MISCAREA LEGIONARA - DE LA PRECURSORUL MISCARII LA IDEOLOGII REVISTEI AXA/LEGIONARY MOVEMENT - FROM THE PRECURSOR OF THE MOVEMENT TO AXA IDEOLOGISTS

Abstract

In this paper we have attempted to analyze the ideology of the Legionary Movement by referring to the precursors of the Movement, namely Professor AC. Cuza and AXA's ideologists, Mihail Polihroniade and Vasile Cristescu. One of the first political figures who expressed anti-Jewish sentiments and who gathered around a first core of anti-Semitic ideology was Professor AC. Cuza, from the University of Iasi. He was a fervent militant for the introduction in universities of a numerus clausus for Jews. In his opinion, there was no compatibility between the Romanian people and the Jews, and, consequently, the only option for Romanians to be an independent nation was to expel Jews from their territory. The same ideas were sustained by the most important ideologists of the Axa review. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Rezumat. Lucrarea de faß îfi propune sa analizeze ideología Miçcàrii legionare eu referire directa la precursorul Miçcàrii, A. C. Cuza fi la ideologifiii revistei AXA, Mihail Polihroniade fi Vasile Cristescu. Profesoral A. C. Cuza, de la Universitatea din Iasi, aduna în jurul sàu simpatizanfi antisemifi, mai aies studenfi. Numerus clausus - acordarea unui numâr limitât de locuri pentru evrei în §coli fi universitäfi - devine un element forte fi totodatâ un laitmotiv al discursurilor sale. Susfine cu ardoare ideea incompatibilitäfii între români fi evrei, singura opfiune a românilor sä fie o nafiune independentâ este sä-i expulzeze pe evrei de pe teritoriul lor. Aceleafi idei au fast propagate fi de ideologii revistei AXA.

Cuvinte cheie: extremism, Mfacarea Legionarä, stat, nafiune, culturâ, Garda de Fier.

Abstract. In this paper we have attempted to analyze the ideology of the Legionary Movement by referring to the precursors of the Movement, namely Professor AC. Cuza and AXA's ideologists, Mihail Polihroniade and Vasile Cristescu. One of the first political figures who expressed anti-Jewish sentiments and who gathered around a first core of anti-Semitic ideology was Professor AC. Cuza, from the University of Iasi. He was a fervent militant for the introduction in universities of a numerus clausus for Jews. In his opinion, there was no compatibility between the Romanian people and the Jews, and, consequently, the only option for Romanians to be an independent nation was to expel Jews from their territory. The same ideas were sustained by the most important ideologists of the Axa review.

Keywords: extremism, Legionary Movement, state, nation, culture, Iron Guard.

A. C. Cuza - Precursor al Miçcaril Legionare

Fost profesor de économie politicä la Universitatea din Ia§i, membru al Academiei Române din 1936, om politic román, Alexandru Constantin Cuza s-a näscut la data de 8 noiembrie 1857 în Iaçi §i a decedat la Sibiu, ín anuí 1947. Tatäl säu a fost unul dintre descendent familiei boierilor Cuzeçti. Istoriografia íl prezintä pe A.C. Cuza ca fiind nepot al domnitorului Alexandru loan Cuza. La vârsta de 10 ani este inscris la pensionul condus de pedagogul german Anton Frey din Iaçi, absolvind aceastâ instituée patru ani mai târziu.

Dresda §i Parisul vor fi ora§ele în care îçi va continua studiile. Tot la Paris îçi susjine bacalaureatul în Litere §i Filozofie. Dupä susjinerea bacalaureatului, A.C. Cuza se înscrie la Facultatea de Drept din Paris. Cariera academicä începe sä prindä contur dupä ce în 1882 se va transfera la Universitatea Veche din Bruxelles. Acolo objine titlul de doctor în çtiinje politice §i administrative, iar în anul 1886 doctor în drept. Pe Constantin Mille §i Vasile G. Morjun îi întâlneçte la Bruxelles, iar ideile socialiste la care aceçtia doi aderaserâ îi sunt transmise §i lui. Nu va trece mult timp §i tänärul Cuza renunjä la ele §i se aläturä miçcârii conservatoare, cu precädere cercului junimist. Cu sprijinul lor, ajunge ajutor de primar între anii 1890-1891. A reprezentat Partidul Conservator în Parlamentul României între anii 1892-1895. Preocupärile sale literare sunt reliefate de afilierile la revístele sau cercurile societäjilor cele mai reprezentative din epocä. Astfel, face parte din cercul societäjii "Junimea", colaboreazä la revista ei "Convorbiri literare", §i la ziarul junimist "Era Nouä". Cariera didacticä este desävär§itä în 1901, când devine Profesor de économie politicä la Universitatea din Ia§i. Implicat în viaja politicä a Järii, aläturi de Nicolae Iorga, fondeazâ în 1910 Partidul Najional Democrat. Buna înjelegere Jine pânâ în 1920, când cei doi lideri decid separarea. în jurul anului 1920, Cuza încearcâ sä ofere o formä organizatä antisemitismului aflat în creçtere în universitäji. Ziarul partidului, "Unirea" va apärea pe piajä în 1912.

Istoriografia îi rejine discursul din 1914 din Camera, în care se aratä în favoarea împroprietâririi generale a Järänimii §i a votului universal. A.C. Cuza se implicä, aläturi de Constantin Pancu, în Garda Conçtiinjei Najionale, prima organizajie de orientare najionalsocialistä din România, iar împreunâ eu Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, fondeazâ "Uniunea Najionalä Creçtinâ", în 1922, publicând revista "Apärarea najionalä," cu semnul Svástica. în 1923, aläturi de Zelea Codreanu, fondeazâ Liga Apärärii National Creatine (L.A.N.C.) Aceasta reprezintä primul nucleu ideologic §i institujional de extremä dreaptä, iar în 1935 fuzioneazä cu Partidul Najional Agrar al lui O. Goga, dánd formajiunii numele "Najional-Creçtin." Importante ín biografía lui sunt funcjiile de decan al Facultäjii de Drept ín 1919, de Ministru de Stat, din decembrie 1937 pânâ ín februarie 1938, §i de membru al Consiliului de Coroanâ, ín 1939. Moaré ín 1947, la Sibiu, çi este înmormântat ín Cimitirul Central.2 El "reprezintä pentru România ce a fost Drumont pentru Franja."3.

Mentor al luí Zelea Codreanu, A.C. Cuza adunâ ín jurul säu simpatizanji antisemiji, mai ales studenji. Numerus clausus - acordarea unui numär limitât de locuri pentru evrei ín çcoli §i universitäji - devine un element forte §i totodatä un laitmotiv al discursurilor sale.

Eliminarea evreilor din Jarä, anularea drepturilor de indigenat, revizuirea tuturor najionalizärilor acordate evreilor, excluderea acestora din funcjiile publice, numerus clausus ín tóate domeniile de activitate, românizarea oraçelor, educarea tinerilor ín spirit creçtin §i najionalist sunt dezideratele L.A.N.C. exprímate de Cuza ín tóate scrierile sale.4

Pentru Cuza, studiul evreilor din punct de vedere antropologic îi dezväluie pe aceçtia ca fiind un amestec rasial de elemente mongole §i Semite, "tárele" lor înnâscute marcându-i drept principali agenji ai distrugerii, responsabili pentru descompunerea moralei §i a artei, precum §i pentru sterilitatea culturii în general. In spirit national §i nationalist, pentru ca najia careia íi aparjine sä fie putemicä, A.C. Cuza afirmä cu severitate cä se impune un singur imperativ: reprezentanjñ culturii române sä fie în exclusivitate români.

De asemenea, religia evreilor, întemeiatâ pe ideea unui contract special §i exclusiv cu divinitatea - Dumnezeu unie §i poporul ales - înlâturâ orice posibilítate de a colabora paçnic cu alte popoare. în fine, filosofia/religia lor, iudaismul, nu este altceva decât un anacronism, o relicvä obscurantistä ce stä în calea progresului umanitäjii.

în ceea ce priveçte política, evreii sunt membrii unui adevärat "stat în stat", ca atare nu pot fi asimilaji, devenind astfel elemente anarhice §i periculoase. lar din punct de vedere economic, fiind consideraji de Cuza drept un popor ce exploateazä munca celorlalte popoare, compatibilitatea iese în afara oricärei discujii.

Dupä întemeierea L.A.N.C., au început sä aparä deosebiri fundamentale între Cuza §i Codreanu. Primul concepea Liga nu ca un partid, ci ca un focar al unei largi miçcâri nationale, a§ezatä deasupra partidelor politice §i pleda pentru metode paçnice în ceea ce priveçte lupta politicä §i pentru o schimbare în conçtiinja populará, prin intermediul educajiei, ca mijloc principal de atingere a scopurilor. Cel de-al doñea dorea eu tot dinadinsul sä aibä la dispozijia sa un partid bine organizat, care sä se dedice unei campanii antisémite §i care sä fie gata sä uzeze de tóate mijloacele necesare, inclusiv forja, pentru a-§i atinge scopul. Aceste divergente au condus la o ruptura între cei doi, Codreanu §i adepjii lui fondând în 1927 propria organizare, Legiunea Arhanghelul Mihail.5

Pericolul evreiesc ñ obsedeazä pretutindeni pe Cuza: "Jidanii vor împiedica dezvoltarea deplinä a najionalitäjii noastre, falsificänd cultura romäneascä"6. Cultura, baza najiunii, este în pericol deoarece românii, popor tolerant, permit altora, în special evreilor, locuirea în acelaçi teritoriu. Acest fapt duce implicit la o alterare a najiei: "Pe teritoriul poporului román s-au açezat prea mulji jidani care alcätuiesc la noi, ca pretutindeni, un popor deosebit §i neasimilabil, dupä cum o dovedeçte însuçi faptul existenjei lor"7.

Crezul säu ideologic nu diferä de cel al teoreticienilor europeni ai antisemitismului modem, cum ar fi Eduard Drumont, Gobineau, Richard Wagner, Duhring sau Chamberlaine, §i uneori este exprimât în aceeaçi retoricä vimlentä. Ideile sale sunt concentrate în Doctrina nationalist cre§tinä, în care enunjä zece teze fundamentale a cäror esenjä este aceleaçi: incompatibilitate fundamental între evrei §i români, propunând ca mäsurä imediatä eliminarea evreilor din tóate domeniile de activitate.

Mihail Polihroniade §i Vasile Cristescu (AXA)

Un grup de tineri intelectuali, printre care Mihail Polihroniade, Alexandra Constant, Ion V. Vojeu, Vasile Cristescu, Vasile Marin, Vladimir Dumitrescu, Radu Gyr §i Alexandra Basarab, s-au asociat într-o grupare numitä "Axa", o societate selectä care dezbätea problème de interes general §i care a devenit purtätoare de cuvânt a miçcârii legionare în Bucureçti. Ei editeazä §i o revistä, numitä "Axa", ce apare pentru o scurtä perioadä de timp, din octombrie 1932 pänä în decembrie 1933, în tiraj de 1000-2000 de exemplare. Principalii editorialiçti de la "Axa", Mihail Polihroniade §i Vasile Cristescu, îçi publicä pärerile, ideile §i convingerile referitoare la Miçcarea Legionarä în paginile acestei publicapi bilunare de artä §i literaturä politicä, din Bucureçti.

Elementele pe baza cärora îçi structureazä discursul politic sunt întâlnite la top liderii legionari: napune, stat §i culturä. Tóate trebuie sä rämänä de sorginte româneascâ, sä nu fie contaminate, cäci doar aça o napune îçi poate afirma autoritatea. Deoarece majoritatea articolelor reflectä incompetent guvemanplor, pericolul evreiesc ce se abate asupra Järii, ineficient democrapei §i pericolul propagärii ideilor marxiste, ne vom opri asupra articolului "Sensul revolupei naponale", scris de Polihroniade, articol ce înglobeazâ în cvasi-totalitate ideile prezentate anterior. O primä delimitare pe care o face autorul este aceea cä miçcârile de dreapta räspund necesitäplor §i imperativelor poporului. Motivapa creärii Miçcârii Legionäre ar fi deci una simplä: sensibilitatea naponalä. Ca atare, existent unei asemenea miçcâri este pe deplinjustificatä.

"Garda de Fier s-a aflat pânâ acum în faza copiläriei, a empirismului organizator. Ca tóate miçcârile de dreapta (...), ea a luat fiint dintr-o reacpe instinctivä, profundä, obscurä ca tóate miçcârile ce pomesc din adâncul sensibilitäpi naponale"8. Care altä miçcare sau partid politic este mai aproape de napa românâ? Niciuna, în afarä de Gardâ, considéra autorul, cäci legätura între popor §i organizapa lui Codreanu este naturalâ: poporul román este creçtin, eu mare credint în Dumnezeu, iar Garda este misticä. A fi creçtin §i a respecta dogmele creçtine aduce mântuirea. Poporul román este profund creçtin, dar clasa politicä guvematoare încearcâ sä influenfeze aceastä simpre. Ce îçi propune Miçcarea Legionarä? O schimbare radicalä a moravurilor existente în lumea politicä §i administrativä. Aceastä lume este dominatä de ambipi, interese §i oportunism. Ca atare, ea nu este reprezentativä §i nu reflectä spiritul poporului.

Odatä înfaptuitâ revolupa moralä prin spirit de sacrificiu, cinste, credinfä §i simf al räspunderii, este nevoie §i de o reformä socio-economicä. "Socialmente, Garda de Fier e net radicalä. Interesul napunii cere ca situapa socialä de azi sä nu se perpetueze. Imensele diferente de averi §i de standarde de viafâ existente astäzi în colectivitatea româneascâ, apäsarea, nedreptäple, abuzurile de tot felul pe care le suportä clasa dejos trebuie sä dispara"9. Se propune astfei ideea unei justipi sociale medievale: sä luäm de la bogap §i sä däm säracilor. De unde au "apärut aceste discrepante sociale"? Autorul dä räspunsul: din cauza sistemului politic de guvemämänt, astfei spus culpa îi revine democrapei. Cetäfeanul este doar o ficpune juridicä, cäci imperativul naponal, atât de dorit, dispare.

Statul legionar se va preocupa de färänime §i muncitorime, categorii defavorizate în época sa. Garda nu îçi doreçte un statut, ci un rol de "girant", de protector, ceea ce presupune automat o ieçire din planul realitäpi §i o situare la un nivel superior. Protecpa muncitorilor, läranilor §i orâçenilor - o asigurare a unei echitâp sociale - iatä programul social-democrat. Dar acesta nu se opreçte doar asupra nivelului muncii fizice, ci §i a unuia cultural, prin cultivarea în rândul maselor a valorilor morale, etice: "Protecpa eficace a färänimii §i a muncitorimii, organizarea asigurärilor sociale, a ajutorului de çomaj etc., intrâ în prima linie a preocupärilor noastre (...). în ceea ce priveçte cultura, Garda de Fier îçi propune în primul rând o largä operä de culturalizare a maselor"10. Pe plan politic extern, scopul vizat îl reprezintä apropierea de Germania §i Italia.

Vasile Cristescu, adept §i el al doctrinei legionare, militeazä pentru propagarea in masä a acesteia, mergând pe linia implementatä de Cäpitan, primordialitatea vitalä pentru napa §i statul románese fiind naponalismul. Dacä cetäjeanul nu este confient de acest fapt, el nu va putea sä îçi gäseascä locul in societate. Dar a cui este vina pentru starea de deläsare §i indiferenjä? Bínenmeles, a guvemanplor, primii culpabili. Aceçtia §i-au pierdut orice simpre §i träire romäneascä; întmcât pe conducätorii lärii nu-i intereseazä afirmarea napunii romäne, napa îçi pierde modelele, reperele, fapt ce va duce implicit la desträmarea ei. Paradoxul devine o realitate palpabilä: "Pentru noi ce militäm în crezul naponalist, o evidenjä se impune: guvemul României luptând contra statului románese însuçi"11. Formula statului democratic în care trâieçte nu îi convine deloc. Obiecpile sale sunt: într-un stat democratic sträinul altereazä napa, ba mai mult cere drepturi economice, politice §i religioase. Odatä satisfacute, acestea îi vor däuna grav majoritäpi. Baza ideologiei liberale pe care o promoveazâ conducerea României este una proastä. O napune se poate afirma mai întâi de tóate prin puritatea ei. "0 reacpune imediatä se impune: eliminarea din sânul napunii noastre a tot ceea ce îi atinge fiinfa. Românizarea culturii §i a viepi de stat, prin mäsuri de protejare împotriva invadärii ei de sträini, cât §i de educarea masei Jârâneçti, singura capabilä sä suspnä fiinja noasträ naponalä, se impun ca un imperativ categoric"12.

Järanul román este, în viziunea lui Cristescu, singurul pästrätor al spiritului románese, spirit ce se caracterizeazâ printr-o mândrie de a-p afirma naponalitatea, printr-o mare credinjâ în Dumnezeu, prin bunätate, prin muncä, prin jertfa, prin ajutor dat aproapelui täu. Având tóate acestea, apropierea de Miçcarea Legionarä, care la rându-i le promoveazâ, este evidentâ. Extrapolând ideea, s-ar putea afirma cä läränimea romänä dórente §i crede în formula statului legionar.

Cultura, un alt element cheie al doctrinei legionare, nu poate fi un produs al indivizilor izolap. Ea se na§te din participarea fiecäruia dintre cetälenii aceleaçi napuni. Statul cultural pe care 1-au créât partidele politice este unul sterp, care se preocupä de formä §i nu de fond. Statul acesta se preocupä de institupe ca persoanä juridicä, dacä se preocupä, uitänd a-i da demnitatea §i respectul cuvenit celui ce lucreazä acolo. "Au uitat însâ sä se îngrijeascâ de cel ce dä suflet çcoalei, de educator"13.

Nimic din ceea ce promoveazâ conducerea Järii nu este bun. Incapacitatea guvemanplor se regâseçte în tóate domeniile: politicä, économie §i viajä culturalä. Ba mai mult, ca §i cum tóate acestea nu ar fi de ajuns, ei dórese sä altereze §i spiritualitatea romänului: "care e rostul statului când vrea sä fie cultural? Sä creeze genii §i tálente §i sä-§i facä un scop din cultivarea lor? Evident, nu. Pentru cä geniile §i tálentele le creeazä Dumnezeu".14.

Footnote

2 http://ac-cuza.info/biografie/: Accesat la data de 17.02.2013.

3 Paul Guirand, Codreanu §i Garda de Fier, Ed. Majadahonda, Bucureçti, 1998, p. 18.

4 A. C.Cuza, Doctrina nationalist-cre^tinä, Cluj, 1924.

Idem, învàfàtura lui Iisus. Judaismul çi teología creçtinà, Ed. L.A.N.C., Iaçi, 1925.

Idem, Miçcàrile studenteçti §i cauzele lor, Bucureçti, 1925.

Idem, Nafionalitatea în artà, Ed. Minerva, Bucureçti, 1915.

Idem, Numerus clausus, Ed. Ligii Apärärii National Creçtine, Bucureçti, 1924.

Footnote

5 Pentru eriza çi sciziunea LANC, vezi pe larg, Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail, o contribute la problema fascismw/wi international, Ed. Humanitas, Bucureçti, 1999, pp.114-135.

6 A.C.Cuza, Nafionalitatea in artä, p. 128.

7 Ibidem, p.90.

Footnote

8 M Polihroniade, "Axa", an I, nr. 15, 3 VII, Bucureçti, p.l.

9 Ibidem, p.l.

Footnote

10 Ibidem, loc. cit.

11 V.Cristescu, Autoritatea §i miçcarea nafionalistä "^Axa", an I, nr. 13, 31 V, 1933, p.l.

12 Idem, "Axa", an 1, nr.19, IX, 1933, p.10.

13 Idem, "Axa", an II, nr.21, 29 X, 1933, p.l.

14Ibidem, p.l.

References

Bibliografie

Reviste

Axa, an I, nr .13, 15, 19 din 1933.

Axa, an II, nr. 7, 21 din 1933.

Literatura primara

Cuza, A., C., Doctrina nafionalist-creçtinâ, Cluj, 1924.

Idem, Inväßtura lui Iisus:Judaismul §i teología creçtinâ, Ed. L.A.N.C., Ia§i, 1925.

Idem, Miçcàrile studenfeçti §i cauzele lor, Bucureçti, 1925.

Idem, Nafionalitatea în artà, Ed. Minerva, Bucureçti, 1915.

Idem, Numerus clausus, Ed. Ligii Apärärii National Creçtine, Bucureçti, 1924.

Lucräri generale

Guirand, Paul, Codreanu §i Garda de Fier, Ed. Majadahonda, Bucureçti, 1998.

Heinen, Armin, Legiunea Arhanghelului Mihail, o contribute la problema fascismului international, Ed. Humanitas, Bucureçti, 1999.

Internet

http://ac-cuza.info/biografie