ELEMENTE SÂRBE ÎN SUBDIALECTUL SI LITERATURA DIN BANAT

Abstract

There are mains factors such as geographical, historical and cultural proximity and others that have contributed to the relationship of two peoples (Serbs and Romanians) from the linguistic perspective. This relationship explains the dialectal reciprocity of the languages of these peoples and that of Banat (region). The literature of Banat (region) develops in specific conditions and penetrates too late in Romanian literature. According to some scholars, the following representatives Ion Popovici Banateanu, Victor Vlad Delamarina and Cassian R. Munteanu have created the literary language of Banat (region). The works of the representatives of Banat literature contain words of Serb origin. The words of Serb origin have directly entered the language of Banat. Words of Turkish origin, as well as words of German origin have penetrated the language by means of the Serbian language. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Rezumat

Mai multi factori au contribuit la apropierea lingvistica a celor doua popoare - cel sârb si cel român. E vorba, mai Întâi de toate, de vecinatatea geografica, istorica si culturala a acestor popoare. Aceasta apropiere si explica interferentele dialectale ale limbilor sârba si româna.

Literatura din Banat cunoaste o dezvoltare specifica si intra relativ târziu În literatura româna. Dupa parerea mai multor cercetatori, literatura din Banat cunoaste trei nume mari: Ion Popovici Banateanul, Victor Vlad Delamarina si Cassian R. Munteanu. În operele acestor scriitori, se Întrebuinteaza multe elemente de origine sârba, care se Întâlnesc si În subdialectul vorbit În aceasta regiune, apropiata teritorial de Serbia.

Sârbismele au intrat direct În subdialectul banatean, facând deseori drum În el si turcismelor si germanismelor.

Abstract

There are mains factors such as geographical, historical and cultural proximity and others that have contributed to the relationship of two peoples (Serbs and Romanians) from the linguistic perspective. This relationship explains the dialectal reciprocity of the languages of these peoples and that of Banat (region).

The literature of Banat (region) develops in specific conditions and penetrates too late in Romanian literature. According to some scholars, the following representatives Ion Popovici Banateanu, Victor Vlad Delamarina and Cassian R. Munteanu have created the literary language of Banat (region). The works of the representatives of Banat literature contain words of Serb origin.

The words of Serb origin have directly entered the language of Banat. Words of Turkish origin, as well as words of German origin have penetrated the language by means of the Serbian language.

Influenta slava asupra limbii române Începe sa se exercite foarte de timpuriu, Înca În faza limbii române comune, si continua dupa aceea pâna În Evul Mediu. Aceasta influenta este conditionata de o serie de factori de ordin istoric, geografic, politic si social-cultural. Datorita apropierii geografice si Împrejurarilor istorice, cele doua limbi ajung foarte de timpuriu În contact, Înca În faza de formare a lor. Opunându-se, Împreuna cu celelalte popoare balcanice, fortei Imperiului Otoman, sârbii si românii sunt Însufletiti de aceleasi idealuri si interese care Îi unesc. Este cunoscut ca, dupa ocuparea Serbiei de catre turci, În Principatele Române, dar, mai cu seama, În Muntenia, s-au instalat cu traiul oameni de origine sârba, printre care carturarul Gavril Urikovic, calugarul Nicodim, Atanasie Crimca, tipograful Macarie si scriitorul Grigore Tamblac. Mai târziu, În cadrul Monarhiei Habsburgice, sârbii voivodineni si românii banateni si ardeleni se asociaza sub egida mitropoliei din Sremski Karlovci pentru a se opune catolicizarii. Aceasta situatie se mentine mai mult de un veac, pâna spre sfârsitul secolului al XIX-lea, iar la 1864, cele doua biserici se separa. Pâna În acest an, aceste biserici traiesc În comunitate ierarhica, ceea ce se resfrânge si asupra lexicului, legat de cultul religios si nu numai.

Unul dintre primii cercetatori care s-a ocupat de problema unitatilor de origine sârba În limba româna a fost scriitorul sârb Jovan Sterija Popovic care, pe lânga alte limbi straine, cunostea si limba româna212. Ca raspuns la exagerarile comise de latinisti, care subapreciau rolul elementelor slave În limba româna, Jovan Sterija Popovic scrie, la 1826, articolul "Sta Vlasi o Serbljima misle" ["Ce gândesc vlahii despre sârbi" - V.P.], iar, mai târziu, un articol mai amplu cu titlul "Reci srpskoslavenske u vlaskom jeziku" ["Cuvinte de origine slava/sârba În limba valaha" - V.P.]. În aceste lucrari, autorul sustine primul ca, În limba româna literara, elementele slave sunt de neÎnlocuit si aduce multe exemple În acest sens. Mai târziu, afirmatia este acceptata În unanimitate de toti cercetatorii de limba româna. În baza "Lexiconului de la Buda" si propriilor cunostinte de limba româna, Jovan Sterija Popovic Întocmeste o lista de 1062 de unitati de origine slava, prezente, dupa parerea lui, În limba româna. Cercetatorul afirma ca, În limba româna, elementele slave sunt foarte vechi.

De elementele slave În limba româna se ocupa, dar cu mai multa competenta decât Jovan Sterija Popovic, si filologul Franz Miklosich, care, În anul 1861, scrie cartea "Die slavischen Elemente im Rumunichen", În care expune ideia existentei Împrumutului slav În româna.

Astazi, toti cercetatorii de limba româna accepta ideia ca Împrumuturile slave sunt prezente În limba româna si aceasta În toate domeniile. Se afirma ca limba româna poseda circa 2955 de cuvinte de baza de origine slava, care, la rândul lor, au dat nastere la 4214 de derivate213. Din acest numar impunator, doar 191 de unitati ar fi de origine sârba si 133 - de origine croata, sustine O. Densusianu214. Dupa I. A. Candrea215 Însa, În limba româna contemporana ar fi chiar 1170 de unitati de origine sârba, dintre care multe În dialecte si subdialecte. Dupa cum o confirma si alti savanti, cele mai numeroase unitati de origine sârba se Întâlnesc În graiurile banatene si nu În limba literara româna, ceea ce este si firesc, având În vedere traiul În comun a sârbilor si românilor În Banat. Convietuind timp de mai multe secole pe teritoriul banatean, graiurile reprezentantilor celor doua popoare s-au influentat si Întrepatruns. Confirmarea acestui fapt o putem gasi Înca În lucrarea "Palia de la Orastie216, aparuta În 1582 si redactata În graiurile banatene de sud-est, si lucrarea "Dictionarium valachico-latinum", aparuta În sec. al XVII-lea.

Subdialectul banatean a fost studiat de-a lungul timpului de multi Învatati, printre care Emil Picot217, folcloristul Enea Hodos, B.P. Hasdeu218, Gustav Weigand219, I.A. Candrea, Radu Flora220 s.a. Dupa aparitia "Atlasului Lingvistic al României" (A.L.R.), s-a redactat si un atlas lingvistic regional, din seria "Noul atlas lingvistic pe regiuni"221. Acesta din urma cuprinde si "Harta lingvistica din Banat", care Înregistreaza sârbisme În sud-vestul teritoriului dacoromân, În judetele Timis, Caras-Severin, sudul judetului Hunedoara (nordul face parte din aria criseana), sudul judetului Arad, pâna la Mures (nordul este În aria criseana), precum si În provincia autonoma Voivodina (Banatul Sârbesc) (În spatiul cuprins Între Morava si Timoc, În patru judete: Craina, Timoc, Morava si Pojarevac din nord-estul Serbiei). Pâna la Pacea de la Versailles si Trianon (1919-1920), teritoriul din provincia Voivodina se afla Într-o singura regiune, Împreuna cu cealalta parte a Banatului, avea populatia majoritar româneasca si facea parte din Austro-Ungaria. Dupa primul razboi mondial, dezmembrarea Imperiului Austro- Ungar si fixarea granitelor statelor moderne din Balcani, teritoriul de peste Dunare a ramas În afara granitelor României. Astazi, graiurile românesti din Banatul sârbesc cunosc o puternica influenta sârbeasca si o Îndepartare de la normele literare ale limbii române222.

Dintre compartimentele limbii, influenta limbii sârbe asupra limbii române se rasfrânge, În primul rând, asupra foneticii si lexicului, iar, mai putin, asupra morfologiei si sintaxei. Astfel, una dintre caracteristicile de baza ale subdialectului banatean, palatalizarea consoanelor, este pusa, În mare masura, pe seama influentei limbii sârbe. Iotul În unitatea jakna (jacheta) (sârb. jakna), desi este o tendinta generala a limbii române, În graiurile banatene, se prezinta ca un fenomen independent si denota o influenta nemijlocita a limbii sârbe. Dupa Emil Petrovici223, În subdialectul banatean, prin influenta sârbeasca, au intrat unitatile: uica (nene), sârb. ujka, cika; golumb, golâmb (porumbel), sâr. golub; mereu, mirieu, mirieuas "lent, Încet" si a piscura "a ciupi". Romulus Todoran224 adauga la acestea si unitatile iorgan (plapuma), sârb. jorgan; casap (macelar), sârb. kasap; farba (vopsea), sârb. farba; piparca (ardei), sârb. paprika. Tot În Banat, se mai Întâlnesc si cotarâta, cotarita (cos), sârb. kotarica; iorgovan (floare de liliac), sârb. jorgovan; tislar (tâmplar), sârb. tisler; credent (dulap), sârb. kredenac, gaigana, caigana (omleta), sârb. kajgana; gost (musafir), sârb. gost, blaga (bogatie), sârb. blago; covaci (fierar), sârb. kovac.

Pe lânga elementele lexicale sârbe, În graiurile banatene, mai Întâlnim numeroase turcisme, apoi elemente de origine maghiara si germana. Se considera ca toate aceste unitati au patruns În româna din sârba. Aici, se numara, de exemplu, turcismele bas, bunar "put", gaigana, zaitin "ulei"225; unitatea maghiara sagârt "cumnat" si germanismele farba, snaidar, tislar, paor (< Bauer), raipielt, frustuc, credent, piglais "fier de calcat", a dinstui "a fierbe mâncarea Înabusit, la foc mic", spais "camara", supa "sopron". Dupa cum o demonstreaza o serie de cercetari În domeniu, cele mai vechi si mai frecvente sunt, În acest caz, Împrumuturile din turca (indirect, prin limba sârba), dat fiind ca turcii au stapânit aceste meleaguri aproape 200 de ani si limba turca a influentat, mai cu seama, limba sârba. Influenta maghiara asupra limbii sârbe si, respectiv, asupra celei române, este mai slaba.

Literatura banateana se Încadreaza târziu si greu În literatura româna. Aceasta situatie este motivata de faptul ca, dupa Unire, centrul cultural banatean devine Timisoara, destul de Înstrainata de vechile centre culturale, Lugojul si Oravita. Abia mai târziu, Banatul este ajutat În mod evident de capitala, datorita carui fapt scriitorii banateni parasesc pozitiile patriotismului local si se Încadreaza În marea familie a literaturii române.

I. Suciu Împarte evolutia literaturii banatene În câteva epoci principale: Epoca vechii literaturii banatene (1582-1700), Renasterea (1808-1850), Epigonii, Creatorii (cu Gheorghe Bacu si cu lucrarea acestuia "Doina lui Lucaciu") si Istoriografia, În care I. Suciu se include si pe sine226. Limba literara banateana este Însa creata de trei reprezentanti ai sai: Ion Popovici Banateanul, Victor Vlad Delamarina si Cassian R. Munteanu, dintre care niciunul nu a ajuns pâna la vârsta de 30 de ani, neputându-se, astfel, realiza pe deplin În literatura. Ceea ce s-a scris pe aceste meleaguri Înaintea acestei perioade nu s-a facut Într-o limba literara propriu-zisa, deoarece, dupa cum scrie Victor Vlad Delamarina Într-o scrisoare catre un prieten, "obiceiurile si viata meseriasilor nu pot fi descrise decât În limba pe care o vorbeau acestia"227. Autorul a crescut printre ei si a auzit, pe la târguri, graiul lor autentic, pe care, mai târziu, Îl reda În nuvelele si schitele sale, care au un pronuntat caracter autobiografic.

Si În lucrarile În proza ale lui Ion Popovici Banateanul, Întâlnim unitati ale subdialectului banatean, care sunt de origine sârba: bura=ceata, sârb. bura; lorn=frânt, sârb. lomiti (a frânge); vadra=galeata, sârb. vedro; a se razni=a se separa, sârb. razno (diferit); a opaci=a Împiedica, sârb. opaciti (a se corupe). Numele personajelor din proza acestui scriitor denota ca sârbii si românii traiau si munceau Împreuna. Astfel, pe unul dintre ucenicii maistorului Dinu Îl cheama Iota, pe un alt opincar - Burencea, iar pe altul - Costa. Prietenii maistoritei Veta sunt sârbi din Timisoara, domnul si doamna Naraschievici. Pe vaduva din schita "Dupa un an de jale" o cheama Lenca, deci, poarta un nume slav. În schita de factura romantica "D-ale tineretelor", elementele lexicale sârbe, prezente În celelalte lucrari În proza, lipsesc cu desavârsire. De asemenea, În putinele poezii pe care ni le-a lasat Ion Popovici Banateanul, influenta limbii sârbe este aproape absenta. Faptul este Întrucâtva explicabil, dat fiind ca, În lirica poetului, se simte o puternica influenta eminesciana.

Pe lânga unitatile de subdialect bânâtean, În lucrarile lui Ion Popovici Banateanul, se Întâlnesc si unitati deja canonizate de limba româna, unitati care provin din limba sârba: narav = narav; obraze (e vorba de opinci); naimitor (lucrator angajat cu ziua) etc. De rând cu acestea, se Întâlnesc si turcisme cu "amprenta" sârba: zanat, ortacit (Întovarasit), sagârt (ucenic), rachie etc., maghiarisme pastrate intact (grofita, creitari, satra etc.) sau transformate partial: chinez (primar), magh. kenez; Îmburda (a rasturna), magh. borda; germanisme: birt, maistorita. În buna parte, aceste unitati pot fi Întâlnite si În lucrarile lui Cassian R. Munteanu.

În limba pe care o vorbesc meseriasii lui Ion Popovici Banateanul, Întâlnim si o serie de calcuri lingvistice din sârba. Birtasul Îi ureaza lui Sandu noapte usoara, În sârba, laku noc. Cartea de botez, cartea de catanie despre care se vorbeste la acest scriitor, ar putea veni de la sârbescul knjizica. Lui Sandu i se spune: "Îti dam drumul din lucru", iar, În sârba, avem otpustiti (nekoga) sa posla.

În jurul poeziei lui Victor Vlad Delamarina, s-au purtat discutii, daca aceasta poate fi considerata sau nu poezie dialectala. Putinii cercetatori care s-au aplecat asupra mosteniri poetice ale lui V.V. Delamarina, considera ca el nu este un poet dialectal228. Este adevarat ca V.V. Delamarina Îsi scrie cele mai multe poezii În grai banatean, Însa lexicul regional, Întrebuintat de el, nu prezinta greutate pentru Întelegerea continutului. Caracterul dialectal229 al poeziilor sale se manifesta, mai cu seama, În fonetisme banatene, dintre care cel mai caracteristic este palatalizarea. Pentru a reda imaginea clara a modului În care vorbesc lugojenii, poetul transcrie graiul banatean cu unele fonetisme speciale si Încearca, astfel, sa Îmbogateasca limba literara cu elemente din graiul local230.

Si la Victor Vlad Delamarina, Întâlnim o serie de:

1) sârbisme (opreg, sârb. opreg; vrabece, sârb. vrabac; sucna (fusta), sârb. sukno; a zgodi (a nimeri), sârb. zgoditi; a se sfadi, sârb. svadati se; a duce În cârca, sârb. nositi na krke; cinie gogie, sârb. ma ko(god); zabunit, (zapacit), sârb. zabunjen; a pupi (a inflori), sârb. pupoljak (boboc de floare); ciurca, de la curca, sârb. curka);

2) slavisme (falos, slav. hvaliti se (a se lauda); vladica, slav. vladika);

3) turcisme (bas (chiar), astara (deseara), Îndesara (spre seara), amânat (târziu), taman, cât si unele pe care le-am vazut la Ion Popovici Banateanul: zanat, ortac, rachie), ultimele patrunse prin filiera sârba,

4) si maghiarisme (creitar, larma).

Cei trei scriitori banateni de vaza, Ion Popovici Banateanul, Victor Vlad Delamarina si Cassian R. Munteanu, au scris Într-o limba autentica pentru mediul În care au trait, cautând sa redea În mod cât mai fidel culoarea locala a acestui mediu. Sârbismele si elementele, provenite din alte limbi, apartinând popoarelor care au convietuit pe meleagurile Banatului, sunt inerente În literatura creata pe acest teritoriu.

Cele mai multe dintre sârbisme si turcisme, intrate În graiul banatean prin filiera sârba, au dubletele lor În limba româna literara, dar se pastreaza Înca si astazi În subdialectul banatean, precum si În graiurile românesti din Banatul Sârbesc.

Footnote

212Flora, 1968, p. 235.

213ibidem, p. 261.

214Densusianu, apud Gamulescu, 1971, p. 43.

215care a Încercat sa Întocmeasca un "Atlas lingvistic al Banatului", ramas Însa nepublicat din cauza pierderii unor date, dar ale carui concluzii se gasesc În articolul sau "Constatari În domeniul dialectologiei" [Candrea, 1923], la care si facem referinta aici.

216E vorba de o traducere a "Vechiului Testament", facuta de Serban, fiul Coresi.

217Consulul francez la Timisoara, oras care se afla atunci În Austro-Ungaria.

218În lucrarea "Magnum Etymologicum Romaniae", articolul "Banat".

219Autorul primului "Atlas lingvistic al limbii române", WLAD, Leipzig, 1909.

220Autorul lucrarii "Rumunski banatski govori u svetlu lingvisticke geografije", 1971, Însotita de 44 de harti.

221"Noul atlas lingvistic pe regiuni", Banat, I, 1980 (harti de la 1-156), II 1997 (h. 156-401), elaborat de un colectiv format din Petru Neiescu, Eugen Belteky, Ion Faiciuc si Nicolae Mocanu.

222Exista, mai ales dupa 1989, numeroase asociatii culturale care se straduiesc sa faca o mai mare apropiere a Banatului sârbesc de cultura si civilizatia româneasca.

223apud Gamilescu, 1971, p. 34.

224ibidem.

225Dupa unele aprecieri, 1/5 din cuvintele sârbe, Împrumutate de graiurile românesti din Banat sunt de origine turceasca [Gamulescu, 1971, p. 125].

226Suciu, 1940.

227Banateanu, 1942.

228Banateanu, 1942, p. 15.

229Scriitorii care au urmat dupa el, abuzeaza de elementele regionale, acestea constituind un scop În sine. Dintre urmasi, numai Miu Lerca si Gheorghc Gârda dau lucrari de valoare.

230Vintilescu, 1967, p. 137.

References

Referinte bibliografice

BANATEANU, Tancred. Poezia dialectala si Victor Vlad Delamarina //Revista Fundatiilor. Nr. 8. Bucuresti, 1942. P. 15 [=Banateanu, 1942].

CANDREA, I.A. Constatari În domeniul dialectologiei //Grai si suflet, 1923.

FLORA, Radu. Relatiile sârbo-române. Noi contributii. Pancevo: Libertatea [=Flora, 1968].

GAMULESCU, Dorin. Contributii la studierea influentei limbii sârbo-croate asupra limbii române (Cu privire la turcisme În Banat). Pancevo: Actele Simpozionului dedicat relatiilor sârbo(iugoslavo)-române [=Gamulescu, 1971].

MAGDU, Lia. Sârbismele În operele lui Ion Popovici Banateanul si Victor Vlad Delamarina. Pancevo- Zrenjanin: Societatea de Limba Româna din P.S.A. Voivodina [=Magdu, 1977].

SUCIU, I. D. Literatura banateana pâna la Unire. Timisoara: Editura regionalei ,,Astra" [=Suciu, 1940].

TRÂPCEA, Theodor. Cuvinte sârbesti În subdialectul banatean si importanta lor. III. Timisoara: Scrisul Banatean, martie, p. 75 [=Trâpcea, 1963].

VINTILESCU, Virgil. Victor Vlad Delamarina. Sfatul popular al regiunii Banat. Timisoara: Casa regionala a creatiei populare. P. 137 [=Vintilescu, 1967].