Content area
Full text
1877-1878. Räzboiul de Independent a României
"Gazeta" a reflectat contextul politic extern complicat din aceastä perioadä: problema orientalä §i räzboiul rusoromâno-turc, analizând cu acuítate posibilele incidente ale situatiei internationale pentru statul roman. în temática ziarului se regäsesc trei coordonate principale: desfâçurarea evenimentelor politice §i diplomatice europene, consecintele asupra politicii României §i insemnätatea acestora pentru românii din Transilvania. Astfel, se acordau spatii largi crizei din Balcani, se comentau interésele §i atitudinea marilor puteri, precum §i variantele de actiune §i solutiile politice aflate la îndemâna României, sustinându-se imperativul trecerii de la neutralitatea absolutä la participarea activä la râzboi, în cooperare cu Rusia. Redactia "Gazetei" a ales sä se ocupe cu preeädere de chestiunea orientalä, cursul politicii româneçti çi al räzboiului, deçi politicienii români transilväneni se interesau mai mult de deciziile luate de guvemul de la Budapesta decât de evenimentele de pe Dunäre, iar opinia publicä din România era impärtitä între diverse alternative. în aceste conditii, Iacob Mureçianu a socotit necesarä precizarea pozitiei "Gazetei" în articolul în fafa situafiunii, càtre publicul nostru binevoitor (21 aprilie/3 mai 1877), in care afirma ca directie principalä urmärirea chestiunii orientale, cu tóate implicatiile sale, sub trei aspecte: articole de fond ce dezbäteau problème politice acute, çtiri de pe front §i respingerea calomniilor adresate romänilor. Acestea au fost motívele pentru care atitudinea §i implicarea "Gazetei" au fost considerate o adeväratä campanie de presä in favoarea independentei statului román.1 bi perioada iulienoiembrie 1877, "Gazeta" aproape in intregime se referä exclusiv la râzboi. Dátele se obtineau prin intermediul corespondentilor particulari, permanenti §i ocazionali, recrutati dintre românii ardeleni plecati temporar sau definitiv în România, precum §i de la corespondentii oficiali de presä, dintre care amintim pe Moise Groza çi Frederic Lachmann pentru rolul lor. Çtirile erau analízate cu discemâmânt §i compárate pentru a informa obiectiv publicul. în acela§i timp, ziarul a dezmintit exagerârile §i a combâtut calomniile din presa sträinä2, confruntându-se cu atitudinea filo-turcä a Austro-Ungariei.
Implicarea activä a "Gazetei" in sustinerea cauzei independentei României a atras mäsurile autoritâtilor contra ziarului. La 18 mai 1877, subprefectul Braçovului a cerut primarului sä solicite redactorilor çi editorilor periodicelor "Kronstädter Zeitung", "Gazeta Transilvaniei" çi "Cocoçul Roçu" sä trimitä câte un exemplar Procuraturii regale din Sibiu, conform legii presei. Caurmare, la 21 iunie 1877, procuratura denunta "crima de tulburare a...