O INCURSIUNE ÎN ETICA SOCIALA SI POLITICA/AN ENDEAVOR IN SOCIAL AND POLITICAL ETHICS

Abstract

Ca orice manual, lucrarea are un caracter pronuntat didactic, ceea ce contribuie la clarificarea si precizarea termenilor fundamentali, la prezentarea schematica a teoriilor importante, la abundenta de citate semnificative, unele dintre ele incluse în versiunea originala, în limba engleza. în cele ce urmeaza nu îmi propun sa realizez o prezentare exhaustiva a acestei lucrari - tentativa imposibila din start datorita volumului masiv de informatii incluse în cele 325 de pagini ale sale, ci mai degraba sa semnalez cîteva teme importante în economia cartii, tratate - uneori pentru prima data într-o maniera sistematica - într-o lucrare aparuta în limba româna. Suplimentar, acest domeniu este de maxima actualitate, în conditiile în care relatiile dintre tari devin din ce în ce mai importante într-o economie globala. în concluzie, as observa faptul ca multi filosofi români contemporani se feresc sau îsi publica destul de tîrziu cursurile pe care le tin în mod cotidian cu studentii, fie pentru a le învalui într-o aura de mister inaccesibil, fie pentru a masca realitatea unor documentari par.iale.

Headnote

Key Words:

social and political ethics, fundamental social arrangements, ethics of international relations, Adrian-Paul Iliescu.

O INCURSIUNE ÎN ETICA SOCIALA SI POLITICA/AN ENDEAVOR IN SOCIAL AND POLITICAL ETHICS Adrian-Paul Iliescu, Etica sociala .i politica [Social and Political Ethics], (Bucure.ti: Ed. Ars Docendi, 2007), 325 p.

Etica reprezinta unul dintre domeniile filosofice cu cea mai alerta dezvoltare în peisajul cultural românesc, atît la nivelul si calitatea traducerilor din literatura occidentala recenta, cît si în ce priveste numarul .i pregnanta aparitiilor editoriale autohtone. Ceea ce reprezinta un aspect si mai îmbucurator este specializarea din ce în ce mai vizibila pe care aceste preocupari o primesc, fapt care duce la conturarea unor nuclee de cercetatori axati pe anumite subteme bine precizate. Printre exemplele pe care le-as da, fara pretentia de a epuiza lista persoanelor asociate sau a textelor bine realizate din ultimii ani, se numara grupul de la Universitatea Bucuresti din jurul Centrului de Etica Aplicata (Valentin Muresan, Vasile Morar, Adrian-Paul Iliescu, Emilian Socaciu, Cristian Ducu, Laurentiu Gheorghe, Dorina Cucu), grupul de cercetatoare si cercetatori de la SNSPA, cu lucrari pe teme de etici aplicate si etici feministe (Mihaela Miroiu, Adrian Miroiu, Daniela Cutas, Anca Gheaus), grupul ProEtica de la Cluj, cu preocupari în domeniul eticii juridice si sociale (Ion Copoeru, Ungvari Zriny-Imre, Alexandrina Radulescu, Cristian Danilet), grupul GDES de la Cluj, ce mobilizeaza, alaturi de cercetatori cu experienta, mai multi tineri doctoranzi în cercetari legate de expertiza etica si etica aplicata (Iulia Grad, Catalin Vasile Bobb, Lorin Ghiman, Codruta Cuceu, Codruta Porcar) gruparea din jurul Revistei Române de Bioetica de la Iasi (Beatrice Ioan, Cristina Gavrilovici, Vasile Astarastoae, Teodora Manea, Bogdan Olaru).

O aparitie editoriala recenta, a carei importanta as dori sa o precizez în principal în acest perimetru al dezvoltarii si consolidarii unei scoli etice, o reprezinta volumul Etica sociala si politica propus de Adrian-Paul Iliescu. Lucrarea are ca punct de plecare notele de curs ale autorului, în prezent titular al unor cursuri de "Filosofie politica si sociala", "Filosofia dreptului", "Etica relatiilor internationale" la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti.

Volumul este structurat pe patru capitole, fiecare capitol avînd o sectiune introductiva, teorii si concepte fundamentale prezentate succint, precum si propuneri de aprofundare ulterioara individuala, în forma întrebarilor-problema, întrebarilor-teste sau textelor de comentat. Ca orice manual, lucrarea are un caracter pronuntat didactic, ceea ce contribuie la clarificarea si precizarea termenilor fundamentali, la prezentarea schematica a teoriilor importante, la abundenta de citate semnificative, unele dintre ele incluse în versiunea originala, în limba engleza.

în cele ce urmeaza nu îmi propun sa realizez o prezentare exhaustiva a acestei lucrari - tentativa imposibila din start datorita volumului masiv de informatii incluse în cele 325 de pagini ale sale, ci mai degraba sa semnalez cîteva teme importante în economia cartii, tratate - uneori pentru prima data într-o maniera sistematica - într-o lucrare aparuta în limba româna.

Cele mai multe lucrari contemporane de etica includ, de regula, un capitol ce sintetizeaza principalele orientari si teorii pe care autorul lucrarii le frecventeaza cu precadere sau care sînt de neocolit în domeniul sau. Un exemplu clasic, extrem de popular în abordare si intuitiv ca metoda de expunere îl reprezinta capitolul despre teorii etice din volumul Principles of Biomedical Ethics al lui Tom Beauchamp si James Childress. Într-un capitol, acestia expun opt teorii etice (sapte teorii traditionale - utilitarismul, kantianismul, teoriile virtutii, individualismul liberal, comunitarianismul, teoriile grijii, cazuistica si a opta, proprie) pe care le ilustreaza practic evidentiind modul cum aceste teorii se raporteaza la un acelasi caz concret problematic. Aspectul relevant al teoriilor etice, chiar într-o lucrare specializata de etica medicala, este dat de faptul ca, pe lînga importanta lor istorica, aceste teorii subîntind modurile în care ne formulam rationamentele si argumentele etice, felul în care ne structuram gîndurile si discursurile atunci cînd dorim sa sustinem, sau dimpotriva sa respingem o anumita pozitie sau idee.

O selectie a teoriilor etice este inclusa si în acest manual, în sectiunile /1.10.10/-/1.10.17/. Este evident ca autorul a ales acele teorii semnificative pentru etica sociala si politica, subiect al primului capitol din manual. Astfel, el examineaza rînd pe rînd, relativismul moral, pluralismul, subiectivismul, obiectivismul moral, absolutismul, etica datoriei, contractualismul, consecintionalismul, utilitarismul si etica virtutii. Consider ca acest gen de abordare ar merita sa fie reluat, dezvoltat si aprofundat în editiile ulterioare, deoarece teoriile evidentiate reprezinta un element fundamental pentru întelegerea si dezvoltarea argumentarii morale.

în cadrul capitolului al doilea al volumului, "Etica aranjamentelor sociale fundamentale", un loc central si consistent îl ocupa prezentarea conceptiilor fundamentale despre dreptate. Problema dreptatii distributive (ca acceptiune frecvent utilizata a temei mai largi a "dreptatii sociale") este cu siguranta o tema de reflectie predilecta în ultima jumatate de secol, ea reprezentînd nu doar o chestiune tehnica abstracta, ci un subiect de larga relevanta pentru societatile democratice. "Cum sunt localizate (sau "distribuite") în societate avantajele si dezavantajele (economice, sociale, politice), drepturile si datoriile, valorile si poverile (sau beneficiile si costurile)" ? întrebarea reprezinta cu siguranta o preocupare constanta nu doar pentru filosof si omul politic, ci si o întrebare fundamentala pentru fiecare individ. Aproape toti autorii de filosofie politica semnificativi ai ultimilor cincizeci de ani au aspirat sa ofere, daca nu un raspuns, macar o perspectiva personala distincta asupra acestei teme. Chiar autoare din domeniul foarte specializat cum este cel al teoriilor politice feministe, cum este Susan Moller Okin, propun într-o lucrare de felul celei Justice, Gender, and the Family o discutie extrem de riguroasa asupra teoriilor cele mai raspîndite despre dreptate, cu scopul detasarii si conturarii unei teorii proprii, cea a ideii de dreptate care sa porneasca de la idealul si realitatea unei familii drepte. Am amintit aici exemplul lui Okin deoarece, la nivelul întregului volum al lui A. P. Iliescu sînt incluse idei si teorii vehiculate de autori .i autoare ce iau în calcul perspective din studiile de gen. Semnalez acest detaliu bibliografic deoarece în genere autorii români nu sînt întotdeauna receptivi la aceste perspective, sau daca sînt, le prezinta accentuînd asupra diferentei lor. Dimpotriva, urmînd traditia universitara americana, filosoful de la Universitatea Bucuresti le include în corpul teoriilor generale, fara a le marca sau sublinia excentricitatea sau exceptionalitatea.

în manualul lui A. P. Iliescu, tema dreptatii distributive primeste o tratare excelenta, autorul examinînd principalele teorii propuse de Hayek (dreptatea procedurala), Nozick (dreptatea ca îndreptatire), Rawls (dreptatea ca echitate), Walzer (egalitatea complexa), Th. Nagel (impar.ialitate .i egalitate).

Exemple similare se pot aduce si din capitolele ulterioare. Astfel, capitolul al treilea este rezervat domeniului "Eticii politice", domeniu care ar merita aprofundat si de catre practicienii politicii românesti. O parte extinsa a acestui capitol este puternic influentat de teoria jocurilor, care este prezentata cu aplicatii interesante pentru modelarile posibile din teoria politica. Un ultim capitol este dedicat "Eticii relatiilor internationale", un domeniu abordat în general cu rezerve, ca sa folosim un eufemism, de filosofii români. Totusi, în felul în care este realizat în aceasta lucrare, capitolul dovedeste ca din tratarea acestei teme toate partile ies în avantaj. Suplimentar, acest domeniu este de maxima actualitate, în conditiile în care relatiile dintre tari devin din ce în ce mai importante într-o economie globala.

în concluzie, as observa faptul ca multi filosofi români contemporani se feresc sau îsi publica destul de tîrziu cursurile pe care le tin în mod cotidian cu studentii, fie pentru a le învalui într-o aura de mister inaccesibil, fie pentru a masca realitatea unor documentari par.iale. În fond, un curs reusit îmbogateste deopotriva studentii si profesorii, oferindu-le primilor premisele unei informatii relevante si a unor experiente de învatare semnificative, si garantînd transparenta celor din urma. Totusi, un curs reprezinta si un pariu riscant, pentru ca el reprezinta inevitabil rezultatul unei selectii personale marcate de limitari informationale si temporale ce se acutizeaza din ce în ce mai mult în conditiile cresterii exponentiale a cantitatii de materiale relevante si a vitezei cu care acestea devin accesibile oriunde în lume. Pentru cei care ar putea în vreun fel sa priveasca cu rezerve tentativa profesorului de la Universitatea din Bucuresti, merita amintit ca lucrari fundamentale din chiar bibliografia domeniului etica au început prin a fi ceea ce azi am numi "suporturi de curs". Un exemplu celebru este, desigur, Etica Nicomahica. Lucrarea profesorului Adrian-Paul Iliescu se înscrie astfel într-o traditie a instrumentelor didactice ce nu poate decît sa contribuie la profesionalizarea eticii în România.