Content area
Full Text
Ionel CÂNDEA, Costin CROITORU (eds.), Documente privind istoria Brăilei. Răspunsurile la chestionarele Odobescu şi Hasdeu pentru judeţul Brăila, ediţie şi studii introductive, Brăila, Muzeul Brăilei „Carol Γ, Editura Istros, 2015, 642 p.
Proiectul, de mare anvergură, „Documente privind istoria Brăilei" al autorilor Ionel Cândea şi Costin Croitoru de la Muzeul Brăilei „Carol I", continuă, cu obiective noi, scoaterea la lumină a informaţiilor originare, de data aceasta a celor de natură istorică, filologică şi etnografică referitoare la o arie largă de la Dunărea de Jos, cum este numită, în termeni ştiinţifici dar, mi se pare, cu o nuanţă poetică implicită, zona oraşului şi a judeţului Brăila şi nu numai.
În lucrarea de faţă autorii au avut iniţiativa de a tipări, pentru prima dată după 130 de ani, integral toate răspunsurile, din zona Brăilei, la două anchete indirecte din sec. al XIX-lea, iniţiate de Al. Odobescu şi B.P. Hasdeu, de mare importanţă şi de mare răsunet în epocă. Datorită unor împrejurări speciale, diferite, cei doi savanţi, Al. Odobescu şi B.P. Hasdeu au apelat la metoda cercetării realităţii de pe teren prin chestionare, altfel spus prin intermediul corespondenţei cu respondenţii.
Culegerea de material informativ direct de la vorbitori (locuitorii satelor) a reprezentat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea una dintre noile metode ştiinţifice de cercetare şi adunare de informaţii. Primele anchete indirecte pentru cunoaşterea culturii populare au debutat cu chestionarul folclorico-etnografic din 1865 (cf analiza lui H. Markel, în „Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei", 1969, p. 411-436), la care au răspuns şi saşii din Ardeal, ca şi alte chestionare ale unor cercetători ruşi. B.P. Hasdeu a cunoscut iniţiativele înaintaşilor, dar alcătuirea chestionarului propriu reprezintă o realizare originală.
Al. Odobescu, care se vădeşte preocupat, în deceniul al şaselea al sec. al XIX-lea, de cercetările arheologice, începuse sistematic, din 1866, studiile legate de tezaurul de la Pietroasa (Costin Croitoru, p. 14), departajându-se de colecţionarii de rarităţi şi bazându-se pe metoda critică istorică de cercetare în arheologie (ibidem, p. 16). A urmat, deci, în mod firesc, iniţiativa de alcătuire a unei evidenţe a siturilor arheologice, sub forma unui preconizat repertoriu de localităţi în care s-ar afla vestigii din timpurilor trecute şi, ca o consecinţă, şi o hartă cu răspândirea acestor localităţi. Pentru o informare eficientă, el a trimis, în...