DURGA: DE LA TIMPUL MITOLOGIC LA CONTEMPORANEITATEA INDIANA/DURGA: FROM MYTHOLOGICAL TIME TO THE CONTEMPORARY INDIA

Abstract

This paper presents the evolution of the myth of Durga, the famous Indian goddess, outlining a circular trajectory: it begins with the present-day festival organized to venerate the Goddess, then it undertakes a short journey into the past to unravel some mysteries of history and the legend of Durga in the cultural context, and lastly it revisits the tumultuous contemporary India bringing the gift of the old Sanskrit slokas that live in splendid glory even today. Durga embodies the feminine energy of the universe and, as this article purports to emphasize, she has appeared over the years in various figures (murti) entailing different meanings, symbols and aesthetic values determined by the social change and the historical events; also, the festival has become a sort of modern tradition. This essay foregrounds just a few, and the most important, of the innumerable forms and manifestations the Goddess has in Indian culture. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

DURGA: FROM MYTHOLOGICAL TIME TO THE CONTEMPORARY INDIA

Rezumat. Lucrarea de fata prezintâ evolutia mitului faimoasei zeite indiene Durga, pe o traiectorie circulara: începe cu prezentarea festivalului anual organizat în cinstea zeitei, apoi face un detur pentru un popas în timp în scopul dezlegârii unor mistere ale zeitei, ale istoriei si ale legendei ei în contextul culturii indiene; si revine la tumultul Indiei contemporane aducând din trecut versuri sacre sanscrite ce pulseazä pline de viata si în prezent. Durga íntruchipeaza energia feminina universala si, dupä cum acest articol îsi propune sa evidentieze, ea a apärut de-a lungul istoriei în diversi idoli (murti) cu semniflcafii, simboluri si valori estetice distincte determinate de schimbärile sociale si evenimentele istorice; festivalul a devenit un fel de traditie modernä. Acest eseu redä doar câteva din nenumäratele forme si manifestäri ale Zeitei în India.

Cuvinte chele: Zeita Durga, ceremonie religioasä, cultura vizuala, India, mitologie, legende, traditie, Bengal.

Abstract. This paper presents the evolution of the myth of Durga, the famous Indian goddess, outlining a circular trajectory: it begins with the present-day festival organized to venerate the Goddess, then it undertakes a short journey into the past to unravel some mysteries of history and the legend of Durga in the cultural context, and lastly it revisits the tumultuous contemporary India bringing the gift of the old Sanskrit slokas that live in splendid glory even today. Durga embodies the feminine energy of the universe and, as this article purports to emphasize, she has appeared over the years in various figures (murti) entailing different meanings, symbols and aesthetic values determined by the social change and the historical events; also, the festival has become a sort of modern tradition. This essay foregrounds just a few, and the most important, of the innumerable forms and manifestations the Goddess has in Indian culture.

Keywords: Goddess Durga, religious festival, visual culture, India, mythology, legend, tradition, Bengal.

(ProQuest: ... denotes non-USASCII text omitted.)

Durgä (Durga) este în cultura indianä Zeija Invincibilä, o altä întruchipare a zeijei Shakti - forja, energia cosmicä §i esenja femininä creatoare.2 Durgä Püjä (alternativ, Durga Puja) orí Durgotsava semnificä exact "ceremonia religioasä în slujba Zeijei Durga", una din fórmele Zeijei Mame Devi §i o încamare a zeijei Parvati, sojia Zeului Shiva. De la Shiva, Durga a moçtenit cel de-Al Treilea-Ochi sau "ochiul interior", simbol al viziunii cosmice §i al cunoaçterii, situât în chakra Ajna3 în frunte. Durga Puja constituie unul din cele mai mari festivaluri hinduse. în sanscritâ, cuvântul Durga s-ar traduce prin "fortäreajä" sau o construcjie ce nu poate fi distrusä.

Festivalul dureazä o säptämänä, având date flexibile în luna Kartik din calendarul hindus tradijional (bazat pe fazele lunii), dar conform calendarului gregorian în general are loc în perioada lunii octombrie a fiecärui an. Pentru aceastä särbätoare religioasä se construiesc temple temporare din bambus §i pânze colórate, sau din frunze de palmier, paie, lut etc., purtând denumirea de panda 1. Idolii se instaleazâ în flecare panda 1, într-un cadru diferit, în ambianja muzicalä §i teme variate, flecare depânând câte o poveste din viaja Zeijei Durga - în special scenele luptelor ei ímpotriva räului sau momentele de repaos dupä izbändä.

Cea mai mare manifestare a särbätorii are loc ín Bengal,4 unde se organizeazä concursuri între meçterii fauritori - divergí art i § ti (unii faimoçi, aljii anonimi) asociaji cu organizatorii de ceremonii publice din tóate zonele principale ale localitäjilor - §i tipurile de panda 1 create. De pildä în Kolkata, comitetul de evaluare se formeazâ în genere tot din artiçti §i figuri publice din sfera culturalä indianä. Astfel, artizanii §i sculptorii idolilor au o motivate suplimentarä pentru a crea figuri cât mai interesante §i tematici intrigante pentru flecare pandal. Artizanii, creatorii idolilor, formeazä o comunitate recunoscutä la nivel internacional pentru meçteçugul §i valoarea artei lor. Zona Kumartuli, din nordul Kolkatei, e renumita pentru cä aici aceçti artizani träiesc §i muncesc ínconjuraCi de strävechea tradiCie a sculpturii idolilor indieni; eforturile lor intense, mäiestria §i frumuseCea artei lor, le aduce ín câteva luni de muncä un venit din care sä träiascä împreunâ cu familiile lor pe durata întregului an. Imaginile din aceastä lucrare demonstreazä uniunea dintre artä, Stil, paleta cromaticä §i bogäCia esteticä a fiecärei sculpturi în parte.

Cele mai importante zile ale festivalului, de la Mahalaya (începutul Intervalului ZeiCei/Devi Paksha) pânâ la Dashami (a zecea zi), reprezintâ perioada în care ZeiCa Durga duce lupta finalä cu demonii (asuras) §i räul, al cärei întruchipare supremâ apare în înspâimântâtorul Mahishasura - demonul care se putea metamorfoza instantaneu în bivol (mahisha). Ofranda adusä zeiCei Durga se adreseazä §i familiei sale din mitología hindusä: împreunâ cu ea se celebreazä märeCia Zeului Shiva §i a copiilor divini, Saraswati (ZeiCa învâCâturii §i a artelor), Lakshmi (ZeiCa bogäCiei), Ganesh, zeul cu cap de elefant (Zeul norocului, al succesului §i distrugätorul obstacolelor) §i Kartikeya/Kartik (Zeul räzboiului, al tehnicii).

Durga reprezintä pentru indieni o formä a Mamei Divine Protectoare. Conform mitului indian, Durga poartä zi §i noapte bätälia aprigä §i sängeroasä împortiva lui Mahishasura, pentru ca în a zecea zi, într-o searä cu lunä plinä, ZeiCa sä triumfe asupra Demonului. întotdeauna, în aceastä zi a festivalului, când se spune cä Durga îl ucide pe Mahishasura, indienii din comunitatea Hindu se salutä, timp de câteva zile dupä încheierea särbätorii, cu urarea Subha Vijaya (literal - Triumf Fericit!)

Legenda spune cä Mahishasura era devotat zeului Shiva (Forma distructivä a Divinitäjii), iar acesta în semn de apreciere 1-a binecuvântat pe Mahishasura cu darul de a nu putea fi ucis nici de muritori, nici de fiinje divine. Mahishasura a profitât de acest dar §i imbätat de putere, a facut ravagii în toatä lumea, a ucis §i a devenit personificarea terorii. Când nici armata zeilor nu a putut sa il räpunä, zeii au mers la marele Shiva sä îi cearä ajutorul. Cum numai puterile unite ale lui Brahma (Creatorul Divin), Shiva §i Vishnu (Zeul protector), puteau fi mai presus de puterea lui Mahishasura, cei trei Zei conducâtori ai panteonului divin, au créât din energia lor o nouä zeitate care a luat forma zeijei (Devi). Este remarcabil faptul cä cea mai mare forjä a Trinitäjii masculine divine s-a concretizat în energie de naturä femininä, o forjä a întregului cosmos.6 Aceastâ idee duce la interpretarea cä esenja femininä reprezintä aspectul cel mai semnificativ al existenjei univesului §i a omului, având ín acelaçi timp capacitate creatoare §i capacitate distrugätoare.

Zeija Durga a primit ín dar arme §i calitäji divine care sä o ajute ín marea bätälie §i care au devenit simboluri ale figurii divine: pe längä ghirlanda de lotuçi celeçti, simbolizänd imortalitatea, cochilia - simbol al sunetului sacru OM, §i alte mici daruri ale zeilor, putemica Zeijä a primit de la Vishnu zece braje §i un disc, Shiva i-a dat tridentul (trishul), Indra (împâratul zeilor §i Zeu al fulgerelor) i-a oferit ca armä, träsnetul; Agni (Zeul focului) i-a dat lancea, Vayu (Zeul vânturilor) - sägejile, Yama (Zeul morjii) - sabia §i scutul, Kuber (Zeu al bogäjiei, vistieml divin) i-a oferit nectarul divin orí ambrozia (amrit), Himavat (Zeul munjilor) i-a däruit leul, regele animalelor, ca vehicul de deplasare pe câmpul de luptä ç.a.m.d. între timp, Mahishasura se instalase cu armata sa de demoni în regatul cerurilor, unde Durga 1-a provocat la luptä. Deçi inijial Mahishasura a întâmpinat-o pe Zeijä eu aroganjâ, sigur de puterile sale, când soldajii räului au fost distruçi, el a înjeles cä are de-a face cu o Forja mai putemicä decât se açtepta. In ura sa violentä, demonul s-a transformat pe rând întrun bivol monstruos, apoi în om §i într-un elefant gigantic §.a.

Se pare cä räzboiul a durât o sutä de ani, dar ín ultímele zile s-a dus cea mai mfläcäratä luptä. Duelul pe viajä §i pe moarte s-a încheiat în momentul în care Durga a bäut nectarul divin, apoi cu toatä intensitatea energiei sale §i forja universal a pus piciorul pe Mahishasura §i 1-a sträpuns cu lancea ei divinä. Aceasta scenä apare în majoritatea reprezentärilor din panda 1-uri, ce marcheazä Durga Puja. La fmalul särbätorii anuale, aladar, dupä triumful binelui asupra demonilor lumeçti, urmeazä despärjirea de Zeijä: toji idolii sunt purtaji cu fast, muzicä §i alai de oameni, pentru imersiunea în Gange, fluviul sfânt guvemat de ZeiJa Ganga. Uneori imersiunea se face §i ín alte ape orí lacuri mari - deoarece existä credinja cä tóate apele se trag din Ganga.

Faptul cä idolii Zeijei Luptätoare se instaleazä ín temple provizorii are diverse conotajii, dar ín principal semnificä viaja tranzitorie a materiei, a lumii, temporalitatea oricärei victorii, ciclicitatea evenimentelor, vremelnicia räului pe pâmânt §.a. într-un alt context, acela al psihanalizei, D.W. Winnicott nota faptul cä "o träsäturä esenjialä a fenomenelor tranzitorii §i a obiectelor este o calitate a atitudinii noastre ín momentul observärii lor", adicä o calitate ce caracterizeazä experienfa în sine atunci când observäm evenimente, fenomene orí obiecte.7

în Bengal se spune adesea cä odatä cu moartea Demonului, se spalä päcatele lumii §i räutatea din oameni, iar Durga este invocatä mereu pentru a distruge räul. Din acest motiv, chiar mainte de momentul in care idolul de lut al Zeijei Durga se afirndä în Gange, oamenii prezenji la eveniment strigä la unison: Esho Maa! (întoarce-te la noi, Mamä!). Sä faci parte din acest alai înseamnâ sä ai posibilitatea unei experienje in care sentimentul de empatie §i speranja într-o lume mai bunä se manifestä eu o intensitate copleçitoare. Atunci când vezi ochii atätor oameni plini de strälucirea bucuriei, toji invocând intoarcerea Zeijei Durga pentru a purifica lumea de räu, cel pujin pentru o scurtä duratä de timp ai convingerea cä oamenii au avut un moment de conçtientizare a propriilor tendinje negative §i vor deveni mai buni. Adesea vremelnicia acestui sentiment se manifestä mai repede ca gândul, iar apoi lumea revine la realitatea obiceiurilor §i a tendinjelor avute - §i bune §i rele. Flacära conçtientizârii se stinge in fiirtuna cutumelor, in cele mai multe cazuri farä ca oamenii sä înveje ceva, farä ca sä doreascä sau sä facä efortul de a schimba cu adevärat ceva in viajä. Dar Durga §i atribútele ei däinuie în conçtiinja colectivä, §i în nenumärate prelucräri artistice in diverse forme.

Spectacolul §i ritualurile sociale de vizitare a panda 1-urilor, prin care oamenii merg in faja zeijei pentru darshan (a privi, a lua binecuväntarea zeitäjii prin privire §i plecäciune), constituie componente ale mentalitäjii §i identitäjii hinduse colective. în contextul unui alt festival, dar cu relevanjä in analiza acestei lucräri, Raminder Kaur aminteçte cä "a cälätori dea a granijelor istorice ale unui festival, înseamnâ a descoperi noi perspective asupra O /V structurilor de gândire ca sentiment, §i de simfire ca gändire". In literatura §i cultura vizualä indianä imaginea §i determinarea zeijei au cäpätat mereu noi valenje fiind asocíate cu problemele societäjii în diferite momente: de pildä, Durga a servit drept exemplu multor arti§ti orí regizori de film, §i suporten ai miçcârii féministe din India, în abordarea criticä a condijiei femeii în societatea indianä; cu miçcarea najionalistâ ea a devenit un simbol al Indiei, iar în multe creajii vizuale, postere sau reclame, ea apare cälare pe un tigru, animalul reprezentativ al Järii.

în istorie, Durga a luat naçtere în forme ce pot fi considerate sursa directä a prelucrärilor contemporane din cultura populará, datând încâ din secolele XV-XVI din perioada medievalä târzie indianä; dar originea acestei figuri divine se poate trasa în versiuni distincte în timpurile antice, legende tribale §i chiar în epopeea Mahabharata. Din secolul al XVIII-lea, zamindarii9 bengalezi au început sä transforme slujba religioasâ a zeijei în eveniment privat din ce în ce mai mare deoarece demonstra capacitatea financiará §i statutul zamindarului. Astfel, în funcfie de necesitatea socialâ, treptat puja a cäpätat amploare §i în perioada Renaçterii Bengaleze, începând din secolul XIX a devenit treptat un eveniment public, o särbätoare a comunitâjii.10 încâ din anii 1930 existâ programe radio dedicate festivalului, §i anume cunoscutul spectacol live de la Ail India Radio, care poartä una din denumirile zeijei, Mahishasuramardini, adicä "Distrugätoarea Demonului Mahishasura", ori "nimicitoarea demonului-bivol".

Durga e descrisä în general în întruchipâri de o ffumusete neobiçnuitâ, are la gât ghirlande de flori, este decoratä eu tot felul de podoabe (bräjäri, cohere, cercei etc.), poartä sari §i adesea siñdur 1 în pär etc. Unele avataruri sculpturale o înfajiçeazâ în postura de atac §i furie, eu priviri ucigätoare §i atitudine nimicitoare; iar în scenele de dupä uciderea demonului, limbajul trupului ei, prin mimica fefei §i mudre12 evidenfiazä o stare de calm, relaxare §i bucurie. Regizori iluçtri precum Satyajit Ray, Ritupamo Ghosh §i alfii, au dezvoltat temele unor filme de artâ în jurul zeifei Durga §i al festivalului. Pictori faimoçi precum Ganesh Pyne, Nirod Majumdar, Maqbool Fida Husain §i mulfi alfii,13 au créât serii întregi de picturi concentrate pe figura zeifei, de la imagini figurative în stil realist, pânâ la pânze abstráete, radicale §i chiar controversate, revolucionare în arta indianä.

Ceremonia de venerare a ZeiCei §i festivalul în sine au évoluât în pas eu timpul, eu modemitatea; evenimentul s-a dezvoltat ca proporCii, a cäpätat noi seturi de semnificaCii §i asocieri de ordin economic, social, politic etc. A devenit, o nouä tradiCie instituita subliminal de pecetea capitalista, ca sä zic aça, o tradi/ie moderna - în care indienii, în special bengalezi (circa 70 de milioane în toatä India), obiçnuiesc sä cumpere în perioada aceasta haine noi, sä ofere cadouri rudelor, mai ales sariuri la femei etc. Valoarea darurilor marcheazâ un oarecare statut în societate, §i nu se întamplâ rar sä auzi cä o sorä sau o cumnatä se plânge cä nu e mulCumitä de calitatea sariului primit, sau alte situaCii similare. Se subînCelege cä acest mod de celebrare devine din ce în ce mai exclusivist, deoarece mul(i indieni säraci nu îçi permit luxul de a cumpära §i a oferi astfel de lucruri. Spiritul festivalului trece adesea pe plan secundar, dar adevärul este cä în capitalism aceeaçi soartä o au tóate särbätorile din lume - nu pentru cä idea de capitalism ar fi în esenCä nocivä orí ar distruge "tradiCiile", ei pentru cä oamenii uitä adeväratele valori ale vieCii sau nu reuçesc sä creeze o sintezä echilibratä între via(a (post)modemä, tradiCii §i valorile personale (atunci cänd existä).

Totuçi, India în vastitatea ei culturalä oferä tuturor comunitäplor alternative de särbätoare a viejii, §i dupä posibilita# flecare familie trâieçte în felul ei bucuria §i triumful binelui asupra räului - chiar dacä apoi mäna crudä a realitä#i de zi cu zi sugrumä uneori aceastä bucurie. Dar într-un fei sau altul, de la începutul lumii, omul a çtiut sä caute orice prilej de särbätoare §i sä lase amarul de-o parte. Vizavi de practicile contemporane legate de aceastä festivitate, istoriograful §i teoristul indian Sudipta Kaviraj menponeazä ca Durga este asociatä mai mult cu cíasele mijlocii aie societafii hinduse.14 Modul de manifestare implicä ceea ce Ernesto Laclau (1990) numea "infmitudinea socialului... care este întotdeauna caracterizat de un «exces semantic» greu de stâpânit"; ca urmare, în argumentarea lui Raminder Kaur, în cazul festivalurilor, spectacolele vizuale "pot fi înjelese ca intervened creative în sfera de sociabilitate. Ele nu doar oglindesc..., ci refractä §i (re)produc realitâ# sociale. A§a cum scrisul are nevoie de articulare prin actul execu#ei (performance) pentru impact maxim, imaginile au intensitatea cea mai sporitâ în context multi-senzorial".15 De aceea, orice festival implicä tóate dimensiunile senzoriale, un asalt al tuturor simpirilor, o exaltare a fiin(ei §i expedente ce nu pot fi confinute total în cuvinte.

India e formatä din 28 de state §i are o populatie de aproximativ 1 miliard 200 de milioane de oameni, dintre care 80% aparjin religiei Hindu.16 Pentru segmentul de circa 30% din oameni care träiesc sub pragul säräciei, zeitä^ile §i adorarea acestora constituie în cele mai multe cazuri singura motivate a existen(ei lor §i singura speranjâ într-o via(ä mai bunä. Poate de aceea Durga, zei(a inaccesibilä §i nemiloasä cu demonii, dar plinä de compasiune fa(ä de oameni, se manifestä în lume ín flecare an pentru a readuce speranja acolo unde ea a dispärut, pentru a presära florile zâmbetului pe fejele bräzdate de lacrimi §i suferinje; pentru a aminti oamenilor de dharma (legea moralä) §i în final pentru a reaminti cä indiferent de religie ori culturä to# suntem flinke efemere, cä într-un fei sau altul to# avem experienja bucuriei, a triste#i, a durerii, în diverse forme §i grade de intensitate, cä în faja bolilor adesea fatale §i a dezastrelor naturale oamenii sunt la fei de neputincioçi. Poate de aceea scripturile hinduse precum Bhagavad-GF/ä, propoväduiesc ca "orice ac#une individual sä fie dezinteresatä §i sä aibä efecte pozitive, spre binele întregii lumi". Printre versurile sacre sanscrite (iloka) pe care preo(ii hindu§i le repetä în timpul slujbei religioase Durga Puja, §i pe care mul(i oameni le fredoneazä, se numärä versurile urmätoare:

...

Yä DevF SarvaMwtou Matrirwpewa Sansthitö...

Yä DevF Sarvabhutesu 5aktirwpena Sañsthitah...

Ya Devi Sarvabhutesu Santirwperça Saíisthitah...

Namastasyai Namastasyai Namastasyai Ñamo Namah.17

"Durga Devi e omniprezentä, e personificarea Mamei Universale,

Devi este întruchiparea for(ei §i energiei universale, e omniprezentä,

Devi este întruchiparea päcii §i a liniçtii eteme, e omniprezentä,

Plec capul la picioarele sfmte ale Zeifei Mame ín orice formä..."

în mod fascinant, India reuçeçte sä poarte eu sine în peregrinarea sa prin epoci, cromatica multicultural, §i uniunea curioasä §i adesea problematicä dintre aceste tradifii religioase §i modemitatea lumii în continuâ transformare. India are nevoie de zeitäfi, aça cum zeitàfile au nevoie de India, pentru a menfine viu tezaurul cultural; cele douä aspecte sunt interdependende, iar aceastä interdependent reprezintä unul din motívele fundamentale ale supraviefurii culturii antice indiene pänä în prezent. De aceea se spune cä India este (ara cu douäsprezece luni §i treisprezece festivaluri într-un an, §i cu sute de milioane de zeitä(i, (ara unde orice este posibil.

Footnote

2 Fotografíile Zeitei Durga aparfin autoarei §i nu pot fí reproduse farä permisiunea acesteia. Imaginea simbolului Ochiului-al-Treilea e reprodusä prin curtoazia Sacred Centers çi Dr. Anodea Judith (http://sacredcenters.com).

3 Chakra (sanscritâ, chakraw - cerc/ roatä) repezintä în filosofía §i medicina tradiponalä indianä un centru energetic prin care circulä forta vitalä subtilä a unui om §i prin care, se spune cä omul are o legätura directä cu energia universalä. Conform metafizicii indiene existä çapte chakre dispuse în coloanä verticalä din zona coccisului pânâ în vârful capului, flecare chakra având o culoare corespondentä. Ana este a çasea chakra, asociatä cu nuanfe de violet.

4 Bengal este termenul generic pentru Bengalul de Vest (din India) §i Bengalul de Est (Bangladesh). Pânâ în 1947, cele douä state au fost unite, fäcänd parte din teritoriul Indiei, dar dupä Partifia din 1947, Bengalul de Est a intrat sub dominaba Pakistanului. Dupä räzboiul de independent, în 1971 Bengalul de Est çi-a câçtigat, cu ajutorul forfelor militare indiene, autonomía çi a devenit República Populará Bangladesh. în prezent populafia Bangladesh-ului este estimatä la 160 milioane locuitori, dintre care doar circa 8% sunt de religie Hindu, majoritatea fiind constituitä de Islam.

Footnote

5 Kolkata este în prezent numele bengalez oficial al metropolei indiene cuprinzând în total (urbe §i suburbii) circa 15 milioane de oameni, fiind pe locul trei în locul celor mai populate oraçe indiene. Calcutta este denumirea datä de englezi dupâ colonizare, §i numele recunoscut în general de sträini.

Footnote

6 Guin, Madhuri. "Goddess Durga: the Female Form as the Supreme Being", Dolls of India (library series).

Footnote

7 D. W., Winnicott. Playing and Reality. London: Tavistock, 1971, pp.96.

8 Raminder, Kaur. Performative Politics and The Cultures of Hinduism. Delhi: Permanent Black. 2003, pp.4.

Footnote

9 Zamindar este denumirea clasei aristocratice indiene, care detinea suprafete mari de pâmânt pe care munceau täranii; ei pläteau taxe lunare çi anuale zamindarilor.

10 Bhattacharya, Tithi. "Tracking the Goddess: Religion, Community, and Identity in the Durga Puja Ceremonies of Nineteenth-Century Calcutta". The Journal of Asian Studies. Vol. 66, No. 4 (Nov. 2007) (pp. 919-962.

11 Linie roçie-purpurie, simbolul femeii märitate.

Footnote

12 Mudra - semne prin care se transmit anumite concepte §i invatäturi cu ajutorul mäinilor.

13 Câteva reprezentäri ale femeii indiene ín postura de zei{ä §i evolutia imaginii feminine de la traditie la modemitate, le-am dezbätut in lucrarea "THE 'ARCHITECTONICS' OF CORPOREAL AND TEXTUAL SELVES: From Durga via Charulata and Banalata Sen to the 'Virtual' Indian Woman". Asian Studies journal, I (XVII), 1(2013), pp. 65-90.

Footnote

14 Citât de Kaur (2003: 66).

15 Kaur (2003: 272-273).

16 Date statistice conform recensämäntului Guvemului Indian, http://www.censusindia.gov.in. Aceastä cifrä nu include sutele de milioane de indieni ce träiesc în sträinätate.

Footnote

17 TANTROKTAM DEVI SUKTAM: Hymn to Aparäjitä (In Praise of the Undefeated), From the Devi Mahätmyam (Märkendeya Purana).

References

Bibliografie

Bhattacharya, Tithi. "Tracking the Goddess: Religion, Community, and Identity in the Durga Puja Ceremonies of Nineteenth-Century Calcutta". The Journal of Asian Studies. Vol. 66, No. 4 (Nov. 2007), pp. 919-962.

Ceciu, Ramona L. "THE 'ARCHITECTONICS' OF CORPOREAL AND TEXTUAL SELVES: From Durga via Charulata and Banalata Sen to the 'Virtual' Indian Woman". Asian Studies journal, I (XVII), 1 (2013), pp. 65-90. http://revije.ff.uni-lj.si/as/article/view/247/305.

Guin, Madhuri. "Goddess Durga: the Female Form as the Supreme Being", Dolls of India. Library series, India.

Judith, Anodea. Sacred Centers, http://sacredcenters.com.

Kaur, Raminder. Performative Politics and The Cultures of Hinduism. Delhi: Permanent Black. 2003.

TANTROKTAM DEVI SÜKTAM: Hymn to Aparäjitä (In Praise of the Undefeated), From the Devi Mahätmyam [Märkendtya Purana]. http://www.gobookee.org and http://www.greenmesg.org.

The Bhagavad Gita. Swami Nikhilananda trans. Kolkata: Advaita Ashrama, ed. 2008.

The Census of India 2011. http://www.censusindia.gov.in.

Winnicott, D. W. Playing and Reality. London: Tavistock, 1971.