EFICACITATEA TERAPEUTICA A PRODUSULUI MASTIKER-LN ÎN MAMITELE VACILOR

Headnote

L'EFFICACITÉ TTHÉRAPEUTIQUE DU PRODUIT MASTIKER-LN DANS LES MAMMITES DES VACHES. Pendant les dernières années sur le marché roumain de médicaments est arrivé un nombre impressionnant de produits médicamenteux nouveaux. Le choix de la substance médicamenteuse dans le cas du traitement local est conditionné par plusieurs facteurs parmi lesquels on rappelle: la diffusibilité dans la mamemme, celle ci correlée au stade de la lésion (la mamelle est plus perméable dans le cas des infections récentes) et la qualité de la substance active et du véhiculant.

INTRODUCERE

Succesul combaterii infectiilor din sferturile mamare afectate depinde de respectarea unor principii de baza ale tratamentului care trebuie sa tina cont de : selectionarea unui produs antiinfectios cu eficacitate ridicata, stabilirea concentratiei minime terapeutice a produsului, durata aplicarii tratamentului si a contactului dintre agentul infectios si medicament si alegerea formei de administrare (solutii apoase sau uleioase de antibiotic).

Eficacitatea tratamentului mai depinde si de alti factori si anume: momentul depistarii infectiei, stadiul lactatiei, productia de lapte si evolutia bolii.

Tratamentul aplicat Înca din faza incipienta a bolii (marcata prin modificari fizice discrete ale secretiei lactate) are mari sanse de reusita daca se cunoaste agentul infectios si sensibilitatea lui la antibiotice. Forma medicamentoasa si calea de administrare au o mare importanta. În trecut s-au utilizat unguentele si uleiurile ca substante vehiculante. Acestea nu numai ca au facilitat folosirea irationala a antibioticelor În mamite, dar prezinta si dezavantajul ca nu asigura o buna dispersare În mamela bolnava. Astazi majoritatea autorilor recomanda solutiile apoase, acestea prezinta inconvenientul ca trebuie repetate, dar au eficienta mai buna.

În ultimii ani, pe piata româneasca de medicamente au ajuns un numar impresionant de medicamente noi pentru prevenirea si combaterea mamitelor la vaci, rezultatele nefiind Întotdeauna Încurajatoare.

MATERIAL SI METODA

Pentru stabilirea diagnosticului de mamita a fost examinat un numar de 100 de vaci. În acest scop au fost parcurse urmatoarele etape: identificarea animalului avqnd În vedere numarul matricol, aprecierea integritatii morfofunctionale a glandei mamare prin examen clinic si functional. Au fost folosite urmatoarele metode semiologice: inspectia, palparea glandei mamare si a limfonodurilor retromamari, proba mulsului, examenul organoleptic al laptelui (culoare, miros, gust, consistenta) si efectuarea testului R-Mastitest.

Înainte de a se aplica testul se verifica curatenia ugerului si mameloanelor, cele murdare se spala cu apa si se usuca cu tifon. Testarea vacilor s-a facut pe linia grajdului, cu câteva ore Înainte de mulsul de seara. Ractia propriu-zisa s-a executat Într-o placa de material plastic, prevazuta cu 4 compartimente circulare corespunzatoare celor 4 sferturi ale ugerului. În fiecare compartiment al placii de plastic se mulg 2ml de lapte (pâna la linia indicatoare imprimata În fiecare compartiment). S-a adaugat apoi cu seringa o cantitate de solutie -test . Amestecul s-a omogenizat prin miscari de balansare sau circulare si dupa minimum 30 secunde s-a citit si notat rezultatul.

Interpretarea reactiei:

- Negativ (-) amestecul ramâne fluid, omogen si subtire;

- Dubios (±) În amestec apar filamente si flocoane;

- Pozitiv(+) amestecul devine usor consistent, cu flocoane si fluiditate scazuta;

- Intens pozitiv (++) amestecul devine foarte consistent, vâscos, iar prin Înclinarea placii, ramâne pe placa sau se scurge foarte greu, ca un lichid filant.

În vederea examenului bacteriologic, din sferturile mamare la care rezultatul R-Mastitestului a fost pozitiv sau dubios s-au recoltat probe din secretia glandei mamare dupa urmatorul protocol: spalarea si uscarea cu un prosop a mameloanelor, antisepsia mamelonului cu un tampon de vata Îmbibat Însolutie antiseptica (Germostop) , stergerea mameloanelor cu u tampon steril si recoltarea propriu-zisa a secretiei mamare. Eprubeta sterila se tine În mâna dreapta, iar cu mâna stânga se scoate dopul prinzându-l Între degetul mic si podul palmei. În continuare se trece eprubeta În mâna stânga si se tine Între primele 3 degete, Într-o pozitie cqt mai Înclinata pentru a evita caderea jn eprubeta a bacteriilor saprofite din aer si de pe corpul animalului. Cu mâna dreapta se mulg aprox. 10ml lapte. Pe fiecare eprubeta se noteaza numarul matricol al vacii si sfertul din care s-a recoltat proba de lapte În vederea examenului bacteriologic.

Tratamentul s-a efectuat cu produsul Mastiker-LN. Produsul se comercializeaza sub forma de suspensie, ambalat În seringi de plastic cu volum de 10ml, ceea ce reprezinta o doza pentru un compartiment mamar având urmatoarea compozitie/doza:

Lincomicina baza (sub forma de clorhidrat)................................................ 200mg

Neomicina baza (sub forma de sulfat)............... 200mg

Hidrocortozon acetat .................................. 20ml

Excipient Q.S. ad......................................... 10ml

Mastiker-LN este o suspensie pa baza de lincomicina, neomicina si hidrocortizon. Lincomicina este un antibiotic din grupa macrolidelor care actioneaza bacteriostatic asupra germenilor Gram-pozitivi ( St. aureaus, Str. uberis). Neomicna sulfat este un antibiotic din grupa aminoglicozidelor care actioneaza bactericid asupra germenilor Gram-negativi (E. coli, Klebsiella spp. ) care sunt raspunzatori de producerea mamitelor. Hidrocortizonul acetat este un antiinflamator ce actioneaza direct la nivel vascular reducând rapid reactia inflamatoare si edemul de la nivelul glandei mamare.

Mastiker-LN este recomandat pentru prevenirea si tratamentul mastitelor acute si subacute În perioada de lactatie la vaci. Actioneaza asupra tuturor germenilor Gram-pozitivi si Gram-negativi sensibili la lincomicina si neomicina. Se admnistreaza pe cale intramamara , dupa ce se mulge complet ugerul si apoi se spala fiecare mamelon cu o solutie antiseptica pentru uger. Seringa de Mastiker-LN se aduce la temperatura corpului, apoi se Îndeparteaza capacelul de protectie si se introduce alonja seringii În canalul papilar al sfertului afectat. Se introduce continutul seringii de Mastiker-LN În sfertul afectat si apoi se maseaza pentru dispersarea ascendenta a suspensiei la nivelul ugerului. Vaca nu va fi mulsa timp de cel putin 6 ore dupa ce i s-a administrat tratamentul cu Mastiker-LN. Tratamentul se poate repeta la interval de 12 ore timp de 3-5 zile.

Laptele de la vacile tratate cu Mastiker-LN se poate da În consum dupa 3 zile (6 mulsori) - perioada de asteptare de la administrarea ultimului tratament. Carnea de la animalele tratate se poate da În consum uman dupa 14 zile de la administrarea ultimului tratament. Produsul Mastiker-LN se pastreaza la temperatura camerei, ferit de actiunea luminii.

REZULTATE SI DISCUTII

A fost efectuat examenul clinic al glandei mamare la un numar total de 284 vaci aflate În perioada de lactatie si testul R-Mastitest s-a efectuat la un numar de 1136 sferturi mamare. În urma examenului clinic si de laborator au fost alese 37 sferturi mamare care au fost supuse tratamentului cu preparatul Mastiker-LN. Prin examen clinic a fost stabilit diagnosticul de mamita acuta la 25 de cazuri, ceea ce reprezinta 67,57% si diagnosticul de mamita cronica la 12 cazuri, ceea ce reprezinta 32,43%. Din punct de vedere microbiologic 17 cazuri (45,94% ) au fost mamite streptococice, 13 cazuri (35,13%) au fost mamite stafilococice, 2 cazuri (5,40%) au fost mamite piobacilare , iar În 5 cazuri (13,51% ) nu s-a reusit izolarea agentului patogen care a produs mamita. Aceste mamite au fost denumite "mamite negative bacteriologic".

Se poate constata faptul ca predomina mamitele streptococice (45,94%) urmate de cele stafilococice (35,13%). În urma tratamentului efectuat cu produsul testat În cazul celor 25 sferturi cu mamita acuta , s-a obtinut un procent de vindecare de 76% (respectiv 19 sferturi); În cazul a 2 sferturi (8%) s-a observat ameliorarea acestora, iar la 4 sferturi (16%) nu s-a observat nici o ameliorare. Din cele 19 sferturi vindecate, 12 au fost mamite streptococice , 5 au fost mamite stafilococice, una de natura piobacilara si una din categoria "mamite negative bacteriologic".

Din punct de vedere microbiologic, din totalul de 14 sferturi cu mamita acuta streptococica s-au vindecat 12 (85,7%), un caz s-a ameliorat clinic, Însa a ramas pozitiv bacteriologic si la un caz nu s-a observat nici o ameliorare.

În cazul mamitelor acute stafilococice, din cele 9 cazuri s-au vindecat 5, unul s-a amelioratclinic Însa a ramas pozitiv bacteriologic,iar 3 cazuri au ramas neameliorate.

Eficacitatea tratamentului În mamitele cronice, tinând cont de modificarile profunde morfofunctionale, nu se poate evalua sub forma unei vindecari complete Într-un interval scurt de timp, ci se va lua În considerare negativarea bacteriologica a probelor de lapte dupâ efectuarea tratamentului. Astfel, În cazul mamitelor cu etiologie precizata, din 8 cazuri diagnosticate (4 de natura stafilococica, 3 de natura streptococica si una de natura piobacilara) 3 s-au negativat bacteriologic, iar În 5 cazuri nu s-a observat nici o ameliorare.

În ceea ce priveste categoria de mamite negative bacteriologic se constata ca dintr-un total de 5 sferturi tratate, 3 s-au vindecat, un caz s-a ameliorat si la un caz nu s-a observat nici un rezultat. Aceste rezultate sunt greu de explicat, având În vedere ca produsul testat (Mastiker-LN ) actioneaza În primul rând prin cele doua antibiotice, dar activitatea acestora este lipsita de obiect, daca sferturile mamare sunt sterile. O explicatie ar putea consta În etiologia microbiana a acestor mamite cu germeni pretentiosi, necultivabili pe medii uzuale (leptospire, micoplasme etc.).

În ceea ce priveste testarea sensibilitatii tulpinilor bacteriene prin antibiograma fata de cele 6 antibiotice testate, cele mai bune rezultate s-au obtinut cu Lincomicina (cu 22 tulpini sensibile), urmata de Eritromicina (cu 19 ulpini sensibile), Penicilina (cu 18 tulpini sensibile), Neomicina ( cu 11 tulpini sensibile), Gentamicina (cu 10 tulpini sensibile) si Streptomicina (cu 7 tulpini sensibile).

În urma testarii sensibilitatii bacteriilor izolate fata de lincomicina si neomicina se observa ca s-au izolat dupa efectuarea tratamentului 5 tulpini de stafilococ, 3 tulpini de streptococ si o tulpina de A. pyogenes, rezistente fata de aceste antibiotice. Exista si doua situatii particulare, respectiv o tulpina de streptococ desi sensibila la lincomicina, si o tulpina de stafilococ desi sensibila la neomicina, apar dupa efectuarea tratamentului.

CONCLUZII

În urma examenelor clinice si cu ajutorul R-Mastitest-ului a unui numar de 100 vaci au fost depistate un numar de 37 sferturi mamare care prezentau semne de mamita acuta sau cronica si au reactionat pozitiv la R-Mastitest.

Dintre mamitele clinic exprimate 25 cazuri, respectiv 67,57 %, au fost mamite acute si 12 cazuri, respectiv 32,43 %, au fost mamite cronice.

Din punct de vedere microbiologic au predominat mamitele streptococice (45,9 %) , urmate de cele stafilococice (33,1 %).

Tratamentul efectuat cu Mastiker-LN a condus la un procent de vindecari 59,5 %, respectiv din 25 sferturi cu mamita acuta tratate, 19 cazuri s-au vindecat. Din cele 12 sferturi cu mamita cronica tratate s-a observat vindecarea a 3 sferturi si negativarea bacteriologica a 4 sferturi.

Desi s-au obtinut unele rezultate si În cazul mamitelor cronice, În urma efectuarii tratamentului, utilizarea cestui produ se recomanda cu precadere În mamitele acute, unde procentul vindecarilor a fost semnificativ mai mare decât În cazul mamitelor cronice.

References

BIBLIOGRAFIE

Boitor I. - Diagnosticul si tratamentul bolilor obstetrical-ginecologice si ale glandei mamare la bovine, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1987

Darau P.A. - Studiul clinic si epidemiologic al mamitelor la vaca, Teza doctorat (manuscris 2004, Arad).

Raducanescu H., Valeria Bica-Popii - Bacteriologie veterinara, Ed. Ceres Bucuresti, 1986.

Seiciu Fl., Voicescu S. - Glanda mamara. Morfofiziologie si patologie, Ed. Fundatiei "România de Mâine" Bucuresti, 1997.