Abstract
The present analysis aims at highlighting the causes that lead to the uprising of the Nazi regime and its totalitarian ideology, also bringing forward its institutional framework, its theoretical basis and its relationship with Christianity.
Keywords
Antisemitism, xenophobia. Enlightenment, ideology, hate, violence
Introducere
National-socialismul a reprezentat pentru istoria europeanä momentul în care cúrentele traditionaliste, conservatoare, nationaliste, xenofobe si antisémite au reusit sä devina o tema fundaméntala pe agenda elitei politice germane. Acest fapt a avut loe întâmplat ca urmare a parcurgerii unui procès istorie în care ideile, conceptiile si gândirea de tip exclusivist si tribal , ca sä folosim o expresie a lui Karl Popper, a reusit sä se structureze Ìntr-o gandiré politica care a primit adeziunea maselor.
Asa cum arata Max Weber, pe parcursul secolului al XlX-lea s-a dezvolat un fenomen al rationalizärii, m care progresul ctiintelor, tehnologiilor, medicinii, a avut ca efect secularizarea valorilor religioase si_o emancipare fata de morala crestina. Ìntr-o perioadä relativ scurtä de timp societatea occcidentalä a suferit procese rapide de dezvoltare care nu au permis o perioadä de asezare, necesarä mentalului colectiv, sä actualizeze nivelul psihologic cu ritmul schimbärilor. Aceastä miscare de emancipare Ìnceputa cu Umanismul, continuata cu Renasterea si ìncheiata cu lluminismul a condus la invalidarea legitimitätü valorilor traditionale. O reactie la acest procès de emancipare a fost dezvoltarea unui curent opus denumit în mod generic conservator care a respins ideile rationaliste si progresiste ce se regäseau în spati u I de idei francez ci englez. Din aceastä cauzä modelul liberal -democratic s-a dezvoltat cu dif icullati deoarece a fost critical din tóate partile.
Democrazia ca model de guvernare a fost atacata, atât de reprezentantii Vechiului Regim care doreau prezervarea unei pozrçii de status, fondata pe privilegii, cat si de cúrente revolutionäre pornite din matricea comuna a lluminismului ca marxismul. Marxisti! erau rationalist! însa promovau o imagine a societätü în care Iiberalismul si valorile democratice erau eliminate. Ideologia marxista promova ideea de echitate sociale, de egalitate a tuturor indivizilor. Acestia erau väzuti ca membrii unei comunitati ideale Ìn care totul se ÌmparCea Ìn mod dupä prinicipii egalitariste.
Categoria sodala atacata cu precadere de marxisti dar si, ulterior de fascisti, a fost burghezia, deoarece, aceasta, reprezenta elementul activ si fundamental al regimului democratic. Ìn plan cultural aceastä negare a liberalismului si pozitivismului a générât cúrente romantice, nationaliste si religioase.
Cadrul institutional
Evoluta statala germana fundaméntate pe politica agresiv militarista a Prusiei bismarkiene a permis apanda un stat puternic care a sprijinit dezvoltarea industriala dar care, la nivel social, a pästrat importante falii. Noile grupuri sociale care au apärut ca efect al liberalizärii economice s-au lovit de o societate de status care pästra, Ìnca, cu gelozie, vechile privilegi!. Nationalismul a fost puternic sprijinit de cercurile conservatoare deoarece fäcea apelul la valori de tip romantic - militariste, în acest mod s-a produs o ruptura între viziunea burghezä care e caracterízate de o mentalitate Ìndreptata spre valori pozitiviste si matérialiste si vechea societate de status care promova idei romantice, militariste sj irationale.
Rezultatele economice ale Germanie! din secolul al XlX-lea au créât un nivel de bunästare generala ce a permis reechilibrarea raporturilor de forte Ìn interiorul societätü. De aceea, noile doctrine politice de stanga, s-au dezvoltat si s-au intégrât în sistem. Dezintegrarea acestui echilibru de forte s-a datorat infràngerli în primul räzboi mondial ce a avut ca efect o redimensionare a imperiului colonial german.
Criza sistemului a permis declançarea unei serii de energii a unor mari mase de cameni care au sprijinit Ìn mod fanatic ideile nationaliste. Activismul acestora a impus caracterul revolutionär al miscarilor de dreapta, care prin anumite comportamente se apropie de miscarile religioase. Un roi important în evoluta socialä le au acele elite privilegiate care prin efectele räzboiului si-au pierdut puterea si se väd asaltate de alte grupuri. Reacia a fost aceea a imbrattarli unor miscari cu carácter mesianic, radicale, ce au promovat un program ce s-a fondât pe specularea sentimentelor de nesigurantä ale individului. Pentru aceste grupuri, violenta a reprezentat principalul mod de actiune pe fondul exacerbärii urii. Numai prin acest binom urä/violentä s-a reusit suscitarea instictelor primare.1
Elemente teoretice al ideologie! de tip totalitär national-socialiste
Pe acest fond de nesigurantä s-a dezvoltat ideologia nazista. Ideologia acestuia a unit patru mari cúrente:
1) nationalismul imperiai de tip nou
2) divinizarea modelului de stat autoritär si conservator
3) o forma particularä de socialism, väzut ca socialism popular.
4) o ideologie colectivista fundaméntala pe conceptele de popor si rasa, care pornea de la o forma usoarä de xenofobie si se dezvolta Íntr-un radical antisemitism biologic.1
Sistemul de guvernare national-socialist a reprezentat concentrarea Íntregi p uteri m mainile unui singur factor de decizie, reprezentat de un singur individ. Hitler dorea crearea statului totalitär, cu tóate cä s-a ferit sä legitimeze regimul sau prin acesttermen, asa cumfäcuse Mussolini cu fascismul, ceea ce implica schimbarea structurii sociale pe care se legitima statuì democratic. Aceastä viziune prevedea imixtiunea statului în sfera privata a cetä^eanului prin limitarea drastica a libertätilor individuale pana la sufocarea totalä a acestora.
Asa cum arata Hannah Arendt, problema care se punea era aceea a de^inerii, decatreacesttipderegim,a unei puteri nelimitate. " O asemenea putere nu poate fi asiguratä decât, daca, literalmente, toti oamenii, farà nici o singurä excepte, sunt dominati competent în tóate domeniile vie^i lor."2
Problema pe care o deschide Arendt este fundaméntala în demersul de a întelege mecanismele prin care acfloneazä un regim totalitär. Deflnerea unei puteri nelimitate implica dominala totale a regimului asupra individului. Pretenda conform cäreia un grup de iniziati, dettatori ai adevärului absolut se simt legitima^ de a decide destínele a unui Ìntreg grup social nu este noua. Pornind de la Platon diferitele tipuri de guvernare de tip elitist si exclusivist si-au autolegitimat existence prin apelul pe care l-au fäcut la superioritatea de tip intelectual. Nu ar trebui sä ne miräm cä la cealaltä extrema, unde a ac^ionat stanga, a apärut un regim totalitär comunist care s-a bazat tot pedominatia totalä impusä de un grupîntregii societalDiferenja consta în faptul cä la comunism avem o ideologie creata Ìntr-un laborator de catre un grup de intelectual!, care si-au propus eliberarea maselor prin anularea drepturilor naturale. La amandouä regimurile o constante fundaméntala este cä cetäteanul, väzut ca o entílate jurídica, asa cum acesta a reiesit din traumatica revolutie de la 1789, dispare. RoIuI acestuia de actor politic, de membru al corpului social, detinätordedrepturi si obligatii, dispare. Acestuia i se rezervä rolul de executant în numele unui scop " Ìnalt", " superior".
Elementul decisiv al integrarli în noua societate era organizarea structurii sociale pe baza eticii militare. Punctul de força a acestui sistem era organizarea si Ìndoctrinarea tinerei generaci pentru crearea omului nou, pregätit sä se sacrifice pentru perpetuarea regimului.3
Unui din principalii ideologi al acestui regim este Carl Schmitt. Concepta filozoficä a acestuia este influenzata de "exigera activista si anarhic subiectivä" a lui Kierkegaard, din "antiburghezismul" lui Marx, din "legitimismul" lui De Maistre, din "disperatul teoretic al dictaturii reaccionare" ce a fost Cortes, din "moralistul sindicalist" ce a fost Sorel, din "prusianul si luteranul" de Hegel, ca si din Lenin si Bakunin. Dupä cum se observa exista un amestec interesant de sisteme de gandiré care se încadreaza în seria "marilor teorii pesimiste a vietii politice".
Acestui sistem de gandiré i se suprapune un spaflu politic unde cäderea Vechiului Regim a deschis strada aventurierilor si a practicilor meschine ale carieristicilor, la care se adäuga nesiguran^a teoretica a social-democra^iei ca si a esecului vechiului sistem conservator. Este o perioadä în care gäsim un stat german farà valori, în eriza de identitate, Ìntr-un incredibil vacuum de putere la care se adaugä o imensa eriza economica.
Carl Schmitt îsi imagina un tip de démocratie în care legitimarea se putea realiza prin prisma uralelor si a aprobärii multimii în piata.1 Putern vorbi de o démocratie directa? Deoîntoarcerela metodele démocratie! ateniene? Räspunsul este un NU catégorie. Acestia îsi imaginau un alt tip de regim politic.
Un räspuns îl aflarn de la Goebbels, care anunta cu emfazä în 1933 cä " anuí 1789 a fost anulat din istorie".2 Referindu-se la dictatura moderna, Goebbels arata cä este diferita de absolutismul monarhic deoarece elimina voi n ta individuala obligand-ul pe acesta sä se înroleze în organizatü de masä. Din acest moment, individui este obligat sä se supunä unui ideal politic care vine ridicat la rangul de religie politica. Aceastä nouä religie are ça punct principal teoria superioritätü rasiale.
Este interesantä ideea introducerii unei noi religii politice care are la bazä conceptul de rasa. Punctul nodal al acestei religii este dat de concepta conform cäreia elementul primordial al fiecärui fenomen istorie, a orcärei structuri sociale, sau civilizatii este data de rasa.3 Acest element discriminator ÌmparCea popoarele în spiritualmente superiore si spiritualmente inferioare. în acest moment apare notiunea de arian.
La Ìnceput, folosirea termenului de arian a avut o conotatie lingvisticä, ulterior a devenit un atribut al superioritätü rasiale. Arianul este germanul care detine destinul superior de a guverna alte popoare, rase, considerate inferioare, în caz centrar acestea erau nimicite. Marera rasei germane nu se poate realiza în prezenta liberalismului, individualismului si a democratiei deoarece, acestea, Ìmpiedica coordonarea tuturor forCelor vitale. Numai un sistem centralizat bazat pe ideea de Führer putea sä permita crearea unui nou tip de comunitate în care existera evreului era eliminata. Noua comunitate era eliberata de constrângerile pacifiste si putea actiona farà întrerupere pentru cucerirea unui spatiu vital.
Din acest motiv Partidul National Socialist, care apare pe scena vieti politice în 1919, este considérât de partizanii sai factorul renasterii germane deoarece reuseste sä cuprindä tóate aspiratüle curentelor nationaliste.
National socialismul este inamicul tuturor suprastructurilor normative si functionaliste. în acest fel se garanteazä si se cultiva esenta populara, pura, în întreg spati u I rural. Este sistemai care a salvai spati u I oniric al satului de la ruina spiritualä. Este regimul care a épurât birocratia, väzutä ca o categorie a statului modern de tip iluminist, si a restituii spiritul corporativ préexistent statului post 1789. Interesant este cä aceastä organizare de tip corporativ se regäseste si la nivelul structurilor represive al regimului care au fost S. S si S.A.
Regimul national - socialist a combinat modelul unui patriarhat local cu principiile care stau la baza existentei unui stat puternic. ForCa unui astfel de stat este data de existera unei figuri centrale aflat Ia condicere care este Hitler. Realitatea organica a ideii de Führer necesita abolirea tuturor ideilor si conceptiilor mentalitätii de tip démocratie-libérale. Sistemul electoral bazat pe sistemul de vot trebuie abolit fund considérât a fi périmât, noua modalitate de guvernare fund plébiscitai. Problema divizärii atributülor si deci a puteriiìntreexecutivsi legislativ este eliminata deoarece executivul trebuie sä detinä inclusiv atributüle puterii legislative.
Führerul trebuie sä detinä întreaga putere fund ajutat în guvernare de un consiliu care reuneste persoane din interiorul partidului dar care sunt alese direct de catre acesta.1 Partidul reprezintä si se confunda cu statuì,2 care este sub directa conducere a Führerului.
în aceeasi ordine de idei Goebbels arata cä politica trebuia sä fie încredintata unui colegiu pol itic créât pe baza forçei sia selectiei, caresäfiecondusde un cancelar dictator ales pe viatä si care avea dreptul sä-si aleagä succesorul.3
Reîntorcându-ne la Arendt observäm cä aceasta se întreba pe buna dreptate: " ... ce fel de experience fundaméntala a unei comunitäti umane e pätrunsä de o forma de guvernare a cärei esenta este teroarea si al cärei principiu de actjune este logica gândirii ideologice?", lar aceasta observa cu acuítate cä " ... teroarea poate conduce la modul absolut doar niste cameni care sunt izolati unii de arÇu"-4 Izolarea este elementul fundamental, în sensul în care dispar tóate acele elemente ale liberului arbitru. Ìntr-un regim democratic unde autonomia de gandiré este respectatä poti sä decizi singur modul în care sä te raportezi la retelele sociale. Ìntr-un stat totalitär, în acest caz eel nazist, regimul este eel care decide noile retele de socializare pe care individui are dreptul sä le foloseascä. Teroarea este mijlocul prin care individui este redus de la nivelul de "cetacean" Ia acela de membru al unei comunità^ solidare fundaméntala de conceptul "omului nou". Teroarea anuleazä condita de individ. Prin intermediul mijloacelor de coercive furria umana este adusa la nivelul de primar al existence! sale. El nu mai este detinätorul unor drepturi, acesta este redus la rolul de participant în cadrul unui proiect fundamental idelologic.
Regimul ci creçtinismul
Pornind de la aceasta aserCiune, se observa cä raportul dintre stat si bisericä este conturatîn sensul superioritätü autoritarii laice asupra celei religioase. Partea interesante este cä regimul nazist nu a avut o pozrçie oficiala în privila rolului creçtinismului ca religie. Avem reprezentan^i importanti ai regimului care s>au déclarât pozrÇia în mod invidual.
în interiorulacestuias-a manifestât un puternic curent ariosofic care considera cä este necesar crearea unui imperiu german în care natjunile non germane erau excluse total de la emancipare. Spatiul politic post Versailles era väzutca ocreácea societätilor secrete de tip masonic, la care se adäugau influencie culturale promovete de evreimea mondialä. Contribuya originala al acestui curent este ocultismul care se gasea în contrast cu multe dintre principiile crestine.5 Goebbels, Himmler si Rosenberg considerau cä etica crestina se gäsea în mod fundamental în contrast cu ideologia nazista.
Rosenberg în lucrarea sa Mythusa atacat virulent bisericile crestine fund puse pe acelasi plan cu mozaismul. Din punctul sau de vedere declinul crestinismului se datoreazä absorbirii de elemente evreiesti, în ideologie ca si în manifestare. Duritatea carpii este de un asemenea nivel încât Vaticanul a decis ca aceasta sä fie interzisä, si sä fie pusä la index.
Atitudinea lui Hitler este ambivalente. Pe de o parte acesta nutrea o aversiune sincera fata de bisericä católica dar si fata de crestinism deoarece considera cä succesul revoluti naziste se putea realiza doar daca se baza pe valori originale precatolice menile sä conduca la sacralizarea poporului.1
în public, însa, a évitât sä se exprime cu ciarliate cu privire Ia acestä tema, deoarece a fost obligat sä ia în considerare senti mentele religioase crestine a milioane de germani. Astfel declara cä programul N.S.D.A.P susine ideea unui crectinism pozitiv: " guvernul nationalist socialist considera cä cele douä confesiuni crestine reprezintä factori importanti în menflnerea unitarii poporului". în viaja privata, de faja cu Rausching, declara cä din punctul sau de vedere cele douä confesiuni (católica si protestante) nu mai au nici un fel de importanza si cä ar distruge orice tip de rädäcini crestine deoarece, era de o importanza fundaméntala în a alege Ìntre o " credin^a crestina evreiascä cu o moralä bazatä pe compatimire sau a avea o religie eroica bazatä pe Dumnezeul naturii ce exista în poporul sau, în propriul sänge. ..o bisericä germana, un crestinism german sunt o utopie."2
Din punct de vedere oficial, Hitler a acreditat ideea acceptärii existence! bisericilor crestine cu condita transformärii acestuia ìntr-un crestinism pozitiv. în anuí 1935 a apärut în mod oficial explicarea acestui termen într-un articol . în acesta se arata cä "pozrÇia national socialismului în raport cu crestinismul, atât ça credila religioasä cât si ça institutie, nu este usor de acceptât, poate fi acceptât doar dacä se prezintä în mod pozitiv, doar dacä respecta propriile limite ce îi sunt impuse de puterea politica asa cum ele au fost trasate."3
Wilhelm Frickîn timpul unui diseurs tinutîn anuí ig35seîntreba: " Ce sens are existera asociatülor funcjionarilor catolici sau protestanti?". National socialismul invoca laicizarea vietii publice. Menflnerea unor asociali cu carácter religiös sunt un non-sens deoarece împiedica crearea unei comunitäti germane.4
Referindu-se la rolul bisericilor în noul regim Hitler a respins cu tarie ideea de a fonda o noua religie, neavând intenta de a se transforma într-un preot, unicul sau roi fund politic. Acesta a apärat cu sträsnicie caracterul laie al statului si se déclara împotriva amestecului orcärui tip de bisericä în activitatea politica. Pentru limitarea puteriiacestoraafost promovatä politica cenzurärii publicatülorsi a presei de ti p religios. Hitler vedea în crestinism o religie a decadenti. Aceastä decadenza era data de similitudinea pe care o are cu religia mozaicä de aceea crestinismul nu era nimic altcevadecatoextensieaacesteia.Concluziaeracä, datoritä acestor similitudini vor cuneaste aceeasi scarta, adicä vor fi distruse.5
Poate de aceea Goebbels vedea în Hitler un om modern, în pas cu vremurile si cu idealurile timpurilor deoarece se opunea ipocriziilor bisericii.6
Dintr-un anumit punct de vedere Hitler este în armonie cu Schopenhauer. Comparand pagânismul grec cu crestinismul Schopenhauer nu reuseste sä vada o diferen1;ä între Zeus ci lisus. Mai mult chiar apreciaza mai rnult religiile precrestine decât crestinismul deoarece principiile acestora erau mult mai nobile si mai umane, în perioada antichita^ii témplele erau un spaflu al märetiei care caracteriza transparen^a sj momumentalitatea vechiului centru al umanitarii; Roma.
în practica, Regimul nu aîntârziatsa ia masuri.începând cu anuí 193435003^1ile tinerilor catolici au fost interzise. Totodatä a fost interzisä purtarea unui costum. parti din costum sau al oricärui tip de semn distictiv care sä poatä faca referiré la o asociale católica. Cine refuza îndeplinirea acestor ordini era arestat putând sä facä închisoare sau în cazuri mai usoare era pasibil de amenda.
Reprezentantii clerului reformat au fost obligati sä depunä juramânt de credintä fatä de Führer prin care se obligau sä " predice cuvântul lui Dumnezeu în cadrul bisericii evanghelice germane" si în acelasi timp declarau cä vor fi " fideli si supusi Führerului, poporului si statului german".1
într-o circulara émisa de Serviciul de Sigurantä (S. D) din anuí 1938 se arata cä ordinele religioase sunt bratul militant al bisericii catolice. Din acest motiv sfera de influenza a acestora trebuie limitata.2
în practica, pentru controlarea bisericilor si a mänästirilor au fost numrÇi veterani provenivi din cadrul S.S. în funeri de administrator!. O alta p ra et i vä mult mai brutalä si mai directa a fost confiscarea unor importante proprietà^ imobiliare si a unor suprafete de pâmant care aparÇineau diferitelor biserici si trecerea acestora în patrimonial partidului si al asociatulor sale.3
Martin Bormann a fost unul dintre cei mai importanti adversan ai bisericii catolice si al crestinismului în general. Din pozi^ia de secretar al lui Hitler a fost considérât o adeväratä "eminenza cenusie" a regimului. A fost apreciat de Hitler pentru eficienta eu care rezolva problemele de aceea déclara ça " el ( Martin Borman n.a) este un taur totusi vreau ça toti sä stie cä cine are ceva cu Bormann este ça si cum ar avea cu mine si deci voi ordona sä fie împuscat acela care se va revolta Ìmpotriva acestuia". Asa se explica cum excese lingvistice de tipul " religia crestina este o otravä de care este^ulterior difícil sä te eliberezi si care în acelasi timp infecteazä copii" erau tolerate.4 în anuí 1942, a trimis o circulara în teritoriu în care se spunea dar cä: "concepta national socialista si crestinismul sunt ireconciliabile. Bisericile crestine se hränescdin ignoranza oamenilor si fac tot ceea ce este posibil de ai tineîn ignoranza deoarecedoarasa potsa-si mentina influenza. Crestinismul are principii de nezdruncinat de 2000 de ani care s-au cristalizat în dogme ce sunt departe de realitate. De aceea noi trebuie sä facem tot ceea ce este posibil de a evita Ìntarirea acestora. Este de évitât de a se realiza o bisericä crestina germana. ..doar A. Hitler are dreptul de a conduce poporul german".5
Concluzii
Dupä cum se observa doctrina national - socialista a avut o importante componentä anticrestina. Pornind de la pretenda de a crea un nou imperiu german noul regim Ìncearca sä remodeleze societatea. Antisemitismul devine o politica de stat deoarece evreii sunt considerati cauza präbusirii si ruinei rasei germane. Rasismul se transforma în mijloc de diferenflere a raselor. Acestea sunt väzute din punctul de vedere al antinomie! superior/inferior. Rasa superioarä era cea ariana deci germana fund menitä sä conduca lumea, în timp ce tóate celelalte erau considerate inferioare si deci ori se supuneau de bunä voie ori erau distruse. Hitler déclara în 1936 " în cursul secoluluicafactori determinanti au fost întotdeauna força si puterea. Arianul este un luptätor inflexibil, dateria sa este sä reduca în sclavie si sä masacreze inferiori! infràngi"1
Promovarea acestor idei se lovea de existera unei religii universale, crestinismul, care îi vedea pe tcvCi indivizii egali în faja lui Dumnezeu. Diferencie de rasa nu aveau importanza deoarece toji credinciosii fäceau parte din turma lui lisus Cri stos.
Väzutä din acest punct de vedere umanitatea împartaseste un idéal de egalitarism deoarece în faja puterii divine toji membrii turmei sunt egali. Din punct de vedere institutional biserica reprezenta o autoritate care nu se putea încadra în desenul totalitär nazist. în acelasi timp, rädäcinile evreiesti aie crestinismului erau de neacceptat de catre Hitler si apropia^ii lui. Acesta a înjeles ça pentru a crea o unitate în interiorul poporului german era necesar sä nu atingä prea mult sentimentele crestine deoarece ar fi putut sä creeze cúrente centrare. Regimul s-a limitât în a contrôla bisericile catolice si protestante împiedicându-le, în acelasi timp, sä se exprime. Principala categorie fata de care regimul si-a pus întrega speranza pentru a reforma mentalitatea viitoarei Germanii a fost tañara generale. Acestia sunt izoIaJi de familii întrând într-un coplex program de alienare mentala care prevedea inocularea unor valori diferite. Statuì, Hitler si partidul reprezentau celetrei puñete de referida.
Religia crestina era Ìnlocuita cu un nou tip de religie în care superioritatea rasialä ìnlocuia egalitarismul crestin. în acelasi timp organiza^ii de e I ita ale regimului ca S.S. promovau valori mistice ce aveau ca sursä religii profane precrestine. Ideea eroului care se sacrifica pentru bínele superior îsi avea rädäcinile în muzica eroica a lui R.Wagner. Tañara generale crestea cu acest ideai al sacrificiului suprem depus pealtarul patrie!.
1 Talcott Parsons, Società e dittatura, (Bologna: II Mulino, 1956), 75-104.
1 Karl D. Bracher, La dittatura tedesca. Origini, strutture, conseguenze del nazionalsocialismo in Germania, titlul originai "Die Deutsche Diktatur. Entschtehung Struktur Folgen des Nationalsozialismus", (Bologna: II Mulino, 1973), 10.
2 Hannah Arendt, Originile totalitarismului, (Bucurecti: Editura Humanitas, 1994), 591.
3 Bracher, Bracher, La dittatura tedesca, 6o.
1 Carl Schmitt, Scritì polìtico-giurìdici 1933-1942, (Perugia: Tipografia Guerra, 1983), 12,13,16.
2 J.Goebbels, "Discorso alla radio di i aprilleig33", în Revolution der Deutschen, 1933, 155.
3 Clasificarea rasei umane în funche de culoarea pielii si a factorilor geografici a apàrut în secolul al XVIII-lea odata cu Cristian Meiners, J.B.A. Lamark, G. L. Ledere de B uff on, Carl von Linné, Peter Camper (inventatorul "unghiului facial"), Arthur Gobineau, Guido von List $i lista poate continua.
1 Carl Schmitt, "Führertum als Grundbegriff des nationalsocialistichen Rechts", Europaische Revue , IX, (1933), 676-679.
2 Carl Schmitt, "I caratteri essenziali dello stato nazionalsocialista", în Gli stati europei a partito unico, din AA.W, (M i I an o, 1933), 35-42.
3 J.Goebbels, "Der Nazi-Sozi", în Fragen und Antworten für den Nationalsozialisten, (München, 1931). 20.
4 Arendt, Originile, 614.
5 Nicolas Goodrick-Clarke, Le radici oculte del nazismo, titlul originai "The Ocult Roots of Nazism", (Várese: Sugar Co Ed izion 1,1992), 15-17.
1 Victor Farïas, Heidegger e il Nazismo, titlul original "Heidegger et le Nazismo", (Torino: Bollati Boringhieri Editore, 1988), 194.
2 Hermann Rauschning,Gespracfte mit Hitler, (Zurich-New York, 1937), 237.
3 Wilhelm Corsten, Kolner Aktenstucke zur läge der Katholischen Kirche in Deutschland 19331945, (Köln, 1949), 63.
4 Wilhelm Fr ick, "Discorso al convegno provinciale della Westfalia del Nord del 7 luglio 1935", Völkischer Beobachter (ed .di Monaco), anno (48), n.i8g, 8 iulie 1935.
5 Fred Taylor, / diari di Goebbels 1939-1941, titlul original "The Goebbels Dlarie's 1939-1941", (Milano: Sperling&Kuppler Editori, 1984), 99-101.
6 Taylor, / diari, 410.
1 Johann Neuhausier, Der Kampf de Social Nazionalismus gegen die Katoliche Kirche und der Kirchliche Widerstandt, 2 ed., (München, 1946), 170.
2 Neuhausier, Der Kampf de Soda 1, 123.
3 Neuhausier, Der Kampf de Social , 155
4 Hitler e il Terzo Reich, Martin Bormann-L'uomo Ombra, Hobby & Work Publishing, n.i4, (2005), 35.
5 Joachim B eckmann, "Circolare strettamente riservata della direzione de N.S.D.A.P ale direzioni provinciali nell'anno 1942", Evangelischen Kirche în Dritten Reich, (Güteborg, 1948), 470 $i urmätoarele.
1 Hitler, Le memorie segrete di Hitler. I principii der Terzo Reich, nr.y, (2006X17.
BIBLIOGRAFIE
ARENDT, Hannah, Originile totalitarismului, Bucuresti: Editura Humanitas, 1994.
BECKMANN, Joachim "Circolare strettamente riservata della direzione de NSDAP ale direzioni provinciali nell'anno 1942", Evangelischen Kirche în Dritten Reich, Güteborg, 1948.
BRACHER D. Karl, La dittatura tedesca. Orìgini, strutture, conseguenze del nazionalsocialismo in Germania, titlul originai "Die Deutsche Diktatur. Entschtehung Struktur Folgen des Nationalsozialismus", Bologna: II Mulino, 1973.
CLARKE- Goodrick, Nicolas, Îe radici oculte del nazismo, titlul originai "The Ocult Roots of Nazism", Várese: Sugar Co Edizioni, 1992.
CORSTEN, Wilhelm, Kölner Aktenstucke zur läge der Katholischen Kirche in Deutschland 1933-1945, Köln, 1949.
PARIAS, Victor, Heidegger e il Nazismo, titlul original "Heidegger et le Nazismo" , Torino: Bollati Boringhieri Editore, 1988.
FRICK, Wilhelm "Discorso al convegno provinciale della Westfalia del Nord del 7 luglio 1935", Volkischer Beobachter (ed. di Monaco), anno (48), n.iSg, 8 iulie 1935.
GOEBBELS, Joseph, "Discorso alla radio di i aprille 1933", in Revolution der Deutschen, 1933.
GOEBBELS, Joseph, "Der Nazi-Sozi", în Fragen und Antworten für den Nationalsozialisten, München, 1931.
HITLER e il Terzo Reich, Martin Bormann-L'uomo Ombra, Hobby & Work Publishing, n. 14, (2005).
HITLER, Le memorie segrete di Hitler. I principii der Terzo Reich, Hobby & Work Publishing, n.3i, (2006).
NEUHAUSLER, Johann, Der Kampf de Social Nazionalismus gegen die Katoliche Kirche und der Kirchliche Widerstandt, 2 ed., München, 1946.
PARSONS,Talcott, Società e dittatura, Bologna: II Mulino, 1956.
RAUSCHNING, Hermann, Gespräche mit Hitler, Zurich-New York, 1937.
SCHMITT, Carl, Scrii/ politico-giuridici 1933-1942, Perugia: Tipografia Guerra, 1983.
SCHMITT, Carl, "Führertum als Grundbegriff des nationalsocialistichen Rechts", Europaische Revue, IX (1933), 676-679.
SCHMITT, Carl, "I caratteri essenziali dello stato nazional socialista", in Gli stati europei a partito unico, din AA.W, Milano, 1933.
TAYLOR, Fred, / diari di Goebbels 1939-1941, titlul original "The Goebbels Diarie's 1939-1941", Milano: Sperling&Kuppler Editori, 1984.
* SABIN DRAGULIN
["Dimitrie Cantemir" Christian University]
Sabin Drägulin - Lect. univ. dr., Facultatea de Stünte Politice, Universitatea Crestina "Dimhrie Cantemir", Bucuresti, secretar generai de redactie Sfera Politicii.
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer
Copyright Fundatia Societatea Civilia (Civil Society Foundation) Jun 2011
Abstract
The present analysis aims at highlighting the causes that lead to the uprising of the Nazi regime and its totalitarian ideology, also bringing forward its institutional framework, its theoretical basis and its relationship with Christianity. [PUBLICATION ABSTRACT]
You have requested "on-the-fly" machine translation of selected content from our databases. This functionality is provided solely for your convenience and is in no way intended to replace human translation. Show full disclaimer
Neither ProQuest nor its licensors make any representations or warranties with respect to the translations. The translations are automatically generated "AS IS" and "AS AVAILABLE" and are not retained in our systems. PROQUEST AND ITS LICENSORS SPECIFICALLY DISCLAIM ANY AND ALL EXPRESS OR IMPLIED WARRANTIES, INCLUDING WITHOUT LIMITATION, ANY WARRANTIES FOR AVAILABILITY, ACCURACY, TIMELINESS, COMPLETENESS, NON-INFRINGMENT, MERCHANTABILITY OR FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. Your use of the translations is subject to all use restrictions contained in your Electronic Products License Agreement and by using the translation functionality you agree to forgo any and all claims against ProQuest or its licensors for your use of the translation functionality and any output derived there from. Hide full disclaimer