PARTICULARITATI CLIMATICE ALE DEPRESIUNII BAIA MARE SI INFLUENTA LOR ÎN PROCESELE POLUANTE

Headnote

One of the resources of great topical interest of regenerative raw materials is wood. This is the main produce of the forest exploited annually, and in the same time, it is equally valuable as element of the forest, as well - the most complex terrestrial ecosystem. The paper presents a few common subjects of both forestry and the activity of the environment, as seen from the environmental enggineering point of view. Thus, the forestry biomonitoring is seen as a control and supervision intrument of the air quality; afforestation of degraded and/or unpolluted areas, is seen as the biotechnology protection of the soil; or the landscape architecture. Our conclusions drewn out from practice, verified in the managerial and aducational process, and reintroduced afterwards in the production process, prove a constantly growing opening of forestry towards the other activity domanis, an opening based on new, ecotechnical principles, and they also prove a greater influence upon the quality of our lives through ecological produces it is offering to us.

Keywords: procese poluante, dispersia poluantilor, acumularea poluantilor, purificarea atmosferei

INTRODUCERE

Preocuparile privind mediul Înconjurator si practicile manageriale de mediu sunt probleme esentiale pentru toate natiunile, inclusiv cea româna. Între o economie care epuizeaza resursele si alta care promoveaza o protectie exagerata a mediului, se impune urmarea unei cai pe care Report of the World Commossion on Environment and Development - 1987 (denumit si Raportul Brundtland), a numit-o dezvoltare durabila, o dezvoltare, de fapt, Într-un ritm suportabil pe termen lung.

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industriala (UNIDO), preluând conceptele anterioare, introduce notiunea de dezvoltare industriala durabila (1994) precizând ca "orice degradare semnificativa a proceselor ecologice, datorita industriei, nu este durabila pe termen lung". Dezvoltarea durabila este posibila numai prin protejarea eco-capacitatii, adica a mentinerii capacitatii ecosistemelor de a functiona În ciuda existentei poluarii.

Asadar omul functioneaza prin actiunile sale influente modificatoare complexe asupra cadrului fizico-geografic al planetei, În general, si asupra Depresiunii Baia Mare, În special. Aceasta depresiune este cunoscuta prin intensitatea proceselor poluante - ca rezultat al activitatii miniere si metalurgice - si mai putin studiata ca suport fizico-geografic activ În procesele de amplificare sau diminuare a poluarii.

MATERIAL SI METODE

Pentru a a evidentia influenta paramentrilor climatici ai Depresiunii Baia Mare asupra proceselor poluante atât de mediatizate din zona Baia Mare, am apelat, pentru prima etapa, la metoda comparatiei unor parametri climatici ai Depresiunii Baia Mare, cu influente semnificative În ceea ce priveste dispersia si/sau acumularea poluantilor, respectiv autopurificarea atmosfereie - cu parametrii climatici ai depresiunilor vecine: Dperesiunea Maramures la nord, Depresiunea Târgu-Lapus la est si Podisul Somesan- la sud.

Am selectat principalii parametrii climatici de la statiile meteorologice din zona si zonele limitrofe, perioada de baza fiind 1961-2000 În limitele lor functionale, iar valorile extreme Înregistrate au fost extrase din Întreaga perioada de functionare a statiilor meteologice.

REZULTATE SI DISCUTII

Dintre elementele climatice favorizante În dispersia poluantilor, prezentam În cele ce urmeaza vântul care, prin cei doi parametri ai sai (directia si viteza) contribuie la antrenarea si Împrastierea impuritatilor la mari distante de resursele de emisie, iar prin calm, la stationarea acestora. Influenta sa variaza În functie de conditiile de timp, de relief si de existenta resurselor de poluare.

Pe directiile dominante, vântul contribuie, pe de o parte, la dispersarea noxelor, iar pe de alta, la impurificarea aerului zonelor din directie contrara. De asemenea, particularitatile orografice imprima circulatiei aerului unele caracteristici care ifnluenteaza procesul de poluare, ditributia si nivelul de concentratie a poluantilor.

În tabelele urmatoare sunt prezentate distributiile directiilor de vânt pentru perioada 1961-2000 (tab. 3.1), viteza medie a vântului pentru aceeasi perioada (tab. 3.2). pe baza acestor date am Întocmit Roza anuala a vântului la Baia Mare (fig. 1).

Se observa ca cele mai frecvente directii de vânt sunt V(12,5%) si E (11,9%), urmate de directiile SE (7,8%) si NV (6,7%), celelalte directii având aproximativ aceeasi pondere, ~ 2%. Este interesant faptul ca În sezonul cald ponderea mai mare o are directia V (aprilie-septembrie), iar În sezonul rece ponderea mai mare o are directia E (octombrie-martie).

Asadar, vitezele vântului În Depresiunea Baia Mare sunt mici, având valori medii anuale cuprinse Între 2,2 si 3,6 m/s. Directia pe care vântul are valori medii minime este S (1,8 În lunile ianuarie si februarie, 1,9 În lunile noiembrie si decembrie), iar directiile pe care vântul are valori medii maxime sunt V si NV (Între 3,4 si 4,5 m/s), ceea ce se suprapune Întocmai peste circulatia generala a atmosferei din România. Maximul vitezei vântului este accentuat În intervalul aprilie-mai (4,5 - 3,9 m/s), iar maximul În intervalul noiembrie-februarie (1,9 - 1,8 m/s).

Valorile mici ale vitezei vântului, asociate cu valorile foarte mari ale calmului atmosferic (51,2%) arata ca una dintre particularitatile climatice ale Depresiunii Baia Mare este aceea ca este slab ventilata, capacitatea de dilutie a poluantilor fiind mica.

În ceea ce priveste autopurificarea atmosferei, durata si cantitatea precipitatiilor sunt parametri de baa. Cu cât valoarea lor este mai mare, cu atât atmosfera este mai pura.

În tabelele si grafiucl urmator, prezentam cantitatea medie lunara si anuala de precipitatii (mm), precum si cantitatea maxima În 24 de ore (mm).

Analiza datelor prezentate arata ca precipitatiile atmosferice sunt În general ridicate, valorile cele, mai mari fiind specifice versantilor sudici ai lantului montan Ignis-Tibles, 873,0 la Baia Mare fata de 727,5 la Ocna Sugatag sau 782,2 la Târgu-Lapus, Depresiunea Baia Mare fiind una dintre cele mai umede depresiuni din tara.

În cursul anului, procesul de purificare a atmosferei, datorita precipitatiilor, are amploare maxima În semestrul cald. Deasupra Baii Mari plafonul de nori se situeaza În general la altitudini de 800-1200 m, ceea ce, coroborat cu directia predominant vestica a vântului În perioada calda a anului explica de ce cea mai mare parte de precipitatii sunt lasate pe flancul somesan al Muntilor Ignis-Gutâi si ca maximul pluviometric anual se realizeaza În luna iunie, ca de altfel si pentru depresiuni vecine. Cantitati Însemnate se Înregistreaza si În lunile mai, iulie sar si În decembrie, chiar si precipitatiile solide, sub forma de lapovita si zapada, contribuie la purificarea atmosferei În sementrul rece al anului (Erhan, E., 1979).

Cele mai mici cantitati medii lunare de precipitatii se Înregistreaza În luna februarie la majoritatea statiilor meteorologice si În luna martie pentru Baia Mare.

Cantitatea maxima de precipitatii În 24 de ore a fost Înregistrata la Baia Mare În anul 1970, luna mai, datorita suprapunerii topirii zapezii cu ploi torentiale, ceea ce a dus la inundatii.

Precipitatiile bogate si temperatura ridicata din Depresiunea Baia Mare au determinat În cea mai mare masura procesele istorice de selectie naturala a florei, Între masivul Gutâi oferind conditii climatice pentru codrii imensi de fag din zona montana, premontana si de deal, gorun În zona colinara si piemontana si stejar pentru sesul depresionar din vecinatate (Moldovan, I., 1970).

Continuarea cercetarilor pentru cunoasterea detaliata a particularitatilor climatice ale Depresiunii Baia Mare, precum si topoclimatelor si conditiilor geomorfologice locale, ofera cai si modalitati adecvate pentru prognoza situatiilor atmosferice care favorizeaza fenomenele de poluare, pentru foxarea ratei maxime de deversare În functie de conditiile meteorologice probabile, dar, mai ales, pentru optimizarea interdependentei dintre mediul ambiant si activitatea umana.

References

BIBLIOGRAFIE

MARCU, M., 1983: Meteorologie si climatologie forestiera, Editura Ceres, Bucuresti

ROJANSCHI, V., BRAN, F., DIACONU, G., 1997: Protectia si ingineria mediului, Editura Economicp, Bucuresti

***, 1966: Atlasul climatologic al R.S.R., Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti

***, 1983: Geografia României, vol. I, Geografia fizica, Editura Academiei, Bucuresti

I.C.P.A., 1989: Monitoringul starii de calitate a solurilor din România, vol. I., Bucuresti

I.M.H, 1989: Urmarirea gradului de impurificare a municipiului Baia Mare si a diferitelor zone cu poluanti emisi de la IMMN Baia Mare, Contract nr. 264/1989, Bucuresti

I.N.M.H., 2003: Studiu climateric al zonei Baia Mare, Bucuresti