Legi rasiale în regimul Ion Antonescu

Abstract

The racial legislation marks its debut in Romania during the dictatorship of Carol II. In the beginning of Aug 1940, the Law-Decree no. 2650 concerning the judicial status of Jewish inhabitants of Romania inaugurated the road towards the transformation of ant-Semitism into state politics. Florian details this Law-Decree, inspired by the racial laws of Nurenberg, which ascertains three categories of Jews on which it imposes economic, social, educational, and political restrictions.

Headnote

Arhivele Sfera Politica

Legislaba rasialä debuteazä m Romania m timpul dictaturii lui Carol al ll-lea. Laînceputul lunii august 1940, prin Decreta i-lege nr 2650, privitorla starea jurídica a locuitorilor evrei din Romania, se deschidea calea pentru transformarea antisemitismului Ìn politica de stat. Acest decret-lege, care a fost inspirât de legile rasiale de la Nurenberg, Stabileste trei categorii de evrei cärora li se aplica interdicci economice, sociale,educationale, politice. Principiul de clasificare este rasial (nivelul de rudenie) si religiös (apartenenta la religia mozaicä). Referatul de susflnere a acestei legi, Ìntocmit de Ion V Gruia, ministrul justrCiei, enunta principiile statutului totalitär etnicist si rasial:

"Problema evreiascä constituie o problema politica, jurídica si economica, Ìn marginile Statului román autoritär si totalitär, care descifreazä prin con^inutul si felul satisfacerii ei, însasi !egea destinului Natiei. Se poate spune cä prin rezolvarea acestei problème, se statorniceste dreptatea poporului román (...). Apärarea sângelui constituie baza morale a recunoasterii drepturilor politice supreme. De altfel, realitatea statului national, în formula legii constitutional din 27 februarie 1938, se precizeazä prin: a) proclamarea legii sângelui; b) proclamarea principiului cä natiunea romàna este creatoare de stat; e) promovarea categoriilor funzionale, nationale, ca realitati politice de baza; d) distinctia jurídica si politica între românii de sänge ci cetätenii romàni"1.

The racial legislation marks its debut in Romania during the dictatorship of Carol II. In the beginning of August, 1940, the Law-Decree no. 2650 concerning the judicial status of Jewish inhabitants of Romania inaugurated the road towards the transformation of anti-Semitism into state politics. This Law-Decree, inspired by the racial laws of Nurenberg, ascertains three categories of Jews on which it imposes economic, social, educational and political restrictions. The classification principle is racial (the kinship level) and religious (the affiliation to the mosaic religion). The supporting letter for this law, signed by Minister of Justice Ion. V Gruia, set up the principles of a totalitarian, ethnicist and racial state.

"The Jewish problem is a political, judicial and economic problem, in the confines of the totalitarian and authoritarian Romanian state that deciphers through its content and manner of solving the law of the Nation's destiny in itself. It could be said that by solving this problem, the justice of the Romanian people is confirmed (...). Defending the blood constitutes the moral basis of acknowledging the supreme political rights. Moreover, the national state existence, in the formula of the constitutional law from February 27, 1928, is emphasized by a) proclaiming the blood law, b) proclaiming the principle that the Romanian nation creates a state, c) promoting the national functional categories as basic political realities; and d) the legal and political distinction between the Romanians by blood and the Romanian citizens."

1940, august 8

CAROL AL H-LEA

Prin grafia lui Dumnezeu si voi n fa na t i on ala

Rege al Romànici

Asupra raportului Precedi ntel ui Consi liul ui nostru de Ministri §i al ministrului nostru secretar de stat la Departamentul justiciei, nr. 108670/1940

In temeiul art. 46 din Constituai une,

Am décrétât ci decretarti

DECRET-LECE

PRIVITOR LA STAREA JURÍDICA A LOCUITORILOR

EVREI DIN ROMANIA

Art. 1. Situa-çia jurídica a evreilor este statornicitä in condip'ile acestui Décret cu putere de lege.

Art. 2. Sunt socotici evrei in în-çelesul acestui Décret cu putere de lege: Gei de religie mozaicä;

a) Gei nascuçi din parin-çi de religie mozaicä;

b) Gres, ti ni i nascuci din parin-ci de religie mozaicä nebotezap';

c) Gres, ti ni i nascuci din marna crestina ci tata de religie mozaicä nebotezat ;

d) Gei nascuci din marna de religie mozaicä , afarä din cäsätorie;

e) Femeile intränd in alineatele premergätoare, cäsätorite cu cre§tini, daca au trecut la creçtinism cel mai târziu un an înainte de înfiin-çarea Partidului-Na-çiunii ;

f) Evreii de sänge, atei, sunt socotiçi evrei in sensul acestui Décret eu putere de lege;

g) Trecerea la creçtinism a celor de religie mozaicä, dupä punerea in aplicare a Decretului, nu schimbä calitatea de evreu, astfei cum este statornicitä de acest Décret lege.

Gei ce fac parte, la publicarea acestui Décret cu putere de lege, din comunitäcile religioase evrei es. ti sunt socotici de religie mozaicä.

Art. 3. Evreii se impart, in ceea ce prívente starea lor jurídica , in tren categorii, numite in acest Décret cu putere de lege: categoria I, categoria a Il-a ci categoria a Ill-a.

Art. 4. Categoria I este alcätuitä din evreii venivi in Romàni dupa 30 decembrie 1918.

Art. 5. Categoria a Il-a pe înçelesul acestui Décret eu putere de lege este alcätuitä din:

a) Cei care au cäpätat naturalizarea, prin lege individuala sau dispoziciune regala, pana la 30 decembrie 1918;

b) Cei care au dobândit naturalizarea, in mod colectiv, in temeiul art. 7, par. 2, lit. e din Constituya modificata la 1879, servind Jara sub Drapel in timpul räzboiului pentru independence;

e) Cei ce, locuind in Dobrogea, au dobândit naturalizarea in temeiul art. 133 adicional al Constituyen din 1879, art. 4 al legni din 9 martie 1880, in temeiul legilor din 19 aprilie 1909, 14 aprilie 1910 §i 3 martie 1912;

d) Cei care au luptat in linia de foc, in razboaiele Romànici, pentru Romania, cu excepcia celor cazuci , individuai, prizonieri, celor disparuci sau trecuci pe teritoriu ocupat;

e) Cei ranici, decoraci, citaci cu ordin pentru acte de bravura in timpul räzboiului ;

f ) Urmas. i i cel or morci in râzboai el e Romàni ei ci urrnaci i cupri n§ i in alineatele precedente.

Art. 6. Categoria a Ill-a este alcätuitä din evreii care nu fac parte din Categoria a I-a §i a Il-a.

Art. 7. Evreii prevazuci in categoria I-a ci a Ill-a nu pot fi:

a) Funcçionari publici, de orice fel , cu ci farà salariu ci colaboratori direcçi la activitatea servicilor publice;

b) Membrii in profesiunile care au, prin natura lor, legatura directa cu autorità-Cile publice, avocaci, exper-ci ci alte indeletniciri asemänätoare;

c) Membrii in consiliiile de administrate ale intreprinderilor de orice natura, publice sau particulare;

d) Comercian-ci in comunele rurale;

e) Comercian-ci de bäuturi alcolice ci decinatori de monopoluri, cu orice ti ti u ;

f) Tutori sau curatori ai incapabililor ce sunt de religie creatina;

g) Mil i tari ;

h) Exploatatori sau ìnchirietori de cinematografe, editori de carci , ziare ci reviste româneçti , colportori de imprimate româneçti ci decinatorii oricaror mijloace de propaganda nationale romäneascä;

i) Conducätori , membri ci jucätori in asociaciile sportive nazionale;

j) Oameni de serviciu in instituciile publice.

Art. 8. Evreii preväzuci la categoria I vor putea exercita indeletnicirile s.i profesiunile libere in limitele ce se vor arata printr-un jurnal al Cosiliului de Ministri. Aceçtia nu pot candida ci nu pot fi aleçi in consiliile ci comitetele conducatoare ale ìndeletnicirilor ci profesiunilor libere organízate de lege. Evreii prevazuci in categoria a Ill-a pot sä practice orice inde! etnici re, profesiuni s.i activitaci, in afarä de excepciile acestui Décret cu putere de lege, pentru aceasta categorie, preväzute in art. 7, 10, 11 ci 13.

Art. 9. drepturile, legalmente dobàndite, ale evreilor din categoria a Il-a se men-cin, cu excepciile cuprinse in art. 11 ci 13. Cei care nu sunt funcçionari publici la data publicarii decretului nu pot dobândi pe viitor vreo funeri une publica.

Art. 10. ObI iga-çi uni 1 e mil i tare, fu nd obliga-ciuni de onoare, se transforma, in virtutea acestui Décret cu putere de lege, pentru evreii din Romania din categoriile I-a ci a Ill-a, fie in obligaciune fiscala statornicitä in limitele ce se vor réglementa dupa puterile materiale ale fiecarui evreu ci dupa consideraci unea daca a facut sau nu serviciul militar, fie t? obligaçiune de muncä potrivit nevoilor statului ci institu-ciilor publice, la muncile de interés obctesc, dupa capacitatea ci situala fiecäruia.

Evreii din categoria a Il-a nu pot fi militari de carierà.

Ministerul Apärärii Nazionale este autori zat sa dezvolte aceste norme de ordine publica ci sa statorniceasca condi-ciile aplicarii lor, printr-un regulament de administrate publica centrala. Ministerul de Finance va stabili condili i le de aplicare ale obliga-ciunii fiscale.

Art. 11. Evreii aparçinând oricarei categorii nu pot dobândi proprieta"Çi rurale in Romania.

Evreii apar-çinând oricärei categorii pot vinde proprietà-Cile lor rurale românilor de sänge, cu respectarea dreptului de preenvciune pentru Ministerul Agriculturii . Evreii aparçinând oricarei categorii nu pot dòbandi, in viitor, ìnteprinderi industriale rurale.

Art. 12. Prevederi le art. 7, li t. h. vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administrate publica intocmit de ministerele competente.

Art. 13. Se poate ridica atributul puterii parintecti, asupra copilului sau creçtin, tatalui evreu, daca se constata, pe cale judecätoreascä, ca acesta da copilului sau crectin o educarne potrivnica principiilor religioase sau nationale.

Instan-ça va fi investita prin cererea Ministerului Public.

Art. 14. Evreii de orice categorie nu pot dobândi nume romanes, ti · Actele de atribuiré potrivnice acestei dispoziçiuni sunt nule. Gei ce incearcä sä dobândeasca ci cei ce vor dobândi nume româneçti se vor pedepsi in condi-çiunile acestui Décret eu putere de lege.

Art . 15 . Di spozi -ci uni 1 égal e speci al e vor regi ementa regi muí invacamantul ui primar, secundar, profesional §i superior la evrei lor din Romania, in limitele art. 10 ci 21 din Legea Constitutional a de la 27 februarie 1938. Regimul cui tu lui mozaic ramane sub proteccia normelor costituzionale ci a legilor de aplicare.

Art. 16. Dispozi-çiunile acestui Décret cu putere de lege se aplica, ín afara de norme legal potrivnice, in felul urmator:

a) Autorità-Cile ci instituçiile publice vor indepärta pe cei care ocupa, contrar acestor prevederi, funcçiuni publice, in termen de 3 luni de la publicarea Decretului cu putere de lege;

b) Cei ce la data publicarii acestui Décret cu putere de lege exercitä activita-ci reglementate de acest décret sunt indatora-ci in termen de 6 luni sä lichideze lucrärile §i drepturile lor, sä respecte contraetele in curs de derulare;

c) Cei ce exercitä act i vi tap" economice ci sociale de orice fel , oprite de acest Décret , vor fi concedia-çi in termen de 6 luni de la data publicarii Decretului cu putere de lege; acest termen poate fi prelungit in caz de nevoie väditä in interesul economici nazionale §i generale, prin jurnalul motivât al Cosiliului de Ministri.

Art. 17. Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respecta. Pensiile funccionarilor publici sau particular!, dobândite in mod legal, se respecta. Indemniza-çiile datorate celor concediaci ci sub orice titlu, statornicite de !egea contractului de muncä sau orice lege speciale, se respecta.

Art. 18. Aplicarea dispoziçiunilor cuprinse in art. 16, lit. a,b ci e se va face de insti tuonile pubi i ce de care depinde cel interesat, activitatea pe care o practica sau dreptul ce decine.

Art. 20. Gei IeZa-Ci in drepturile lor, prin actele de aplicare a acestui Décret, de catre autoritarie publice sau persoane indrituite la aceasta, au calea deschisa de atac ìnaintea instançelor de contencios administrativ, potrivit legni speciale, sau ìnaintea instancelor de de j uri sdicci e speciale.

Art. 21. Se vor pedepsi cu inchisoare coreccionala:

a) De la 1 la è luni, cei care, prin ascunderea originii lor, se angajeazä in serviciul diferitelor instituai;

b) De la 6 luni la un an ci amenda de la 5000 la 20.000 de lei cei care nu vor respecta dispoziçiunile articolului 13;

c) De la 6 luni la 2 ani, cei care nu vor respecta dispoziçiunile art. 8, !itérele b,c,d,e,f ,g, h, i ,ci j, disp. art. 16, alin.b ci c ci dispozi-çiunile art. 14;

d) De la 6 luni la 2 ani, cei care, potrivit atribuçiunilor légale, fund in drept ci in mäsurä sä impiedice calcarea acestui Décret cu putere de lege, nu iau cu çtiin-ça mäsurile cuvenite;

e) De la 6 luni la 2 ani, persoanelor interpuse ci cele care împrurnuta în numele lor, în scopul ocolirii sau împiedicarii aplicarii legii;

f) De la 6 luni la 2 ani, cei care, sub orice forma, incaica dispozifiile de interdicane pe care le cuprinde aceasta lege.

Art. 22. Tribunalul domiciliului celui pus sub învinuire este competent sä aplice pedepsele preväzute in Decretul cu putere de lege, fie la cererea directa a Ministerului Public, fie la cererea directa a conducatorilor organi Za-Ci i lor judeçene a Partidului Naçiunii, potrivit normelor de procedura penala in vigoare. Hotarârile tribunalului se pronunce cu ape! ci recurs in condiçiunile §i fórmele stabilite de codul de procedura penala.

Art. 23. Ministerul Justicien este autorizat sä întocmeasca un regulament de administrate publica generala in scopul aplicarii acestui Décret cu putere de lege.

CAROL

Precedi ntel e Consiliului de Ministri,

Inginer ION CICURTU

Ministrul justicien ,

ION. V. CRUIA

Nr. 2650

M.O., P. I, loc.cit., p. 4079-4080

Footnote

1 Sergiu Stanciu (coord), volum alcatuit de Lya Benjamin, Evreii din Romania între an/Y 79401944. Vol. 1. Legislaba antievreíasca, (Bucure$ti: Edit. Hasefer, 1993), 37, 39.