A, Modern Political Analysis, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice Hall, 1963

http://cursdeguvernare.ro/bugetul-2012-cum-ni-s-a-scurtat-si-intins-plapuma-din-2008incoace

http://www.nytimes.com/2009/oi/2o/us/politics/20text-obama.html?pagewanted=all

http://www.sar.0rg.ro/files/383_P0licy%20mem041.pdf

http://www.heritage.org/index/Explore.aspx

http://graphics.eiu.com/PDF/Democracy%20lndex%202008.pdf http://graphics.eiu.com/ PDF/Democracy_lndex_20io_web.pdf

http://www.eiu.com/public/topical_report.aspx?campaignid=Democracylndex2011