Full Text

Turn on search term navigation

Headnote

KAUSITAKI BRAHMANA UPANISAD (ANNOTATED TRANSLATION)

Rezumat. Kausitaki-Brähmana Upanisad este unul dintre cele mai vechi texte Upanisad, redactat m prozä, dar incluzänd numeroase pasaje cítate din literatura vedicä, acestea fiind în general în versuri. Textul este divizat în patru capitole.

Primul capitol are ca temä escatologia brahmanä. Discutä despre soarta postumâ a sufletului, care o poate lúa fie pe Pitryäm. ("calea tafilor"), continuându-fi astfel transmigraba prin Univers, fie pe Devayäna ("calea zeilor"). Deva yana este urmatä de aceia care /-au realizat pe Brahman fi, ca urmare, sunt eliberafi din Univers, urmând ca, la moarte, sä se reabsoarbâ în sursa lor ontologicä (Brahman, realitatea ultimä).

Celelalte trei capitole expun o porspectivä vitalistä cu privire la Univers. Esenfa întregului Univers este totuna eu esenfa viefii, adicâ suflul (prâna). Principiul viefii este titodatâ principia universal; în ultimä instanfä, totul se reduce la viafä, la sufiu. In felul acesia, viafa dev ine realitatea ultimä, principia universal.

Cuvinte cheie: KausTtaki-Brähmana Upanisad, Upanisad, Veda, brahmanism, religie indianä, sanskrit, vitalism, sufiu (präm).

Abstract.

The first one deals with Brahmanic eschatology. It discusses the post-mortem fate of the soul, which can be either Pitryana ("the path of the fathers"), through which the soul continues its transmigration through the Universe, either Devayana ("the path of the gods"). Devayana is followed by those who reached the comprehension of Brahman and hence are liberated from the Universe, at their death returning to their ontological source, Brahman, the absolute reality.

Headnote

The remaining three chapters expose a vitalist view of the Universe. The essence of the entire Universe is none else but the essence of life, namely breath (prana). The principle of life is the principle of everything; ultimately, everything reduces to life, to breath. Hence, life becomes the absolute reality, the all-encompassing principle.

Keywords: Kausitaki-Brahmana Upanisad, Upanisad, Veda, Brahmanism, Indian religion, Sanskrit, vitalism, breath (prana).

Kauyitaki-Brâhmana Upanisad este unul dintre cele mai vechi texte Upanisad, aparjinând primei perioade din istoria acestor scrieri, celei a textelor scrise în prozä. Apanine çcolii Kausïtakin a Æg-Vedei. Textul confine patru capitole, dintre care primul expune o schemä escatologicä, urmätoarele trei prezentând o temä clasicä din upanisade §i anume identificarea suflului (prâna) §i a con§tiin(ei (prajñá) drept principiu al Universului (Brahman).

în primul capitol este discutatä soarta postumâ a sufletului; totodatä, se oferä o descriere metaforicä a disohfriei în Brahman a celui eliberat prin cunoçterea de sine. Metafora la care se face apel este cea a accederii la o "lume a lui Brahman" (brahmaloka), constitutâ din cele mai înalte valori cunoscute în mediul religios în care a fost élaborât textul. Cânturile vedice (sâman) reprezintâ componente importante ale acestei lumi, simbol al realitä(ii ultime.

Capitúlele II-TV expun o teorie vitalist-organicä eu privire la Univers, considérât drept o entitate animatä de un principiu - suflu vital (prâna); la tóate nivelurile sale, începând eu cel cosmic §i pânâ la cel uman, Universul reprezintâ viajä, suflu vital manifestât sub diferite forme. Manifestarea suflului începe prin proiectarea componentelor finfrei umane §i se continuä prin proiectarea, la nivel macrocosmic, a elementelor Universului.

Suflul dobândeçte astfel un sens metafizic, de principiu a tot ceea ce exista, suflul respirator fiind doar manifestarea sa în plan biologie. Tocmai într-o constatare biologicä, extrapolatä ulterior la nivel cosmic, îçi are originea aceastä tezä metafizicä. Constatarea faptului cä respiraba (în sanskritä, prâna) reprezintâ cel mai important procès al corpului, cel care conferä viafä corpului, a condus la identificarea suflului respiratoriu cu principiul vital. $i, întrucât pentru autorii upanisadelor Universul reprezintä doar o expansiune cosmicä a individului, suflul vital a ajuns sä fie postulat drept principiu universal.

Deçi în mai pufine paragrafe, textul afirmä §i un anumit statut principial al conçtiinfei (prajña), care, la fei ca §i suflul, se diversificä în multitudinea elementelor componente ale personalitäfii umane, respectiv ale Cosmosului. Universul devine astfei un organism viu §i totodatä confient, expansiunea unei viefi consiente, care îçi gâseçte ipostazieri particulare la nivelul indivizilor umani.

Datä fiind vechimea deosebitä a scrierii, existä numeroase pasaje ce confin indicafii privitoare la executarea a diverse sacrificii sau ritualuri vedice. în general, am explicitât doar minimal aceste pasaje întrucât nu interpretaba ritualurilor §i a mitologiei vedice reprezintä scopul principal al scrierii.

Sankara Äcärya nu a scris nici un comentariu la Kausïtaki-Brdhmana Upanisad, însâ existä un comentariu clasic al textului §i anume, cel al lui Sankarânanda.

Traducerea a fost efectuatä dupä textul sanskrit éditât de S. Radhakrishnan în The Principal Upanisads, Londra, 1953, pp. 751-792. Textul éditât de Radhakrishnan, în transliterare latinä, are o punctuafie §i o ortograflere atipicä. Nu existä semne de final de propozifie, care sunt de gäsit în scrierea sanskritâ, însâ Radhakrishnan introduce semne de punctuafie latine, cum ar fi virgula sau punctul §i virgula. De asemenea, textul separä únele cuvinte prin cratimä, sistem ortografíe necunoscut redaetärii sanskrite.

Existä §i alte edifii sanskrite aie lucrärii, însâ, deçi structura textului este aceeaçi, eie prezintä diferenfe mari fafä de versiunea lui Radhakrishnan, la nivel terminologie. Adeseori, edifiile diferite utilizeazâ termeni sinonimi sau prezintä numeroasele enumeräri sau repetifii din text în altä ordine.

în realizaba traducerii au mai fost utilízate traducerile în englezâ aie lui Olivelle, 1988, 324-362; Hume, 1921, 302-334; Muller, 1879, 271310; Cowell, 1861, 145-172. De asemenea, a fost consultatä traducerea italianâ a lui Casa, 1976, 313-338, §i cea în hindi a lui Pandit Srïrâm Sarmä Äcärya, 1998.

Pentru a conferí un maxim de transparenfâ traducerii, am dat echivalentele sanskrite pentru majoritatea cuvintelor din texte; excepfie fac termenii cu funefie preponderent gramaticalâ (pronume, únele adverbe, conjuncfii), în cazul cärora o echivalare precisä nici nu este cu putinfâ. Uneori, atunci când a existât un paralelism rezonabil între structura gramaticalä a textului sanskrit §i a celui románese, am dat echivalentele chiar §i pentru astfel de termeni (evara, tathâ, yathâ, ata h, sadâ, kaicid etc.), chiar dacâ încârcâtura lor semanticâ nu este foarte bogatâ.

în cazul echivalentelor sanskrite a fost datä, de regulä, rädäcina §i nu fórmele decimate sau conjugate.

Totuçi, în cazul unor termeni cum ar fi participée (trecute sau prezente, în special prezente medii), s-a dat forma ca atare, întrucât astfel de morfeme funcjioneazâ ele însele ca rädäcini nominale ce suferâ declinare. De asemenea, au fost date fórmele verbale simple, lipsite de o flexiune complexä, cum ar fi gerundivele, mfinitivele, absolutivele/ gemnziile. Tot în cazul verbelor, au fost semnalate în notâ fórmele mai rare, cum ar fi mtensivele sau deziderativele. Nu am semnalat cauzativele, întrucât acestea sunt mai ffecvente.

Termenii suplinifi în versiunea românâ a textului au fost plasafi în paranteze pâtrate.

KAUSÏTAKI BRÄHMANA UPANISAD

1.1. Citra Gâhgyâyani 1-a ales (w) pe Äruni ca cel ce urma sä efectueze un sacrificiu (yaksyamäm). El 1-a trimis pe fml (putra) [säu], Svetaketu, [spunându-i]:

"Efectueazä tu sacrificul (yaj)V'

Pe el, când a vemt (abhyâgata), [Citra Gâhgyâyani] 1-a întrebat (pras) astfel:

"[Tu] eçti fiul (putra) lui Gautama. [Existä] în lume (loka) un [loc] ascuns (samvrta) în care sä mä açezi (dhä) pe mine? Sau [existä] în lume (loka) o altä cale (adhvän) pe care sä mä açezi (dhä) [pe mine]?"1

El, [Svetaketu], a spus (vac) astfel:

"Eu nu cunóse (vid) aceasta. însâ îl voi întreba (pras) pe mväjätor (äcärya)."

Apropimdu-se (ä-sad) de tatäl (pitr) [säu], el îl întrebâ (pras):

"[El] m-a întrebat [astfei]; cum (katham) sä räspund (pmti-brü)T'

[Tatäl] i-a spus (vac)!

"Nici eu nu çtiu (vid) acest [lucra]. Vom stâpâni (hr) [acea mväfäturä] care ni se dä (da) de cätre ceilalfi (para) numai studiind (adhïtya) noi înçine (svädhyäya) în locuinja [lui Citra Gängyäyani].2 Vino (i), sä mergem (gam) amándoi [acolo]!"3

El s-a întors (prati-kram) la Citra Gâùgyâyani eu combustibil în mânâ (samitpänif, [întrebându-1] astfei:

"[Pot sä] vin (upa-ä-i)5 [ca discipol la tine]?"

[Citra Gâùgyâyani] i-a spus (vac) lui:

"ÎI merifi (arh) pe Brahman, Gautama, [tu], care nu p-ai urmat (upa-gà) orgoliul (mäna). Vino (i), te voi face sä cunoçti qr&)9

Escatologia brahmanä6

1.2. El a spus (me):

Aceia care pleacä (pra-i) din aceastä lume (loka) se due (gam) cu topi (sarva) ÎI1 Luilä (candramas). [Luna] plitlä (pürva paksa? le îütâreçte (ä-pyä) Sufllll (pränaf iar Cealaltä [Lunä] (aparapaksa)9 îi face sä se nascä (pra-jan) [din nou]. Cu adevärat, [Luna] este poarta (dvära) cätre lumea (loka) paradisului (svarga). Aceluia care räspunde (prati-bm) Lunii (candramas), aceluia [ea] ü dä drumul (ati-srj).

în continuare, aceia care nu räspunde (pmti-ah), aceia, devenind (bhütvä) ploaie (vrsti), este värsat (vrs) aici (iha), [pe Pâmânt]. Aici (iha), el [renaçte] fie ca vienne (krta), fie ca pasäre (patanga), fie ca pe§te (matsya), fie ca insectä (sakuni), fie ca leu (simba), fie ca porc mistret (vamha), fie ca §arpe (parasvan), fie Ca tigTU (sârdüla), fie Ca Om (purusa), fie Ca altceva (anya). Renaçte (pmti-ä-jan) în orice condipe (sthâna), în conformitate (yathä) eu faptele (karma) [sale], în conformitate (yathä) eu cunoaçterea (vidyà) [sa].

Ajuns (ägata) [în Lunä], el este întrebat (pras) astfel:

"Cine (kah) e§ti (as) tu?"

[El] trebuie sä-i räspundä (pmti-brü).10

"Anotimpurile (rtu) au produs (übhrta) sämänja (retas) din cel cu discemâmânt (vicaksana), din cele cincisprezece origini (prasüta) ale taplor (pitr). M-au açezat (Tr) íntr-un bärbat (pums) viril (kartr)n çi, prin [acest] bärbat (pums) viril (kartr), m-au tumat (ni-sic) íntr-o mamä (mätr). Naçterea (joya) mea a avut loe näscändu-mä (upajäyamäna) dupä douäsprezece-treisprezece luni (upamäsa), prin [acpunea] unui tatä (pitr), cu douäsprezece-treisprezece [luni mai înainte].

Eu cunóse (vid) acestea (tad) §i tot eu cunóse (vid) §i pe cele opuse acestora (pratitad)}2

[Voi], anotimpurilor (rtu), purtap-mä (ä-bhr) spre nemurire (amartya) prin mijlocirea acestui adevär (satya), prin mijlocirea acestei asceze (tapas). [Eu] sunt anotimpul (rtu), sunt cel apropiat anotimpurilor (ä-rtu)13."

"Cine eçti (as) [tu]?"

"Sunt [cine e§ti] §i tu (tvamasmif- astfei [räspunde el].

[Atunci], el este eliberat (ati-srj).

Disolutia ín Brahman descrisä metaforic ca intrare în "lumea lui Brahman (brahmalokaï14

1.3. El, intrând (äpadya)pQ aceastä cale (panthäm)CQ conduce la zei (devayäna), ajunge (ä-gam) în lumea (loka) lui Agni, in lumea (loka) lui Väyu, in lumea (loka) lui Varuna, în lumea (loka) lui Indra, în lumea (loka) lui Prajäpati, in lumea (loka) lui Brahman. Acestei lumi (loka) îi aparpn lacul (brada) Ära, momentele (muhüna) Yestiha, râul (nadï) Vijarä, copacul (vrksa) Ilya, açezarea (samsthäm) Sälajya, locul (äyatana) Aparäjita, cei doi paznici (gopa) ai porpi (dväm) - Indra §i Prajâpati, sala (pramita) Vibhu, tronul (asando Vicaksana, patul (paryahka) Amitaujas, îndrâgita (pnya) Mânasï §i perechea (praürüpa) ei, Caksusï, purtând (ä-dä) flori (puspa)}5 [Ele] au întrejesut (â-và) lumile (jagat), mámele (ambä), doicile (ambâyavï), zânele (apsaras) §i izvoarele (ambä) râurilor (nadï)16. La acestea vine (ä-gam) cel care cunoaçte (vid) astfei (ittham). Cätre el aleargä (abhi-dhäv) Brahma [vorbindu-i] astfei:

"Datoritä gloriei (yasas) mele acesta a ajuns (pra-äp) la râul (nadï) Vijarä. El nu va mai îmbâtrâni (jr)."

1.4. Cinci sute (sata) de zâne (apsaras) se îndreaptâ (prati-i) cätre el, o sutä (sata) [având] fructe (phaia)ïn mâini (hasta), o sutâ (sata) [având] uleiuri (ähjana) în mâini (hasta), o sutâ (sata) [având] ghirlande (mälya) în mâini (hasta), o sutâ (sata) [având] pânzeturi (väsa)ln mâini (hasta), o sutâ (sata) [având] pudre (cuma) în mâini (hasta). [Ele] îl împodobesc (alah-kr) eu podoabele (alahkära) lui Brahman.

El, cunoscätorul (vidvas) lui Brahman, fiind împodobit (aiahkna) eu podoabele (alahkära) lui Brahman, înainteazâ (abhi-pm-i) cätre Brahman.

Ajunge (ä-gam) la lacul (brada) Ära §i îl traverseazâ (ati-i) eu ajutorul minfii (manas). Ajungând (itvà) la el, cei a cäror cunoa§tere este dualâ (samprativid) *7 Se SCufUndä (majj).

Ajunge (ä-gam) la momentele (muhürta) Yestiha §i ele se îndepârteazâ de el Zburând (apa-dru).

El ajunge (ä-gam) la râul (nadï) Vijarä §i îl traverseazâ (ati-i) eu mintea (manas).

El îçi scuturä (dhu) atât faptele sale bune (sukrta) cât §i pe cele rele (duskrta). Semenii ousti)1* care-i sunt dragi (priya) urmeazä (upa-i) faptele [sale] bune (sukrta); cei care nu-i sunt dragi (apriya) [urmeazä] faptele [sale] rele (duskrta).

A§a cum (yathà) cel care merge (dhäv) cu canil (mtha) priveçte (pan-ava-iks) cele douä roji (caya) ale carului (mtha), tot astfel priveçte (paä-ava-iks) [el] ziua §i noaptea (ahomtra), faptele bune (sukrta) §i faptele rele (duskna) §i tóate (sarva) [celelalte] dualitäp (dvandva).

El, cunoscätorul (vidvas) lui Brahman, eliberat atât de faptele bune (visukrta) cât §i de cele rele (viduskrta)19, se îndreaptâ (abhi-pm-i) ínspre Brahman.

1.5. El ajunge (ä-gam) la copacul (vrksa) Ilya §i mireasma (gandha) lui Brahman inträ (pm-vis) în el.

El ajunge (ä-gam) la açezarea (samsthäna) Sälajya §i savoarea (msa) lui Brahman inträ (pm-vis) în el.

El ajunge (ä-gam) la locul (äyatana) Aparäjita §i strälucirea (tejas) lui Brahman inträ (pm-vis) în el.

El ajunge (ä-gam) la cei doi paznici (gopa) ai porjii (dvâm), Indra §i Prajäpati, §i ei se îndepârteazâ de el zburând (apa-dm).

El ajunge (ä-gam) la sala (pmmita) Vibhu §i gloria (yasas) lui Brahman inträ (pm-vis) în el.

El ajunge (ä-gam) la tronul (äsandi) Vicaksana.

Cânturile (säman) "Brhad" §i "Rathantara" sunt picioarele (päda) din fajä (pürva) [ale acestuia]. "Syaita" §i "Naudhasa"20 sunt celelalte (apam) picioare (päda). "Vairüpa" §i "Vairäja" sunt coatele (anücya) lui. "Säkvara" §i "Raivata" sunt diagonalele (tirascïna) lui.

El [devine] con§tiin{ä (pmjnä); prin con§tiin[ä (pmjm), [el] discerne (vi-drs).

El ajunge (ä-gam) la patul (paryañka) Amitaujas. Acesta este suflul (präna). Cele Ce sunt (bhüta) §i cele ce vor fl (bhavisya) sunt picioarele (päda) [sale] din fajä (pürva). Bogäpa (sä) §i desfatarea (im)21 sunt celelalte (apam) [picioare]. "Bhadra" §i "Yajftäyajmya" sunt cápetele (siria) [sale]. "Brhad" §i "Rathantara" sunt coatele (anücya) [sale]. Imnurile (m) §i cânturile (säman) sunt corzile (ätäna) din spate (pmcina). Formúlele sacrificiale (yajus) sunt diagonalele (tirascïna). Razele (amsu) Lunii (soma) sunt a§temutul (upastamna). Udgftha este celälalt (apam) [a§temut], iar bogä^ia (in) este perna (upabarhana). Pe acest [pat] stä (äs) Brahman. Cel care cunoa§te (vid) astfel se ridicä (ä-ruh) pe picioare (päda) pänä la [acest] vârf (agm).

Pe el, Brahman îl întreabâ (pms) astfel: "Cine (kah) eçti (as) [tu]?" El trebuie sä räspundä (pmti-brüy.

171.6. "[Eu] sunt anotimpul (nu), sunt cel apropiat anotimpurilor (ä-m). Din spapu (äkäsa), [care este] sursa (yoni), s-a produs (sambhüta) sämänja (retas) pentTU femeie (bhäryä), Strälucirea (tejas) anului (samvatsara), Sinele (ätman) fiecärei flinke (bhüta). Sinele (ätman) fiinjelor (bhüta) e§ti (as) tu. Ce e§ti (as) tu, sunt (as) §i eu."

[Brahman] i-a spus (ah) astfel:

"Cine sunt (as) eu?"

[El] trebuie sä spunä (brü) astfel:

"Realitatea (satya)?

"Ce este aceea realitate (satya)?'

"Ceea ce este diferit (anya) de simRiri (deva) §i de sufluri (präna) este Sat; în continuare, ceea ce sunt simpadle (deva) §i suflurile (pmna) este Tya. Prin acest cuvânt (väc), adicä "realitate" (satya), sunt desemnate (abhi-vi-ä-hr) tóate (sarva) acestea22. [Tu] eçti (as) totul (sarva)\"

Astfel a vorbit (ah) el. Aceasta este afirmatä (abhyukta) într-o strofa (sloka).

1.7. Marele (mahän) vizionar (rsi), având natura (maya) lui Brahman23, al cärui stomac (udara) sunt formúlele sacrificiale (yajus), al cärui cap (sim) sunt cânturile (säman), al cärui trunchi (mürti) sunt imnurile (rc), care este neschimbätor (avyaya), trebuie cunoscut (vijñeya) ca fiind Brahman.

[Brahman] i-a spus (ah):

"Prin intermediul cui sunt obpnute (äp) numele (näman) mele masculine (paumsyap?

[El] trebuie sä spunä (brü):

"Prin intermediul suflului (präna)?

,,Prin intermediul cui, [numele mele] neutre (ihapumsaka)24?"

"Prin intermediul minpi (manas)?

"Prin intermediul cui, numele (näman) feminine (strip"

"Prin intermediul vocii (väc)?

"Prin intermediul cui, mirosurile (gandhap?

"Prin intermediul suflului (präna)?

"Prin intermediul cui, fórmele (rüpap?

, ,Prin intermediul ochiului (caksus)."

"Prin intermediul cui, sunetele (sabda)!"

"Prin intermediul urechii (srotra)"

"Prin intermediul cui, gustul (rasa) hranei (anna)!"

"Prin intermediul limbii (jihvä)"

"Prin intermediul cui, faptele (karma)!"

"Prin intermediul celor douä mâini (hasta)"

,,Prin intermediul cui, pläcerea (sukha) §i durerea (duhkha)!"

, ,Prin intermediul corpului (sarlra)"

"Prin intermediul cui, beatitudinea (änanda), pläcerea (rati) §i procreaba (prajäti)!"

"Prin intermediul organului genital (upastha)"

,,Prin intermediul cui, miçcarea (ïtyà)!"

"Prin intermediul celor douä picioare (päda)"

"Prin intermediul cui, gândul (dhi), ceea ce trebuie cunoscut (vijMtavya) §i dorinjele (käma)!"

"Prin intermediul conçtiinlei (prajña)" - astfel trebuie el sä räspundä (brü).

Lui, [Brahman] i-a spus (ah):

"Apa (äpas), cu adevärat, este lumea (loka) mea25. Aceea este §i [lumea] ta.

Acele victorii (jiti), acele reunite (vyasti) ale lui Brahman, acele victorii (jiti) pe care [el] le reputeazä 00, pe acele reunite (vyasti) le obpne (vi-as)26 acela care cunoaçte (vid) astfel (evam), acela care cunoaçte (vid) astfel (evam)22."

Suflul vital (prawa) ca principiu universal28

II. 1. Suflul (präna) este Brahman - astfel, cu adevärat, a afirmat (ah) Kausïtaki.

Mesagerul (data) acestui suflu (präna), [adicä mesagerul] lui Brahman, este mintea (manas); ochiul (caksus) este protectorul (goptr) [säu]; urechea (srotra) este informatorul (samsrävayitr) [säu]; vocea (väc) este cea care-1 hrâneçte (parivestr).

Acela care §tie (vid) cä mintea (manas) este mesagerul (data) acestui suflu (präna), [adicä] al lui Brahman, [acela] devine (bha) posesorul mesagerului (dütavat).

Acela [care §tie] cä ochiul (caksus) este protectorul (goptr), [acela] devine (bha) posesorul protectorului (goptrmat).

Acela [care §tie] cä urechea (srotra) este informatorul (samsrävayitr), [acela] devine (bha) posesorul informatorului (samsrävayitrmat).

Acela [care §tie] cä vocea (väc) este cea care-1 hrâneçte (parivestr), [acela] devine posesorul celei care hrâneçte (pañvestñmat).

Acestui suflu (präna,), [adicä] lui Brahman, tóate (sarva) aceste divinätäfl (devatä) îi aduc (hr) ofrande (baii) farä ca [el] sä cearä (ayäcamäna). Astfel, acestuia, tóate (sarva) fiinfele (bhata) îi aduc (hr) ofrande (ball) farä ca [el] sä cearä (ayäcamäna). Pentru cel care cunoaçte (vid) aceasta, învâfâtura sa secretä (upanisad) este urmätoarea: "Sä nu cerçeçti (yäc)V\ Astfel, dupä ce a cerçit (bhiksitvä) printr-un sat (gräma) farä a obfine (alabdhvä) [ceva], [el] se opreçte (upa-vis) [spunänd]:

"Eu nu trebuie sä mänänc (as) ceea ce mi s-a dat (datta) de aici."

Cei care mai înainte (pumstät) 1-au refuzat (prati-ä-caks)i 1 cheamä (upa-mantr) lnsä [din nou]. Aceasta este (bha) datoria (dharma) celui care nu cer§e§te (ayäcata). Cei care oferä hranä (annada) îl cheamä (upa-mantr) lnsä [spunänd]:

"[Noi] îfi däm (dä) [hranä]."

II.2. "Suflul (präna) este Brahman" - astfel, cu adevärat, a spus (ah) Paiñgya.

Dincolo (parastät) de vocea (väc) acestui suflu (präna) [care este] Brahman, se ascunde (ä-rudh) ochiul (caksus). Dincolo (parastät) de o chi (caksus) se ascunde (ä-rudh) urechea (swtra), dincolo (parastät) de ureche (swtra) se ascunde (ä-rudh) mintea (manas), dincolo (parastät) de minte (manas) se ascunde (ä-rudh) Suflul (präna).

Acestui suflu (präna), [adicä] lui Brahman, tóate (sarva) aceste divinätäfi (devatä) îi aduC (hr) ofrande (bali) farä ea [el] sä cearä (ayäcamäna). Astfel, acestuia, tóate (sarva) fiinfele (bhüta) îi aduc (hr) ofrande (bali) farä ca [el] sä cearä (ayäcamäna). Pentru cei care cunoaçte (vid) aceasta, mväfätura sa secretä (upanisad) este urmätoarea: "Sä nu cerçeçti (yäc)V\ Astfel, dupä ce a cerçit (bhiksitvä) printr-un sat (gräma) farä a obfine (alabdhvä) [ceva], [el] se opreçte (upa-vis) [spunänd]:

"Eu nu trebuie sä mänänc (as) ceea ce mi s-a dat (datta) de aici."

Cei care mai înainte (purastät) 1-au refuzat (prati-ä-caks)l 1 cheamä (upa-mantr) însâ [din nou]. Aceasta este (bhü) datoria (dharma) celui care nu cer§e§te (ayäcata). Cei care oferä hranä (annada) îl cheamä (upa-mantr) însâ [spunänd]:

"[Noi] îfi däm (dä) [hranä]."

Diferite ritualuri vedice

fl.3. Acum, ín continuare (athätah), [urmeazä] obfinerea (avarodhana) bogäfiei (dhana) unice (eka). Acela care näzuie§te (abhi-dhyä) la [acea] bogäfie (dhana) unicä (eka) trebuie Ca, pe Lunä plinä (paurnamäsyä), pe Lunä nouä (amäväsyä), pe Lunä clarä (suddhapaksa) Sau într-0 ZOdie (naksatra) auspicioasä (punya), într-una (eka) din aceste perioade (parvan), dupä ce a pregätit (upa-sam-ä-dhä) focul (agni), dupä Ce a délimitât (pari-sam-üh) [locul], dupä ce a a§ternut (pari-str) [iarbä], dupä ce a stropit (pañ-uks) [locul], dupä ce §i-a índoit (añc) genunchiul (jänu) drept (daksina), sä ofere (hu) cu o lingurä (sruva)29 ofrandele (ähuti) de unt topit (äjya), [spunänd] astfel:

"Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "vocea" (väc) este cea care obfine (avaroddham) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-rudh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svähä!30"

"Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "suflul" (präna) este cea care obfine (avaroddhanï) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-mdh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svähä!"

"Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "ochiul" (caksus) este cea care obfine (avaroddhanï) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-mdh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svöhä!"

"Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "urechea" (srotra) este cea care obfine (avaroddhanï) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-mdh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svähä!"

"Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "mintea" (manas) este cea care obfine (avaroddhanï) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-mdh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svähä!"

Zeitatea (devatä) al cärei nume (näman) este "conçtiinfa" (prajM) este cea care obfine (avaroddhanï) [totul]. Fie ca ea sä obfinä (ava-mdh) acest [lucru] pentru mine, de la ea! Svähä!"

în continuare (atha), [el] inhaleazä (pm-ghm) mirosul (gandha) fumului (dhüma) §i, dupä ce í§i freacä (anu-vi-mrj) membrele (añga) cu o unsoare (lepa) din unt topit (äjya), dupä ce înainteazâ (abhi-pm-vmj), având vocea (väc) înfrânatä (yama), trebuie sä-[§i] spunä (bm) scopul (artha) sau sä trimitä (pm-hi) un mesager (data). [Astfel], cu adevärat, [el] î§i împlineçte (labh) [felul].

D.4. Acum, ín continuare (athätah), [urmeazä] gândurile (smam) celeste (daiva).

Dacä cineva doreçte sä devinä drag (paya) unuia sau uneia, sau unora sau ahora31, în acelaçi (eva eka) moment (parvan) §i ín modul stabilit (vävrt)32, [el] aduce (hu) ofrandele (ähuti) de unt topit (äjya), [spunând] astfel:

"Sacrifie (hu) în mine vocea (väc) ta. SvÖhä!"

"Sacrifie (hu) în mine suflul (präna) täu. Svähä!"

"Sacrifie (hu) în mine ochiul (caksus) täu. Svähä!"

"Sacrifie (hu) în mine urechea (srotra) ta. Svähä!"

"Sacrifie (hu) în mine mintea (manas) ta. Swhä!"

"Sacrifie (hu) în mine conçtiinfa (pmjñá) ta. Svähä!"

In continuare (atha), [el] inhaleazä (pm-ghm) mirosul (gandha) fumului (dhüma) §i, dupä ce i§i freacä (anu-vi-mrj) membrele (añga) cu o unsoare (lepa) din unt topit (äjya), dupä ce inainteazä (abhi-pm-vraj), avánd vocea (väc) înfrânatâ (yama), trebuie fie sä meargä (gam) §i sä intre în contact (samsparm) [cu cei care urmeazä sä-1 îndrâgeascâ], fie sä stea (sthä) §i sä vorbeascä (sambhäsamäna) [eu ei] prin intermediul väntului (väta). Cu adevärat, [el] devine (bhü) drag (paya) [lor] §i [ei] se gândesc (smr) la el.

Agnihotra interior (antaragnihotra)33

D.5. Acum, ín continuare (athätah), [urmeazä] acel control (samyamana), [pe care] Prätardana 1-a numit (ä-caks) ,Agnihotra interior" (an tarägn ihotra).

Cât timp omul (purum) vorbe§te (bhäs), el nu poate (sak) sä §i respire (pra-an). Atunci, el sacrificä (hu) respiraba (pmna) în vorbire (väc).

Cât timp omul (purum) respirä (pra-an), el nu poate (sak) sä §i vorbeascä (bhäs). Atunci, el sacrificä (hu) vorbirea (väc) ín respirare (pmna).

Aceste douä ofrande (ähuti) nesfârçite (ananta) §i nepieritoare (amrta) sunt aduse (hu) în permanent (santata) [de cätre om], atât când este treaz (jägmt) cât §i când este adormit (svapant). Deci, orice alte (anya) ofrande (ähuti) sunt pieritoare (antavat), cäci eie sunt (bhü) constituée din fapte (karmamayya). Cei care, în vechime (pürva), au cunoscut (vidvas) aceasta nu au sävär§it sacrificiul (hu) Agnihotra34.

Venerarea lui Brahman drept Veda35

II.6. "Uktha36 este Brahman" - astfel a spus (ah) Suska-Bhmgära.

[Ca fiind] versurile (rc) - astfel sä fie el venerat (upa-as)\

Tóate (sarva) funkele (bhüta) îl onoreazä (abhi-arc) pe el, cel superior (sraisthya).

[Ca fiind] formúlele sacrificiale fyajus) - astfel sä fie el venerat (upa-as)\

Tóate (sarva) fiinfele (bhüta) se únese (yuj) cu el, cel superior (sraisthya).

[Ca fiind] cánturile (saman) - astfel sä fie el venerat (upa-ás)l

Tóate (sarva) fiinjele (bhüta) i se închinâ (sam-nam) lui, cel superior (sraisthya).

[Ca fiind] märejia (sñ)37 - astfel sä fie el venerat (upa-as)\

[Ca fiind] gloria (yasas) - astfel sä fie el venerat (upa-äs)l

[Ca fiind] strälucirea (tejas) - astfel sä fie el venerat (upa-as)\

A§a cum aceastä [invä^äturä] este (bhü) cea mai plinä de bunästare (srimattama), Cea mai glorioasä (yasasvitama) §i cea mai strälucitoare (tejasvitama) dintre mväläturi (sastra), tot la fei, cel care cunoaçte (vid) aceasta este (bhü) cel mai märet (srimattama), cel mai glorios (yasasvitama) §i cel mai Strälucitor (tejasvitama) dintre tóate (sarva) flintele (bhüta).

[Asftfel], [preotul] Adhvaryu purificä (sams-kr) acel Sine (ätman) ce constä din fapte (karmamaya), ce [ine de sacrificiu (aistika). Pe acesta, [el] îl împleteçte (pm-vä)3S cu ceea ce constä (maya) din formúlele sacrificiale (yajus). [Preotul] Hotr [împleteçte] ceea ce constä (maya) din formúlele sacrificiale (yajus) cu ceea ce constä (maya) din imnuri (rc). [Preotul] Udgátr [împleteçte] ceea ce constä (maya) din imnuri (rc) cu ceea ce constä (maya) din cánturi (saman).

Aceasta este cunoaçterea (?ufya) cu trei ramuri, aceasta este Sinele (aman). Cel care cunoaçte (vid) aceasta devine (bhü) Sinele (aman) lui Indra.

Diferite practici ritualice vedice

II. 7. Acum, ín continuare (athätah), urmeazä (bhü) cele trei adorapi (upäsana) ale lui Kausïtaki, cel care a obpnut totul (sarvajit). Kausïtaki, cel care chiar (hasma) a obpnut totul (sarvajit), dupä ce îçi punea (kr)39 coarda sacrificialä (yajmpavïta), dupä ce aducea (ä-ni) apä (udaka) §i dupä ce värsa (pra-sic) [apä] de trei orí din vas (upapätm), omagia (upa-sthä) Soarele (äditya) care räsärea (udyat) [spunänd]:

"[Tu] e§ti (as) îndepârtarea (varga) [päcatelor]. îndepârteazâ (vrj) päcatele (päpmäna) mele!"

în modul stabilit (vävrt), [el omagia Soarele] stând (sant) în mijlocul (madhya) [cerului spunänd]:

"[Tu] e§ti (as) putemica îndepârtare (udvarga) a [päcatelor]. îndepârteazâ cu putere (ud-vrj)40 päcatele (päpmäna) mele!"

în modul stabilit (vävrt), [el omagia Soarele] care apuñea (tant)41, [spunänd]:

"[Tu] eçti (as) totala îndepârtare (samvarga) a [päcatelor]. îndepârteazâ total (sam-vrj)42 päcatele (päpmäna) mele!"

Päcatele (päpa), sävär§ite (kr) ziua §i noaptea (ahomtm), el le îndepârta pe tóate (sam-vrj). Cel care este cunoscätor (vidvas) al acestor [lucruri] §i care omagiazä (upa-sthä) Soarele (äditya) în modul stabilit (vävrt), orice päcat (päpa) sävär§e§te (kr), ziua sau noaptea (ahomtm), pe tóate (sam)43 le îndepârteazâ (vj).

n.8. în continuare (atha), în flecare lunä (mäsimäsi), atunci când apare Luna nouä, [el] trebuie sä adore (upa-sthä) în modul stabilit (vävrt) Luna (candramas) CâïG Se iveçte (drsyamäna) în vest (pascät) Sau Sä arunce (prati-as) [spre ea] cu douä [mänunchiuri] de iarbä (tma) verde (harita) [spunänd] astfei:

"Inima (hrdaya) mea cea bine delimitatä (susïma) este fixatä (¿rita) în cer (dyu) §i în Lunä (candramas).

Eu socot (man) despre mine însumi cä sunt un cunoscätor (vidvas).

Nu [face] ca eu sä plâng (ruda) din pricina relelor (agha) [abätute asupra] fiilor (putrya) [mei]"44

Copiii (prajä) [aceluia] nu vor muri (pra-i) înaintea (pürva) sa. [Aceasta pentru cel] ai cärui fii (putra) sunt näscufi (jäta).

în continuare (atha), [pentru acela] ai cärui fii (putra) nu sunt näscup (jäta) [incä].

"Märe§te-te! Sä ai parte (sam-i) de vitalitate (payas)! Fie sä vinä (sam-t) la tine acea vigoare (väja) pe care razele (amsu) Soarelui (äditya) o întâresc (ä-pyai).,A5

Dupä ce a murmurât (japitvä) aceste trei versuri (re), [el spune] astfei:

"Sä nu creçti (ä-pyai) prin suflurile (präna), copiii (prajä) §i vítele (pasu) noastre. Sä creçti (ä-pyai) prin suflurile (präna), copiii (prajä) §i vítele (pasu) aceluia care ne urä§te (dvis) pe noi §i pe care noi îl urâm (dvis) l46 Mä întorc (ä-vrt) [dupä cum] s-a întors (ävrta) Indra, mä întorc (anu-ä-vrt) dupä cum s-a întors (ävrta) Soarele (äditya)'"

[Apoi], se întoarce (anu-ä-vrt) dupä mâna (bähu) [sa] dreaptä (daksina).

n.9. în continuare (atha), pe Lunä plinä (paumamäsya), [el] trebuie sä adore (upa-sthä) în modul stabilit (vävrt) Luna (candmmas) care se iveçte (drsyamäna) în est (purastät) [spunând] astfei:

"Tu e§ti Soma, regele (räjan), e§ti cel cu discemämänt (vicaksana), cel cu cinci gurí (pañcamukha), Prajäpati.

Brähmana este una (eka) dintre gurile (mukha) [tale]. Cu acea gurä (mukha), [tu] mänänci (ad) regii (räjan). Cu acea gurä (mukha), fa-mä (kr) sä mänänc (ad) hrana (anna)!

Regele (räjan) este una (eka) dintre gurile (mukha) [tale]. Cu acea gurä (mukha), [tu] mänänci (a</;oamenii (visña). Cu acea gurä (mukha), fa-mä (kr) sä mänänc (ad) hrana (anna)!

§oimul (syena) este una (eka) dintre gurile (mukha) [tale]. Cu acea gurä (mukha), [tu] mänänci (ad) päsäri (paksina). Cu acea gurä (mukha), fa-mä (kr) sä mänänc (ad) hrana (anna)!

Vatra focului (agnista)41 este una (eka) dintre gurile (mukha) [tale]. Cu acea gurä (mukha), [tu] mänänci (ad) aceastä lume (loka). Cu acea gurä (mukha), fa-mä (kr) sä mänänc (ad) hrana (anna)\

In tine [se aflä] §i o a cincea gurä (mukha). Cu acea gurä (mukha) [tu] mänänci (ad) tóate (sarva) fiinjele (bhüta). Cu acea gurä (mukha), fa-mä (kr) sä mänänc (ad) hrana (anna)!

Nu ne distruge (ava-ksï) suflurile (präna), odraslele (prajä) §i vítele (pasu) noastre!

Celui care ne urâçte (dvis) pe noi §i pe care noi îl urâm (dvis), distruge-i (ava-ksï) Suflurile (präna), progeniturile (prajä) §i vítele (pasu)!

Mä întorc (ä-vr) [dupä cum] s-a întors (ävrta) zeul (dämm), mä întorc (anu-ä-vr) dupä cum s-a întors (ä-vrn) Soarele (äditya)."

[Apoi], se întoarce (anu-ä-vrt) dupä mâna (bähu) [sa] dreaptä (daksina).

11.10. în continuare (atha), cel care se culcä (samvis) cu sopa (jäyä) [sa] trebuie sä o atingä (abhi-mrs) [în dreptul] inimii (hrdaya) [spunând] astfei:

"[Tu], cea care ai stäpänit (ïsâna) nemurirea (amrtatva) prin ceea ce a fost a§ezat (¿rita) în interiorul (antah) inimii (hrdaya) tale bine delimitate (susïma) de cätre Prajäpati, fie ca tu sä nu decazi (ni-gä) datoritä päcatelor (agha) copiilor (putrya) [täi]!"

Progeniturile (prajä) [ei] nu vor muri (pra-i) înaintea (pürva) ei.

n.ll. în continuare (atha), cineva care a fost plecat (prosya) §i se întoarce (ayant) trebuie sä adulmece (abhi-ghrä) cre§tetul capului (mürdhä) fiului (pütra) [säu], [spunând] astfei:

"Ai apärut (sam-bhü) din flecare din mädularele (añgaañga) [mele]; te-ai näscut (adhi-jan) din inima (hrdaya) [mea]. [Tu], fiule (putra), eçti (as) numit (näman) "Sinele" (ätman) [meu]. Viaja jïva) sa [sä fie lungä] de o sutä (sata) de toamne (sarada)\"

îi spune (dhä) pe nume (nämäsya)4* [zicând] astfei:

"Fie ca [tu] sä fii (bha) o piaträ (asma), sä fii o secure (pamsu), sä fii aur (hiranya) StrânS laolaltä (astrta). [Tu], fiule (putra), e§ti (as) numit (näman) "strälucire" (tejas). Viaja (jïva) sa [sä fie lungä] de o sutä (sata) de toamne (sarada)\"

[Apoi] îi spune (grh)49 pe nume (nämäsya) §i îl îmbrâjiçeazâ (pañ-grh) [spunându-i] astfei:

"în felul în care Prajäpati §i-a îmbrâjiçat (pañ-grh) creaturile (prajä), spre siguranja (aristi) lor, tot aça te îmbrâjiçez (pañ-grh) [§i eu] pe tine."

în continuare, îi murmura (jap) în urechea (kama) sa dreaptä (daksina) astfei:

"Rjlsin50, binefacätorule (maghavan), däruie§te-ne (pra-yan) [bunuri]!"

"Indra, dä-ne (dhä) cele mai bune (sri) posesiuni (dmvina)\" - astfei [murmurä în urechea] stängä (savya).

"Nu mä ucide (chid)51, nu mä înspâimânta (vyathistha), viaja (äyus) ta [sä fie] [lungä] de o sutä (sata) de toamne (sarada)\ Fiule (putra), numele (näman) täu este "viaja" (jïva). [ÎJi] adulmec (abhi-ghm) creçtetul capului (mürdhä)"

[El] trebuie sä adulmece (abhi-ghm) de trei ori creçtetul capului (mürdhä) [fiului], [spunând] astfei:

"Scot un muget (abhi-hiñ-kr) cätre tine, asemenea mugetului (hmkära) vacfi (gava)"

[El] trebuie sä scoatä de trei orí un muget (abhi-hiñ-kr) înspre creçtetul capului (mürdhä) lui.

Suflul (präna) ca principiu al vitalitätii microcosmice: väntul (vävu) ca principiu al vitalitätii macrocosmice52

n.12. Acum, in continuare (athätah), [urmeazä] disparijia zeilor (daiva parimara).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când focul (agni) este aprins Oval). Deci, el moaré (mr) atunci când [focul] nu este aprins Oval). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în Soare (äditya), iar suflul (präna) [säu] în vânt (väyu).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când se aratä (drs) Soarele (äditya). Deci, el moaré (mr) atunci când [Soarele] nu se mai aratä (drs). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în Lunä (candmmas), iar suflul (präna) [säu] în vânt (väyu).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când se aratä (drs) Luna (candmmas). Deci, el moaré (mr) atunci când [Luna] nu se mai aratä (drs). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în luminozitate (vidyut), iar suflul (präna) [säu] în vânt (väyu).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când luminozitatea (vidyut) iradiazä (vi-dyut). Deci, el moaré (mr) atunci când [luminozitatea] nu mai iradiazä (vi-dyut). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în SpapU (dis), iar Suflul (präna) [säu] în vânt (väyu).

Tóate (sarva) aceste zeitäp (devatä), flind intrate (pravisya) în vânt (väyu), dispäränd (mrtvä) în vânt (väyu), [totuçi] nu mor (mrch). De acolo, [ele] se vor ridica (ud-ïr) din nou (punar). Aceasta, [în legäturä] cu divinitäple (daivata). în continuare (atha), [în legäturä] cu Sinele (ätman).

11.13. Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când vocea (väc) vorbeçte (vad). Deci, el moaré (mr) atunci când [vocea] nu mai vorbeçte (vad). Strälucirea (tejas) Sa Se duce (gam) în OChi (caksus), iar Suflul (präna) [säu] în Suflu (präna).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când ochiul (caksus) vede (drs). Deci, el moaré (mr) atunci când [ochiul] nu mai vede (drs). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în ureche (srotra), iar suflul (präna) [säu] în suflu (präna).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când urechea (srotra) aude (sru). Deci, el moaré (mr) atunci când [urechea] nu mai aude (sru). Strälucirea (tejas) Sa Se duce (gam) în minte (manas), iar Suflul (präna) [Säu] în Suflu (präna).

Cu adevärat, acest Brahman strâluceçte (dip) atunci când mintea (manas) gândeçte (dhyâ). Deci, el moaré (mr) atunci când [mintea] nu mai gândeçte (dhyä). Strälucirea (tejas) sa se duce (gam) în suflu (präna), iar suflul (präna) [säu] în Suflu (präna).

Tóate (sarva) aceste divinitäp (devatä), flind intrate (pravisya) în suflu (präna), dispäränd (mrtvä) în suflu (präna), [totuçi] nu mor (mrch). De acolo, [ele] se vor ridica (ud-ïr) din nou (punar).

Dacä cineva chiar este cunoscätor (vidvas) al acestui [lucru], atunci, [chiar dacä] ambii (ubha) munp (parvata), atât cel din Sud (daksina) cät §i cel din Nord (uttara)54, s-ar rostogoli (abhi-pm-vrt) [spre el] pentru a-1 ucide (tsr), [ei] nu îl vor doborî (str)55 pe aceia. însâ aceia care îl uräsc (dvis) pe el §i aceia pe care el însuçi îi urâçte (dvis), aceia vor muri (pari-mr).

Preeminent suflului (präna)

fl.14. Acum, ín continuare (athätah), [urmeazä] gäsirea (ädäna)56 [zeitäpi] supreme (nihsreyasa). Cu adevärat, divinitäple (devatä) se certau între ele (vivadamäna), [spunând];

"Eu sunt cea superioarä (sreyasa)."

[Atunci, ele] au ie§it (ut-kram) din acest corp (sañra). Acesta zäcea (si), lipsit de suflu (präna), uscat (suska), fiind (bhüta) [asemenea] unei bucä^i de lemn (däruf ^.

Atunci, vocea (väc) a intrat (pra-vis) [in el]. El zäcea (si), vorbind (vad) cu vocea (väc).

Atunci, ochiul (caksus) a intrat (pm-vü) [in el]. El zäcea (si), vorbind (vad) CU VOCea (väc) §Í Väzänd (drs) CU OChiul (caksus).

Atunci, urechea (srotra) a intrat (pra-vis) [in el]. El zäcea (si), vorbind (vad) cu vocea (väc), väzänd (drs) cu ochiul (caksus) §i auzind (sru) cu urechea (srotra).

Atunci, mintea (manas) a intrat (pra-vü) [ín el]. El zäcea (si), vorbind (vad) cu vocea (väc), väzänd (drs) cu ochiul (caksus), auzind (sru) cu urechea (srotra) §i gändind (dhyä) cu mintea (manas).

Atunci, suflul (präna) a intrat (pra-vü) [în el] §i [corpul] s-a ridicat (sam-ut-sthä).

Tóate (sarva) aceste divinitäji (devatä), recunoscänd (viditvä) superioritatea (nihsreyasa) suflului (präna) §i [faptul] cä numai (eva) suflul (präna) participä (abhi-sam-bhü) la Sinele [ce constä] din COn§tiin[ä (prajnätman), au päräsit (ut-kram) tóate (sarva), împreunâ (saha), acest corp (sañra). [Deoarece] Sinele [lor constä] în spaflu (äkäsätman), eie au intrat (pmvista) în vânt (väyu) §i au mers (i) în paradis (svar). Tot aça, cel care cunoaçte (vidvas) acest [lucru], recunoscänd (viditvä) Superioritatea (nihsreyasa) Suflului (präna) §i [faptul] cä numai suflul (präna) participä (abhi-sam-bhü) la Sinele [ce constä] din con§tiin{ä (prajnätman), päräse§te (ut-kram) acest corp (sarim) împreunâ (saha) cu tóate (sarva) aceste [divinitä(i]. [Deoarece] Sinele [säu constä] în spajiu (äkäsa ätman), el inträ (pmvista) în vânt (väyu) §i merge (i) în paradis (svar). El merge (gam) acolo unde (yatm) [sunt] zeii (deva). Ajungând (pmpya) acolo, cel care cunoaçte (veda) acest [lucru] devine (bhü) nemuritor (amrta), a§a cum §1 zeil (deva) sunt nemunton (amrta).

Ritualul transmiterii vitalitätii de la tatä cätre flu

fl.15. Acum, ín continuare (athätah), [urmeazä] transmiterea (sampmdäna) de la tatä (pitr) cätre flu (putriya) - astfei a fost [aceasta] numitä (coks). Tatäl (pitr) muribund (presya) í§i cheamä (ä-hü) fiul (putra). Dupä ce a acoperit (samstïrya) casa (agära) eu iarbä (trna) proaspätä (nava), dupä ce a pregätit (upasamädhäya) focul (agni) §i a a§ezat (upanidhäya) pe el un vas de apä (udakumbha) CU UI1 blid (pätra), aCOperit (sampracchanna) de verminte (väsas) farä nicio rupturä (ahata), tatäl (pitr) stä întins (sï). Fiul (putra), dupä ce a venit (etya), Se apleacä (abhi-ni-pad) de SUS (uparistät) [cätre el], atinge (samsprsya) organele (indriya) [tatälui] cu organele (indñya) [sale] astfei încât, din [acea] pozifie (ästna), îndreptat (abhimukha) [cätre el], sä îi transmitä (sam-pra-dhä) [continuitatea familiei]. în continuare, îi încredinleazâ (sam-pra-yam) [urmätoarele]:

"Sä ífi dau (dhä) vocea (väc) mea în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Vocea (väc) ta a fost datä (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä ífi dau (dhä) suflul (präna) meu în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Suflul (präna) täu a fost dat (dhä) în mine." - [sä Spunä] fiul (putra).

"Sä ífi dau (dhä) ochiul (caksus) meu în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Ochiul (caksus) täu a fost dat (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä ífi dau (dhä) urechea (srotra) mea în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Urechea (srotra) ta a fost datä (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä ífi dau (dhä) gustul (rasa) hranei (anna) mele în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Gustul (rasa) hranei (anna) tale a fost dat (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä ífi dau (dhä) faptele (karma) mele în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

,Ráptele (karma) tale au fost date (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä îfi dau (dhä) fericirea (sukha) §i durerea (duhkha) mea în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Fericirea (sukha) §i durerea (duhkha) ta au fost date (dhä) în mine."- [sä Spunä] fiul (putra).

"Sä îfi dau (dhä) beatitudinea (änanda) mea, pläcerea (rati) §i [funcfia mea] de procreafie (prajäti) în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

,3eatitudinea (änanda) ta, pläcerea (mti) ta §i [funcfia ta] de procreafie (prajäti) au fost date (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä îfi dau (dhä) miçcârile (ityä) mele în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Mi§cärile (ityä) taie au fost date (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä îfi dau (dhä) mintea (manas) mea în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Mintea (manas) ta a fost datä (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

"Sä îfi dau (dhä) conçtiinfa (prajM) mea în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Conçtiinfa (prajña) ta a fost datä (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

Sau, dacä [tatälui] îi este (as) cu neputinfä sä vorbeascä mult (upäbhigada), atunci sä se spunä (brü), pe scurt (samäsena), astfei:

"Sä îfi dau (dhä) suflurile (präna) mele în tine!" - [sä spunä] tatäl (pitr).

"Suflurile (pmna) tale au fost date (dhä) în mine." - [sä spunä] fiul (putra).

în continuare, [fiul] se întoarce (vrt) spre dreapta (daksina) §i pleacä (upa-nis-kram). Tatäl (pitr) îi Spune (änu-mantr)'.

"Sä te bucuri (jus) de glorie (yasas), de strälucirea lui Brahman (brahmavarcas) §i de renume (lârti)\"

în continuare (atha), celälalt (itara) fixeazä cu privirea (abhi-ava-iks) umärul (amsa) Stâng (savya) §i, luându-1 (dhâya) între (antar) mäini (päni) sau acoperindu-1 (pracchüdya) cu marginea (anta) hainei (vasana), [spune] astfel:

"Fie ca tu sä objii (äp) lumile paradisiace (svarga loka) §i ceea ce doreçti (käma)\"

Dacä [tatäl] se face (as) bine (agada), atunci trebuie sä träiascä (vas) sub autoritatea (ïsvarya) fiului (putra) sau sä rätäceascä (pañ-vrj) [ca ascet].59

Dacä totuçi moaré (pra-i), atunci [el] trebuie sä îi asigure (sam-äp) [totul] a§a cum este (bhü) necesar sä fie asigurat (samäpayitavya), a§a cum este (bhü) necesar Sä fie asigurat (samäpayitavya).

Identificarea metaforicä a absolutului cu zeul Indra

ELI. Pratardana, fiul lui Divodäsa60, a ajuns (upa-gam), prin luptä (yuddha) §i bärbäjie (paurusa), la îndrâgitul (pñya) säla§ (dhäma) al lui Indra. Lui, Indra i-a spus (vac):

"Pratardana, alege (vr) un bun (vara)!"

Pratardana a spus (vac) astfel:

"Alege-mi (vv) chiar (eva) tu acel [bun] pe care tu îl socoji (man)61 drept cel mai binefacätor (hitatama) pentru un om (manusya)!"

Lui, Indra i-a spus (vac) astfel:

"Cineva superior (vara) nu alege (vr) pentru cineva inferior (avara). Alege (vr) chiar (eva) tu!"

"Cu adevärat, mie [tóate îmi par] inferioare (avara)T61 - a spus (vac) Pratardana.

în continuare, Indra nu s-a îndepârtat (yä)63 de adevär (satya), Indra, eu adevärat, fiind adevärul (satya).

Lui, Indra i-a spus (vac):

"Cunoa§te-mä (vi-ßä) doar (eva) pe mine! Eu consider (man) acest [lucru] drept cel mai binefacätor (hitatama) pentru oameni (manusya), ca ei sä mä cunoascä (vi-ßä) pe mine. L-am ucis (han) pe fml lui Tvasjri, cel cu trei cápete (sirsa). I-am dat (pra-yam) la çacali (sälävrka) pe cälugärii cerçetori (yati) Arunmukha.

încâlcând (atikramya) multe legäminte (sandhä), i-am dévorât (trn), în ceruri (div), pe cei din neamul Prahlâda, în aer (antañksa), pe cei din neamul Puloma, pe pâmânt (pnhivi), pe cei din neamul Kâlakaftja. Acolo, [în luptâ], mie nu mi-a pierit (mï) niciun fir de pär (loma).

în cazul celui care mä cunoaçte (vid) astfei, lumea (loka) lui nu este distrusâ (mï) prin nicio faptâ (karma) de-a lui, nici prin flirt (steya), nici prin uciderea (hatyä) unei femei însârcinate (bhrüna), nici prin uciderea (vadha) mamei (mätr), nici prin uciderea (vadha) tatälui (pitr). Când dacä vrea sä sâvârçeascâ (kr) un päcat (päpa), culoarea închisâ (nïia) a fejei (mukha) sale nu dispare (vi-i)64."

Suflul (prana) ca principiu al vietii

HI.2. El, [Indra], a spus (vac)'.

"[Eu] sunt suflul (präna). [Ca fiind] Sinele [ce constâ din] conçtiinjâ (praßätman), [ca fiind] viaja (äyus), nemurirea (amrta) - astfei sä flu eu venerat (upa-äs). Viaja (äyus) este suflul (präna) §i suflul (präna) este viaja (äyus). Cätä vreme (yävat) suflul (präna) l0CUÍe§te (vas) în acest corp (sarira), [existä] §i viaja (äyus). Prin suflu (präna) se dobândeçte (äp) nemurirea (amnatva) în aceastä lume (loka). Prin cunoaçtere (praßä) [se dobändesc] concepjii (samkaipa) adevärate (satya). Cei care mä venereazä (upa-äs) [ca fiind] viaja (äyus) §i nemurirea (amrta) îçi parcurge (i) întreaga (sarva) viajä (äyus) în aceastä lume (loka) §i objine (äp) nemurirea (amnatva) §i indestructibilitatea (aksiti) în lumile paradisiace (svarga loka)."

Cei eu adevärat unie (eka) a spus (ah) astfei:

"Suflurile (präna) merg (gam) cätre unitate (ekabhüya). [Altfel], nimeni (kascana) nu ar putea (sah) ca, în acelaçi timp (sakrt), sä facä cunoscute (praßäpayitum) numele (näman) CU VOCea (väc), fórmele (rüpa) CU OChiul (caksus), sunetele (sabda) CU urechea (srotra), gändurile (dhyäna) CU mintea (mana). Suflurile (präna), devenind (bhütva) una (ekabhüya), fac cunoscute (pra-ßä) pe flecare (ekaika) din tóate (sarva) acestea.

Când vocea (väc) vorbeçte (vad), tóate (sarva) suflurile (präna) vorbesc dupä (anu-vad) [ea].

Când ochiul (caksus) a väzut (drs), tóate (sarva) suflurile (präna) väd dupä (anu-drs) [el].

Când urechea (srotra) a auzit (sm), tóate (sarva) suflurile (präna) aud dupä (anu-sm) [ea].

Când mintea (manas) a gândit (dhyä), tóate (sarva) suflurile (präna) gândesc dupä (anu-dhyä) [ea].

Când suflul (präna) respirä (pra-an), tóate (sarva) suflurile (präna) respirä dupä (anu-pra-an) [el]."

Astfel, pe aceste [lucruri] le-a spus (vac) Indra.

"Existä (as) totuçi (tu), între sufluri (präna), [unul care este] cel superior (nihsreyasa)." - astfei [a spus Indra]65.

m.3. Se trâieçte (jiv) farä (apeta) voce (väc) [cäci] vedem (drs) [oameni] mufi (müka).

Se trâieçte (jiv) farä (apeta) ochi (caksus) [cäci] vedem (drs) [oameni] orbi (andha).

Se trâieçte (jiv) farä (apeta) urechi (srotra) [cäci] vedem (drs) [oameni] SUrzi (badhira).

Se trâieçte (jiv) farä (apeta) minte (manas) [cäci] vedem (drs) [oameni] puerili (bäla).

Se trâieçte (jiv) eu mäinile (bähu) täiate (chinna), se trâieçte (jiv) cu picioarele (üm) täiate (chinna) [cäci] vedem (drs) a§a ceva.

Cu adevärat (khalu), suflul (präna), [care este] Sinele [ce constä din] conçtiinfâ (prajñütman), apucând (parigrhya) acest corp (sarira), îl face sä se ridice (ut-sthä). De aceea, sä fie venerat (upa-äs) drept Uktha. Astfel, în suflu (präna), se ob(ine (äp) totul (sarva). Ceea ce este suflul (präna) este §i conçtiinfa (prajña) §i ceea ce este conçtiinfa (prajnâ) este §i suflul (präna). Aceasta este cunoaçterea (vijñána), acesta este punctul de vedere (drsti) despre aceasta.

Atunci când (yatra)66 un om (purusa) este adormit (supta) §i nu mai vede (drs) niciun vis (svapna), atunci, în el, suflul (präna) devine (bhü) unitar (ekadhâ). Vocea (väc), împreunâ (saha) cu tóate (sarva) numele (mman), se dizolvâ (apï-i) [în el], ochiul (caksus), împreunâ (saha) cu tóate (sarva) fórmele (rüpa), se dizolvâ (api-i) [în el], urechea (srotra), împreunâ (saha) cu tóate (sarva) sunetele (sabda), se dizolvä (api-i) [ín el], mintea (manas), împreunâ (saha) CU tóate (sarva) gândurile (dhyäna), se dizolvä (api-i) [ín el]67.

Atunci cánd el se trezeçte (prati-budh), a§a cum din focul (agni) arzánd (ivalut) scânteile (visphuMga) se împrâçtie (vi-prati-sthä) ín tóate (sarva) direcflile (dis), la fel, din acest Sine (ätman), se împrâçtie (vi-prati-sthä) suflurile (präna), [flecare] dupä cum [îi este] locul (äyatana). Din sufluri (präna) [se împrâçtie] simflirile (deva), din simfliri (deva) [se împrâçtie] lumile (loka). Astfel, suflul (präna) [care este] Sinele [ce constä din] con§tiin$ (prajMtman), apucánd (pañgrhya) acest corp (sarira), íl face sä se ridice (ut-sthä). De aceea, sä fie ¿o venerat (upa-äs) [drept] Uktha . Astfel, ín suflu (präna), se obflne (äp) totul (sarva). Ceea ce este suflul (präna) este §i con§tiin$a (prajña) §i ceea ce este con§tiin[a (prajña) este §i suflul (präna). Acestea sunt stabilité (siddhi) despre acesta, aceasta este cunoaçterea (vijñüna) despre aceasta.

Cánd Omul (purusa), fiind Suferind (ärta), pe moarte (marisyana), ajungând (etya) lipsit de vlagä (abalya), ajunge (i) la inconçtienjâ (sammoha), despre el se spune (ah) cä a fost päräsit (ut-kram) de con§tiin[ä (citta). [El] nu mai aude (sru), nu mai vede (drs), vocea (väc) [lui] nu mai vorbeçte (vad), [el] nu mai gândeçte (dhyâ). în el, suflul (präna) devine (bhü) unitar (ekadhâ). Vocea (väc), împreunâ (saha) CU tóate (sarva) numele (näman), se dizolvä (api-i) [în suflu], ochiul (caksus), împreunâ (saha) CU tóate (sarva) fórmele (rüpa), se dizolvä (api-i) [în suflu], urechea (srotra), împreunâ (saha) CU tóate (sarva) sunetele (sabda), se dizolvä (api-i) [în suflu], mintea (manas), împreunâ (saha) cu tóate (sarva) gândurile (dhyäna), se dizolvä (api-i) [în suflu]. Atunci când el se ridicä (ut-kram) din acest corp (sarira), se ridicä (ut-kram) împreunâ (saha) eu tóate (sarva) acestea.

m.4. Vocea (väc) ia în sine însâçi (abhi-vi-srj)69 tóate (sarva) numele (näman), [cäci] prin VOCe (väc) Sunt obflnute (äp) tóate (sarva) numele (näman).

Respiraba (präna) ia în sine însâçi (abhi-vi-srj) tóate (sarva) mirosurile (gandha), [cäci] prin respirare (präna) sunt obflnute (äp) tóate (sarva) mirosurile (gandha).

Ochiul (caksus) ia în sine înSU§i (abhi-vi-srj) tóate (sarva) fórmele (rüpa), [cäci] prin ochi (caksus) sunt obflnute (äp) tóate (sarva) fórmele (rüpa).

Urechea (smtra) ia în sine însâçi (abhi-vi-srj) tóate (sarva) sunetele (sabda), [cäci] prin ureche (smtra) sunt obpnute (äp) tóate (sarva) sunetele (sabda).

Mintea (manas) ia în sine însâçi (abhi-vi-srj) tóate (sarva) gändurile (dhyäna), [cäci] prin minte (manas) sunt obpnute (äp) tóate (sarva) gändurile (dhyäna).

Cu adevärat, acestea au locuit (vas) împreunâ (saha) în acest corp (saura) §i împreunâ (saha) 1-au päräsit (ut-kram).

în continuare (atha), vom aräta (vi-ä-khyä) cum tóate (sarva) elementele (bhüta) devin (bhü) una (eka) CU conçtiinta (prajhä).

Confttiinja (praiñá1 ca principiu universal70

DI.5.Vocea (väc) este o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha)11 din ea. Numele (näman) este elementul (bhütamäträ)12 Säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Respiraba (präna) este o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha) din ea. Mirosul (gandha) este elementul (bhütamäträ) Säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Ochiul (caksus) este o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha) din ea. Forma (rüpa) este elementul (bhütamäträ) säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Urechea (smtra) este o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha) din ea. Sunetul (sabda) este elementul (bhütamäträ) Säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Limba (jihvä) este o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha) din ea. Gustul (rasa) hranei (anna) este elementul (bhütamäträ) säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Cele douä mâini (hasta) sunt o (eka) parte (añga) extrasä (udüfha) din ea. Acpunea (karma) este elementul (bhütamäträ) säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Corpul (sañra) este o (eka) parte (añga) extrasä (udülha) din ea. Pläcerea (sukha) §i durerea (duhkha) sunt elementele (bhütamäträ) sale aflate (prativihita) în exterior (parastät).

Organul genital (upastha) este o (eka) parte (añga) extrasä (udülha) din ea. Beatitudinea (änanda), pläcerea (rati) §i procreaba (pmjäti) sunt elementele (bhütamäträ) Sale aflate (prativihita) în exterior (parastät).

Cele douä picioare (päda) sunt o (eka) parte (añga) extrasä (udülha) din ea. Miçcarea (ityä) este elementul (bhütamäträ) säu aflat (prativihita) în exterior (parastät).

Mintea (manas) este o (eka) parte (añga) extrasä (udülha) din ea. Gándurile (dhí) §i dorinfele (käma) sunt elementele (bhütamäträ) sale aflate (prativihita) în exterior (parastät).

m.6. Ajungând la (samämhya) voce (väc) prin con§tiin{ä (prajM), prin mijlocirea vocii (väc) se obfln (äp) tóate (sarva) numele (näman).

Ajungând la (samämhya) respirafle (präna) prin conçtiinlâ (pmjnä), prin mijlocirea respiraflei (präna) se obfln (äp) tóate (sarva) mirosurile (gandha).

Ajungând la (samämhya) OChi (caksus) prin COn§tiin{ä (pmjnä), prin mijlocirea ochiului (caksus) se obfln (äp) tóate (sarva) fórmele (rapa).

Ajungând la (samämhya) ureche (smtm) prin con§tiinlä (pmjnä), prin mijlocirea urechii (smtm) se obfln (äp) tóate (sarva) sunetele (sabda).

Ajungând la (samämhya) limbä jihvä) prin con§tiinlä (pmjnä), prin mijlocirea limbii jihvä) se obfln (äp) tóate (sarva) gusturile (msa) hranei (anna).

Ajungând la (samämhya) cele douä mâini (hasta) prin conçtiinlâ (pmjnä), prin mijlocirea celor douä mâini (hasta) se obfln (äp) tóate (sarva) acflunile (karma).

Ajungând la (samämhya) COrp (sañra) prin COn§tiin|ä (pmjnä), prin mijlocirea corpului (sañm) se obfln (äp) pläcerea (sukha) §i durerea (duhkha).

Ajungând la (samämhya) organul genital (upastha) prin conçtiinlâ (pmjnä), prin mijlocirea organului genital (upastha) se obfln (äp) beatitudinea (änanda), pläcerea (mti) §i procreafla (pmjäti).

Ajungând la (samämhya) cele douä picioare (päda) prin conçtiinlâ (pmjnä), prin mijlocirea celor douä picioare (päda) se obfln (äp) tóate (sarva) miçcârile (ityä).

Ajungând la (samämhya) minte (manas) prin eon§tiinlä (pmjnä), prin mijlocirea minfli (manas) se obfln (äp) tóate (sarva) gándurile (dhyäna).

m.7. în lipsa (apeta) conçtiinlei (pmjnä), vocea (väc) nu face cunoscut (pra-jnä) VTeun (kiñcana) mime (näman). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) în altä parte (anyatm)" - astfei se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jnä) acel nume (näman)"- astfel [se spune].

în lipsa (apeta) conçtikflei (pmjnä), respirafla (präna) nu face cunoscut (pra-jnä) VTeun (kañcana) mÍTOS (gandha). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) în altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acel miros (gandha)"- astfel [se spune].

în lipsa (apeta) con§tiin[ei (prajña), ochiul (caksus) nu face cunoscutä (pra-jña) vreo (kiñcana) formä (rüpa). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acea formä (rüpa)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) conçtiinfoi (prajña), urechea (smtra) nu face cunoscut (pra-jña) vreun (kañcana) sunet (sabda). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acel sunet (sabda)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) COnçtÜnfoi (prajña), limba jihvâ) nu face cunoscut (pra-jña) vreun (kañcana) gust (rasa) al hranei (anna). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) ín altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acel gust (rasa) al hranei (anna)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) con§tiinfoi (prajña), cele douä mâini (hasta) nu fac cunoscutä (pra-jña) vreo (kiñcana) acfiune (karma). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acea acjiune (karma)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) conçtiinfoi (prajña), corpul (sañra) nu face cunoscutä (pra-jña) vreo pläcere (sukha) sau vreo durere (duhkha). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) nici acea pläcere (sukha) §i nici acea durere (duhkha)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) con§tiinfoi (prajña), organul genital (upastha) nu face cunoscutä (pra-jña) vreo (kañcana) beatitudine (änanda), pläcere (rati) sau procreaba (pmjati). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) nici acea beatitudine (änanda), nici acea pläcere (rati) §i nici acea procreare (prajäti)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) con§tiinfoi (prajña), cele douä picioare (päda) nu face cunoscutä (pra-jña) vreo (kañcana) mineare (itya). "Mintea (manas) mea a fost (bhü) in altä parte (anyatra)" - astfel se spune (ah). "Eu nu am cunoscut (pra-jña) acea mineare (itya)"- astfel [se spune].

ín lipsa (apeta) conçtiinfoi (prajña), nu poate fi stabilit (sidh) niciun (kañcana) gând (dhi) §i nu se cunoaçte (pra-jña) ceea ce trebuie cunoscut (prajñütavya).

HI. 8. Nu vocea (väc) e de dorit sä fie cunoscutä (vi-jña). Cel care vorbeçte (vaktr) sä fie cunoscut (vid)\

Nu mirosul (gandha) e de dorit sä fie cunoscut (vi-jña). Cel care miroase (ghrätr) sä fie cunoscut (vid)\

Nu forma (rüpa) e de dorit sä fie cunoscutä (vi-jm). Cel care vede (dmstr) sä fie cunoscut (vid)\

Nu sunetul (sabda) e de dorit sä fie cunoscut (vi-jñá). Cel care aude (smtr) sä fie cunoscut (vid)\

Nu gustul (rasa) hranei (ama) e de dorit sä fie cunoscut (vi-jñá). Cel care discerne (vijmtr) gustul (rasa) hranei (arma) sä fie cunoscut (vid)\

Nu acfiunea (karma) e de dorit sä fie cunoscutä (vi-jñá). Cel care acfioneazä (kartr) sä fie cunoscut (vid)!

Nu pläcerea (sukha) §i durerea (duhkha) sunt de dont sä fie cunoscute (vi-jñá). Cel care discerne (vijMtr) pläcerea (sukha) §i durerea (duhkha) sä fie cunoscut (vid)l

Nu beatitudinea (ämnda), pläcerea (mti) sau procreaba (pmjäti) sunt de dorit sä fie cunoscute (vi-jm). Cel care discerne (vjñstr) beatitudinea (änanda), pläcerea (mti) sau procreaba (pmjäti) sä fie cunoscut (vid)\

Nu miçcarea (ityà) e de dorit sä fie cunoscutä (vi-jñá). Cel care se miçcâ (itr) sä fie cunoscut (vid)\

Nu mintea (manas) e de dorit sä fie cunoscutä (vi-jñá). Cel care gândeçte (manir) sä fie CUnOSCUt (vid)!

Aceste zece elemente ale existenfei (bhütamätm) trimit la con§tiinlä (adhipmjnä) §i cele zece elemente ale con^tiinfei (pmjMmäträ) trimit la existenfä (adhibhüta).

Dacä elementele existenjei (bhütamätm) n-ar exista (as), nici elementele con§tiinlei (pmjMmäträ) n-ar exista (as) §i dacä elementele constikflei (pmjMmäträ) n-ar exista (as), nici elementele existenfei (bhütamätm) n-ar exista (as).

Nicio (kiñcana) formä (rüpa) nu poate fi stabilitä (sidh) pe baza a altceva (anyataratah) §i nici multip licítate a (MM).

A§a cum circumferinia rofii (nemi) unui car (mtha) este fixatä (arpita) în spi^e (am) iar spijele (am) sunt fixate (arpita) în butuc (näbhi), tot a§a, elementele existenfei (bhütamätm) sunt fixate (arpita) în elementele con^tiinfei (pmjMmäträ) iar elementele conçtiinlei (pmjMmäträ) sunt fixate (arpita) în suflu (pmm). Acest suflu (pmna) este Sinele - conçtiinlâ (pmjMtman), este beatitudinea (änanda), lipsa bätränefii (ajará), nemurirea (amrta). [El] nici nu se face (bhü) mai mare (bhüyas) prin faptele (karma) pioase (sädhu), nici [nu se face] mai mie (kaniyas) prin [faptele] ne-pioase (asädhu). Acesta îl face sä sâvârçeascâ (kr) fapte (karma) pioase (sädhu) pe acela care doreçte sä se ridice (ut-nip din aceste lumi (loka) §i [tot] acesta îl face sä sävär§eascä (kr) fapte (karma) nepioase (asädhu) pe cel care dore§te sä se coboare (adhas nï). Acesta este cel care pâzeçte (päia) lumea (loka), acesta este cel ce controleazä (adhipati) lumile (loka), acesta este cel ce stâpâneçte (îsa) lumea (loka). El este Sinele (ätman) meu - astfel sä se cunoascä (vid). El este Sinele (ätman) meu - astfel sä se cunoascä (vid).

Identificarea lui Brahman eu suflul (yrana)74

IV. 1. Gârgya Bâlâki a fost (as) un mväjätor (anücäna) faimos (samspasta). El a locuit (vas) printre Usïnara, a locuit (vas) printre Matsya, printre Kurupaftcâla, printre Kâsivideha - astfel [se spune]. El, ducându-se (âbrajya)75 la Ajâtasatru, cel din Kâsi76, i-a spus (vac) astfel:

"Hai sä-p vorbesc (bm) despre Brahman!"

Ajâtasatru i-a spus (vac) astfel:

,,îp däm (dä) O mie (sahasra).íi77

La aceste vorbe (vâc), oamenii (iana) [au început] sä alerge (dhâv) [strigând]:

"Tatäl (janaka), tatäl (Janaka)\"

IV.2. [Am venerat] märepa (brhat) din Soare (äditya), hrana (anna) din Lunä (candramas), adevärul (satya) din luminä (vidyut), sunetul (sabda) din tunet (stanayitm), pe Indra Vaikuntha din vânt (väyu), plenitudinea (púma) din spapu (äkäsa), pe cel într-una învingâtor (visäsahi) din foc (agni), strälucirea (tejas) din apä (ap) - aceasta în priviipa celor divine (daivata).

în continuare, în privinfa Sinelui (ätman), [am venerat] reflecta (pratirüpa) dkl Oglindä (ädarsa), perechea (dvitiya) din umbrä (chäyä), viata (asu) din ecou (pratisrutkä), moartea (mrtyu) din sunet (sabda), pe [zeul] Yama din vis (svapna), pe Prajäpati din corp (éañra), vocea (väc) din ochiul (aksi) drept (daksina), adevärul (satya) din Ochiul (aksi) Stäng (savya).

IV.3. Bäläki a spus (vac) astfei:

"Pe omul (purusa) din Soare (äditya) 1-am venerat (upa-äs) eu."

Lui, Ajätasatru i-a spus (vac) astfei:

"Nu despre acesta sä discutäm (sam-vad). Eu 1-am venerat (upa-äs) [drept] cel märet (brhat), cel îmbrâcat (väsas) în alb (pändura), cel situât deasupra [tuturor] (atisthä), cel atotputemic (sarvesa), cel din fruntea (mürdha) fiinfelor (bhwta). Cel care îl venereazä (upa-äs) astfei devine (bhü) cel situât deasupra [tuturor] (atisthä), cel atotputemic (sarvesa), cel din fruntea (mürdha) fmfrelor (bhüta)."1*

IV.4. Bäläki a spus (vac) astfei:

"Pe omul (purusa) din Lunä (candramas) 1-am venerat (upa-äs) eu."

Lui, Ajätasatru i-a spus (vac) astfei:

"Nu despre acesta sä discutäm (sam-vad). Eu 1-am venerat (upa-äs) [drept] Sinele (ätman) hranei (anna). Cel care îl venereazä (upa-äs) astfei devine (bhü) Sinele (ätman) hranei (anna)."

IV.5. Bäläki a spus (vac) astfei:

"Pe omul (purusa) din luminä (vidyut) 1-am venerat (upa-äs) eu."

Lui, Ajätasatru i-a spus (vac) astfei:

"Nu despre acesta sä discutäm (sam-vad). Eu 1-am venerat (upa-äs) [drept] Sinele (ätman) adevärului (satya). Cel care îl venereazä (upa-äs) astfei devine (bhü) Sinele (ätman) adevärului (satya)."

IV.6. Bäläki a spus (vac) astfei:

"Pe omul (purusa) din tunet (stanayitm) 1-am venerat (upa-äs) eu. "

Lui, Ajätasatru i-a spus (vac) astfei:

"Nu despre aceasta sä discutäm (sam-vad). Eu 1-am venerat (upa-äs) [drept] Sinele (ätman) sunetului (sabda). Cel care îl venereazä (upa-äs) astfel devine (bhü) Sinele (ätman) sunetului (sabda)."

TV.l. Bäläki a spus (vac) astfel:

"Pe omul (purusa) din vânt (väyu) 1-am venerat (upa-äs) eu."