Politici macroeconomice monetare la nivelul UE

Abstract

In this paper we analyze some political aspects regarding monetary macroeconomics at EU level, stressing the importance of Maastricht Treaty of 1992, the monetary crisis that occurred in Europe in 1992-1993, we describe the advantages and disadvantages of Euro creation, we discuss about criteria and phases to enter in Euro zone, we analyze the specific situation of Romania, and we present our conclusion about the future of Euro zone and the consequences for Romanian economy. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

In this paper we analyze some political aspects regarding monetary macroeconomics at EU level, stressing the importance of Maastricht Treaty of 1992, the monetary crisis that occurred in Europe in 1992-1993, we describe the advantages and disadvantages of Euro creation, we discuss about criteria and phases to enter in Euro zone, we analyze the specific situation of Romania, and we present our conclusion about the future of Euro zone and the consequences for Romanian economy.

Keywords

monetary macroeconomics. Euro zone, Romania's road to Euro zone, advantages and disadvantages of Euro, the future of Euro zone

1. Introducere

Tratatul de la Maastricht din 1992 reprezintä baza legala a monedei unice europene. La Maastricht a fost validate Uniunea Monetäre Europeanä si au fost stabilite criteriile de convergenza pe care statele membre trebuie sä le respecte pentru a participa la zona euro. Introducerea euro pe píetele financiare europene la începutul anului 1999, dar mai alestrecerea Ia utilizarea efectiva a bancnotelor si monedelor euro ín anuí 2002, reprezintä un procès cu implicati! economice si sociale nu numai pentru zona euro, ci si asupra tärilor din afara acestui spatiu, Ìn special pentru Europa Centrala si de Est1.

La nivelul Uniunii Europene, euro reprezintä în primul rând un eveniment politic, concretizatîn abandonarea într-o oarecare mäsurä a suveranitätü nationale, în urma cäruia se asteaptä urmätoareIe beneficii: reducerea costurilor privind schimburile valutare, reducerea riscurilor valutare, prevenirea devalorizärilor competitive, preîntâmpinarea unor atacuri speculative, implementarea unei politici monetare coordonate. Euro a déterminât crearea unei píete financiare lichide de dimensiuni considerabile Ìn care Romania va trebui sä se integreze treptat. Euro a simplificat activitätile cúrente si a redus costurile datoritä utilizarli unei singure valute Ìn ioc de mai multe, ceea ce face posibilä transformarea multitudinii de conturi Ìntr-unul singur, fructificând aventájele aduse de depozite. Euro a éliminât dezavantajele diferentelor de curs, activitätile cúrente focalizându-se asupra diferentelor de rise de tara1.

2. Interpretan referitoare la eriza sistemului monetar din 19921993, procès prefigurator al introducerii monedei Euro

Ìn general, se cunóse patru interpretan ale crizei septembrie-august. Primele doua prívese eriza în termeni fundamental!: tarile au suferit fie problème de competitivitate, datoritä divergentelor persistente în râtelé inflatiei, fie problème ascunse datorate socului reunificärii Germanie!. Atreia interpretare subliniazä mai degrabä asteptärile viitoare decât problemele de competitivitate. A patra interpretare porneste de la ideea cä, eriza speculativa ar fi apärut chiar Ìn absenta problemelor de competitivitate.

Infiala ca sursä a atacurilor speculative nu poate fi considerata cea mai importantä sursä de dezechilibru. O excepte de la régula este Germania, datoritä faptului cä marca germana era cea mai puternicä moneda fata de care celelalte care au fost devaluate. Criza Sistemului Monetar European a demonstrat cä orice sistem cu rate de schimb fixe devine la un moment dat prea rigid , dacä nu evolueazä spre o reuniune monetarä.

Unii economisti adepti ai ideii cä, oricum speculatüle ar fi apärut, spun cä, cauza esentala a crizei Sistemului Monetar European este asa numita "anticiparea pietelor de a face profit". O problema esentala este cea a lipsei controlumi capitalului2, pe care o vedem sub doua aspecte:

a) Absenta controlului micsoreaza rezervele valutare oficíale datoritä actiunilor pietei . Acest fapt implica nevoia unor rate ridicale ale dobânzii pentru a mentine rata de schimb, când píetele actioneazä într-o directe ce ar dezechilibra-o.

b) Râtelé înalte aie dobânzii au un impact negativ serios asupra activitätü economice, bugetului si stabilitätü bugetului financiar, dacä sunt mentinute pe perioade lungi, pe o piata valutarä cu echilibre multiple si cursuri ce trebuie mentinute la nivele ridicale, pe o perioadä nelimitatä.

Fata de rezerve , oferta de capitai speculativ este un efect perfect elastic. Sub aceste circumstante numai rate ale dobânzii foarte înalte pe termen scurt, ar putea preveni epuizarea rezervelor valutare. Se pune problema: dacä sunt tarile "la mana pietelor" sau dacä controlul capitalului märeste marja de manevrä. Mici una din tarile ale cäror monede au fost "tintite" de atacurile speculative, nu mentinuserä un control al capitalului. O alta problema care se pune este aceea a costului apärärii ratelor de schimb. Rate ale dobânzii suficient de înalte ar trebui sä fie capabile de a tampona atacurile speculative concentrate3.

3. Avantaje ci dezavantaje ale aparifiei euro

Apanda euro a furnizat urmätoarele avantaje1: reducerea costurilor Ìn cazul importurilor 51 exporturilor, datoritä reducerii cheltuielilor de asigurare a cursului de schimb valutar, accelerarli 51 simplificärii efectuärii plätilor dintr-o tara Ìn alta; crearea pierei valutare unice a déterminât cresterea competivitätü economie! europene Ìn raport cu píetele dominate de dolarul american; evitarea efectelor negative ale oscilatulor de curs valutar, ca de exemplu nesiguranta calculärii exacte a preturilor, majorarea preturilor la importuri sau exporturi, men^inerea competitivitatii firmelor care nu mai sunt influenzate de aceste oscilatii ci promovarea comerÇului între statele membre ale U.E.; cresterea gradului de transparente a preturilor ceea ce a déterminât cresterea caracterului concuren^ial al activitätü firmelor prin simplificarea procedurilor si reducerea costurilor de obtinere de informati! datoritä posibilitätü de comparare a preturilor la nivel européen; cresterea lichiditätü pietei financiare europene, intensificarea competitiei dintre bänci si alte firme care asigurä servicii financiare si nivelarea grilelor de impozitare din diferitele tari membre ale U.E.

Principalele dezavantaje ale introducerii euro sunt urmätoarele: stabilitatea mai redusä Ìn comparatie cu únele dintre fostele monede nationale pe care le-a substituit; marginalizarea tärilor care nu sunt incluse Ìn U.E.; cresterea costurilor de transfer din tarile membre ale U.E. catre tarile mai putin dezvoltate; cresterea nivelului dobânzilor.

4. Criterii de intrare ìn zona euro

Tratatul de la Maasttricht a fost interprétât de experCu Comisiei Europene, Ìn privila conditilor de aderare la zona euro, Ìn sensul cä o tara ar trebui sä astepte cel putin doi ani in Mecanismul cursurilor de schimb II (ERM II), perioadä in care sä nu-ci devalorizeze moneda nationale. Deoarece aceastä interpretare nu a fost ìmpartasita de Consiliul U.E., Comisia a reformulat conditia respectiva astfel "un anumit timp dupä aderarea la U.E. este de asteptat ca o tara sä participe la ERM II". Ìn generai, Comisia Europeanä considera cä o tara candidata va avea nevoie de mai mult timp ìnainte de a adopta euro; acest timp este necesar pentru recuperarea decalajului de convergente cu celelalte 15 state membre; mai exact, experCu U.E. afirma ca Ìn aceastä perioadä s-ar putea ìnregistra presiuni bugetare si efecte inflationiste care vor fi mai usor controlabile prin intermediul unei politici a cursului de schimb si a unei politici monetare independente. Prin urmare, un curs de schimb fix nu ar fi, in opinia Comisiei Europene, cea mai bunä strategie Ìn primii ani de apartenentä la U.E.

Desi criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro au ramas n esch i róbate, aplicarea lor de catre o tara precum Romania este diferita de aplicarea lor de catre o tara fondatoare a zonei euro. Diferenta apare datoritä faptului ca, între criteriile de convergente, doar dateria publica totalä de maxim 60% din PIB si deficitul bugetar anual de maxim 3% din PIB se defínese prin valori absolute . Celelalte criterii se raporteazä la performantele altor state membre: inflaba sä nu depäseascä media primelor trei tari cele mai performante decât cu maxim 1,5 puñete procentuale; moneda nationaIa sä nu se devalorizeze fata de monédele celorlalte tari timp de doi ani decât în limitele impuse de ERM II; dobânzile nominale pe termen lung sä nu depäseascä cu mai mult de doua puñete procentuale media primelor trei tari celé mai performante.

Aceste criterii devin mai difícil de îndeplinit pentru tarile ce vor adera in viitor la zona euro decât au fost pentru tarile fondatoare deoarece în prezent performantelé statelor membre sunt mai înalte decât în perioadä anterioarä introducerii euro. Când actualele tari membre U.E. nu erau califícate pentru zona euro, indicatorii medii ai primelor trei tari celé mai performante se situau la cote mai joase decât în prezent, când tóate tarile membre ale zonei euro respecta criteriile de convergente.

Criteriile de la Copen haga stabilite la summit-ul din iunie 1993 defínese conditile pe care tarile candidate trebuie sä le Ìndeplineasca pentru aderarea la U.E. Conditile economice specifica cä orice tara care vrea sa adere la U.E. trebuie sä dispunä de o economi funzionala de piata si sä facä fata presiunilor concurentiale pe piata interna a U.E. Ìn procesul de tranzitie de la economia centralízala la economia de piata functionalä. Romania a trecut prin sase faze de liberalizare a comerCului exterior: i) anuí 1990 când monopolul asupra comerCului exterior a fost desfiintat, iar râtelé de schimb multiple au fost unificate si devalorizate; 2) anuí 1993 când s-a încheiat Acordul de Asociere a României cu U.E.; 3) anuí 1995 când Romania devine membru activ al O.M.C.; 4) anuí 1997 când Romania devine membru CEFTA; 5) anuí 1998 când se introduce deplina convertibilitate a monedei nationale prin liberalizarea completa a operatiunilor din cadrul contului curent; 6) liberalizarea contului de capital începând eu data de 11 aprilie 2005.

Ìn mod direct, criteriile de la Copenhaga nú constituie conditi ale preluärii monedei euro, dartinând contea numai membru U.E. pot adera la U. E. M., atunci criteriile de la Copenhaga pot fi considerate preconditi ale aderärii la zona euro.Criteriile de convergente de la Maastricht ar putea fi Ìndeplinite de o tara cel putin formal färä îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. O astfel de situale nú ar permite Ìn nici un caz aderarea la zona euro. Farà o economie funzionala de piata, oricatä disciplina bugetarä si macroeconomica ar exista, o tara nú s-ar putea integra Ìn piata unica europeanä, deoarece ar distorsiona concurenta libera si ar permite sectorului public un accès preferential Ia finantäri.

5. Faze de intrare în zona euro

Pentru tarile candidate la zona euro se disting trei faze: preaderarea, aderarea si introducerea euro. Ìn perioada de preaderare trebuie Ìndeplinite criteriile de la Copenhaga, dispunandìn acelasi timp de deplina libértate si responsabilitateìn privila cursului valutar. Ìn aceastä perioada, únele tari îsi pot introduce un consiliu monetar prin ancorarea directa a monedei nationale de euro.

Dupä aderarea la U.E., dar Ìnaintea preluärii euro, tarile sunt membre ale U.E. cu derogare de la U. E. M. Politica cursului de schimb ìnceteaza sä mai fie o chestiune pur nationale, devenind una de interés común, cursul valutar supunandu-se deciziei colective a tuturor statelor membre ale U.E. Nu se vor permite, spre exemplu, devalorizäri competitive menile sä stimuleze exporturile. Tarile vor exersa disciplina monetara in cadrul ERM II.

Dupä preluarea euro, tara intra sub incidente orientärilor generale de politici economice si când se abate mai serios de la criteriile de convergeva, i se aplica "avertismentul preliminar" dupä care dacä situala nu se amelioreazä, se trece la sanctiunile ìnscrise Ìn Tratatul de la Maastricht. Pentru actualele tari candidate nu se prevede posibilitatea intra rii Tn U.E. farà a tinti si obiectivul preluärii monedei unice, asa cum au procédât Marea Britanie, Suedia si Danemarca. Opiniile moderate converg spre anii 2010 drept moment în care majoritatea actualelor candidate vor fi adoptât moneda euro.

6. Situala specifica a Romànici ça si candidat la zona euro

Pentru Romania, dacä va reusi sä Ìndeplineasca criteriile de la Maastricht, se pune problema momentului adoptärii euro. Aderarea prematura la zona euro arìnsemna o severa disciplina auto impusä atunci când nimeni nú o solicita. Momentul optim al aderärii la euro trebuie sä tina cont de efortul mare impus de procesul de dezinflatie în cazul special al Romanie!, în plus, pentru Romania, sporirea posibilä rapida a productivitätii muncii în sectorul productiei materiale ar determina o majorare a salariilor care în prezent sunt mult sub media europeanä, ceea ce va genera o majorare a preturilor1.

Din punctul de vedere al actualelor state membre, aderarea prematura a unei noi tari ar putea släbi zona euro2. Totusi, nu trebuie exagérât deoarece actualele tari candidate reprezintä o pondere mica din actualul PIB al U.E. si eventualele efecte negative vor fi destul de limitate pentru zona euro. Pe de alta parte, o tranzitie Ìndelungata ar putea däuna economie! României datoritä propagarli incertitudinilor în sfera cursului valutar si a dobânzilor, simultana cu complicarea politicilor monetare si scaderea credibilitatii externe. Un argument al prelungirii perioadei de tranzitie poate fi acela ça în afara zonei euro Romania ar putea continua cresterea economica în ritm înaltîn contextul unei i nf I at i i peste media U.E., beneficiind deflexibilitatea politicii monetare.

Participarea României la zona euro va implica urmätoarele avantaje: reducerea costului tranzactiilor pentru firmele românesti prin disparitia elementului de cost aferent convertirii monedei nationale în euro si invers; suprimarea riscului valutar ìntre moneda nationale si euro pentru firmele româneçti; beneficierea într-o mäsurä sporitä de piata financiara mai larga si mai eficientä din zona euro; atractivitatea sporitä a României pentru investitorii straini, carevorfiîncurajati sä investeascaîn tara noasträ ca urmare a stabilitätü macroeconomice obtinutä prin participarea Ia U. E. M.; crearea de conditü favorabile pentru realizarea unei cresteri economice puternice, durabile si neinflationiste generatoare de locuri de muncä.

Adoptarea euro de cätre Romania presupune urmätoarele obligatü: renuntarea Ia únele instrumente de bazä ale politicii economice Ia nivel national si anume politica moneterà si politica cursului de schimb si transferarea la nivelul comunitar a prerogativelor privind folosirea acestor instrumente; participarea la coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale U.E., în special a politicilor bugetare si fiscale; satisfacerea criteriilor de la Maastricht de convergente, care vizeazä asigurarea unei monede unice puternice si stabile (o rata scäzutä a inflatiei, stabilitatea pe termen lung a ratelor dobânzii, controlul deficitului de stat si a datoriei publice); asigurarea independentei depiine a bäncii centrale si interzicerea acordärii de crédite autoritätilor si Ìntreprinderilor publice de cätre banca centrala, precum si a accesului privilégiât al acestor autoritäti ci Ìntreprinderi la institutüle financiare; suportarea costurilor tranzitorii ale trecerii la moneda unica (adaptarea logistici!, pregätirea personalului etc.); subscrierea de cätre banca centrala la capitalul bandi centrale europene, în functie de o cheie care combina ponderea demografica si economica (PIB) a Romanie! în ansamblul U.E.

Intrarea în U.E. si pregätirea tranzitiei catre moneda euro reprezintä o gréa încercare pentru sistemul financiar al României, cu tóate institutüle sale, dar si pentru fiecareìntreprindere economica în parte, în momentul intrariiîn U.E. României i se va cere sä trateze problemele de curs valutar ca pe o problema de "interés comunitar" si sä urmäreascä stabilitatea preturilor ca pe un obiectiv primar al politicii lor monetare nationale. Desi ERM II poate gäzdui diferite regimuri ale ratei de schimb, el este incompatibil cu o flotare libera sau controlata, cu legatura glisantä sau cu un curs de schimb legat de o alta ancora decât euro . în acest scop, Romania si celelalte tari care au aderat sau vor adera în curând la U.E. si-au ajustât politica valuterà în conformitate cu procedurile ERM II si au aliniat cursul monedei nationale la euro, începând din luna noiembrie 2004, Romania a renurrCat Ia tinta externa, cea de curs valutar si a urmärit doar tinta interna a inflatiei. Ìn acest mod, B. N. R. a renuntat sä mai intervinä pe piata pentru co n t rol a rea cursului leului, urmärind doartintirea inflatiei. începând din luna noiembrie 2004, leul a suferit un procès de apreciere puternicä, cu o influente pozitivä asupra inflatiei. Ulterior, la Ìnceputul anului 2005, BNR a renuntat la decizia luatä Ìn cursul anului 2004 si a Ìnceput sä opereze pe piata valuterà o serie de interventi! mai sau mai putin disimulate ìn scopul mentinerii cursului de schimb euro-leu ìntr-un interval relativ strâns. Aceastä decizie a fost generata, Ìn mod sigur, si de presiunile exportatorilor romani care, luati pe nepregätite, au acuzat o serie de pierderi economice pe care le-au pus pe seama deciziilor BNR în ceea ce priveste politica valuterà1.

Procesul de largire a Uniunii Europene a déterminât existente uneia din cele mai mari zone economice din lume. Astfel, ìn 2004 prin intrarea ìn U.E. a zece noi state s-a Ìnregistrat o crestere a populatiei cu 74 milioane locuitori (circa 20%), o crestere a suprafetei cu 748 mii km2 (circa 25%), o majorare a PIB cu 339 miliarde dolari (circa 4%). Ìn acest mod. Europa celor 25 ìnsumeaza o populace de 450 milioane locuitori, comparativ cu 282 milioane in cazul SUA si 127 milioane ìn cazul Japoniei, are o suprafatä de 3745 mii km2fata de SUA- 9629 mii km2 si Japonia -378 mii km2 sj un PIB de 8779 miliarde dolari, ramânând pe locul 2 dupa SUA (9601 miliarde dolari) sj ìnaintea Japoniei (4519 miliarde dolari). Din anuí 2007, prin integra rea Bulgarie! si Romaniei, U.E. are o populate de 480 milioane locuitori, o suprafatä de 4094 mii km2 si un PIB de 8829 miliarde dolari. Ìn cazul aderärii Turciei, tara candidata, care ìnsa nu a Ìnceput inca negocíenle, U.E. va cuprinde o populatiei de 545 milioane locuitori, o suprafatä de 4869 mii krri2 si un PIB de 9031 miliarde dolari2.

Comparativ cu valurile anterioare de extindere ale U.E. (1981-1986: Spania, Portugalia si Grecia, 1995: Austria, Finlanda si Suedia), cel putin patru elemente cheietrebuie retinute pentru a ìntelege provocarne majore induse asupra spatiului europea^: tarile ce au aderat la U.E. la i mai 2004 sj cele care vor intra ulterior in U.E. sunt economi! in tranzitie; nivelul veniturilor pe cap de locuitor sunt variate si scäzute Ìn raport cu cele ale tärilor U.E.4; volumul legislativ ce trebuie armonizat de cätre noii membri este mult mai mare decât Ìn cazul etapelor precedente de extindere; prográmele de preaderare au fost substancie si concretizate Ìn acorduri de asociere care au presupus eliminarea barierelor ta rifare sia unei palete vaste de bariere netarifare Ìn calea bunurilor industriale, precum si adoptarea unui set impresionant de legi si reglementari comunitare. Procesul de largire avantajeazä partenerii comercial! ai U.E. deoarece piata interna europeanä devine mai mare, are loc un accès simplificat si extins al tärilor terçe la piata celor 10 noi membri si se realizeazä o deschidere comerciala a U. E fata de tarile terÇe5.

7. Concluzii

Andrew Lilico, economist sef la institutul de cercetäri Policy Exchange, a déclarât ça exista "sanse zero" ca zona euro sä su p ravi etui asea în actúala componentä. "Grecia va intra în mod sigur în incapacitate de plata a datoriilor si exista întrebarea dacä va trece printr-un fel de revolute sau loviturä de stat. Apreciez ça exista o probabilitate de unu la patru ca un astfel de fapt sä se produca în urmätorii cinci ani", a adäugat Lilico.

în urmä cu mai putin de un an, putini analisti din City of London (centrul financiar londonez) se asteptau la disparirla monedei unice, dar problemele financiare ale Credei, Spaniel si Portugaliei si recunoasterea de catre cancelarul german. Angela Merkel, a faptului cä euro trece printr-o "crizä existen^ialä" au modificai radical perceptia. Temerile legate de viitorul euro au dus la crearea unui fond de 750 de miliarde de euro pentru prevenirea crizelor financiare în regiune.

înfiintarea acestui fond a sporit iniziai Ìncrederea pe piete, dar euro a revenit pe scadere dupa ce politicienii nu au susflnut cu fermitate moneda. Recent, cancelarul german Angela Merkel, a avertizat Ìntreaga lume, spund cä "Uniunea Europeana e pe marginea präpastiei". "Daca statele europene nu-si reduc cheltuielile, euro se präbuseste. Daca se präbuseste euro, se va präbusi si Europa, lar o präbusire a Uniunii Europene nú va lasa neatinse nici Statele Unite, nici China. Criza de pana acum va fi o gluma! Pentru cä economia mondialä va intra în haos, cu consecinte greu de prevazut. Pentru Ca1Ci ani? Nimeni nu çtie", a accentuât Merkel.

Proximitatea geografica a celei de-a doua pieté mondiale ca dimensiuni Ìnseamnä o provocare pentru economia Romaniei, dar si o sansa de afirmare a valentelor europene si a capacitati! de a fi competitivi Ìntr-o lume tot mai globalizatä. EfecteIe economice pentru Romania, generate procesul de dezvoltare a zonei euro, sunt urmätoarele: cresterea investitilor din partea U.E. pentru modernizarea punctelor de frontiera; diminuarea rolului CEFTA; diluarea dihotomiei comertului (interior/exterior) prin preluarea treptatä a normelor pietei interne unice europene; Ìnasprirea normelor de tranzit prin Romania pentru oamenii de afaceri din tarile terÇe pentru a securiza frontiera externa a U.E.; sporirea rolului Romaniei de placa turnantä spre tarile C.S.I, si spre Caucaz, ca zone de interés economie pentru U.E.; simplificarea procedurilor la púnetele de frontiera si diminuarea coruptiei la varna; localizarea unor activitäti productive din U.E.ìn Romania.

Footnote

1 Cobzaru, L, Dämäceanu, R.C., "Cap. 9: Mutaci surven ite în comer^ul exterior al României postsocialiste. Imperativul realizàrii unui nou echilibru", în N.G. Niculescu, I.D. Adumitracesei (coord.). Economia Romanie! în tranzty'a postsocialista, (lasi: Ed.Junimea, 2004), 171-188.

Footnote

1 Cobzaru, I. Pricop, O., Dämäceanu, R.C., Tudoran, G., "Cap. g - Dezechilibre manifestate Ìn rela^iile economice externe ale Romàniei", Ìn N.G. Niculescu, I.D.Adumitracesei(coord-), Spre un nou echilibru macroeconomic, (lasi: Ed. Junimea, 2004), 220-238.

2 Dämäceanu, R.C., Mode/area relafiei rata de schimb - comerf international, (la?i: Ed. Performantica, 2005), 14-17.

3 Dämäceanu, R.C., "Regimul ratei de schimb si comertul mondial", în Economia Româneasca in contextul integrarli europene, Lucradle celei de-a XV-a Sesiuni $tintifice a Facultä^ii de Economie, realízala Tn colaborare cu Inst it ut u I de Economie N al; ion a Ia al Académie! Romàne (lasi: Ed. Junimea, 2005), 124-133

Footnote

1 Dämäceanu, R.C., Competidla euro-dolar, Economia XXI, 4-1 (2006), 38-41.

Footnote

1 Dämäceanu, R.C., Trifu, ?., Romanian Foreign Trade in the transition period. Economia XXI, 4 (2007), 12-14.

2 Dämäceanu, R.C., "Drumul României spre zona euro", în Economia Româneasca în contextul integrarli europene, Lucradle celei de-a XV-a Sesiuni Çtiintifice a Facultatif de Economie, realízala Tn colaborare cu Institutul de Economie Matonaia al Académie! Romane (laci: Ed. Junimea, 2005), 116-123.

Footnote

1 Damaceanu, R.C., The exchange rate régime and thé International trade, (Saarbruken: Lambert Academic Publishing, 2010), 145-151.

2 Albu, C., Extinderea Uniunii Europene cu 10 noi membri, Tribuna Economica, 15 (2003): 69-73.

3 Vass, A., Implicaci economice ale extinderii U.E. ìn mai 2004, Tribuna Economica 16 (2004): 68-72.

4 Ìn grupul celor 10 tari care au aderat la U. E Ìn 2004, Letonia are cel mai mie PIB/loc, raportat la nivelul mediu ale U.E., iar Cipru cel mai ridicat.

5 Ortescu, G., i mai 2004: o extindere istorica a U.E., Tribuna Economica, 17 (2004): 68-70.

References

BIBLIOGRAFIE

ALBU, C., Extinderea Uniunii Europene cu io noi membri, Tribuna Economica, 15 (2003).

COBZARU, I. Pricop, O., Damaceanu, R.C., Tudoran, G., "Cap. g - Dezechilibre manifestate în reIa^iIe economice externe ale României", în N. G. Niculescu, I.D. Adumitracesei (coord), Spre un nou echilibru macroeconomic, lasi: Editura Junimea, 2004.

COBZARU, I., DAMACEANU, R.C., "Cap. g: Mutaci survenite în comerai exterior al României postsocialiste. I m pe rat ivu I realizärii unui nou echilibru", in N. G. Niculescu, I.D. Adumitracesei (coord.}. Economia României în tranztya postsodalista, lasi: Ed. Junimea, 2004.

DAMACEANU, R.C., "Drumul Romanie! spre zona euro", în Economia Româneasca in contextuì integrarii europene, Lucrärile celei de-a XV-a Sesiuni Çtiin-çif ice a Faculta^ de Economie, realizatä in colaborare cu Inst it ut u I de Economie Matonaia al Académie! Romàne, lasi: Editura Junimea, 2005.

DAMACEANU, R.C., "Regimul ratei de schimb si comer^ul mondial", în Economia Româneasca in contextuì integrarli europene, Lucrärile celei de-a XV-a Sesiuni Ctiin-cifice a Faculta^ii de Economie, realizatä in colaborare cu Institutul de Economie Matonaia al Académie! Romàne, lasi: Editura Junimea, 2005.

DAMACEANU, R.C., Competiría euro-doìar, Economia XXI, 4-1 (2006).

DAMACEANU, R.C., Modeìarea relafiei rata de schimb - corner^ international, lasi: Ed. Performantica, 2005.

DAMACEANU, R.C., Tifie exchange rate regime and the international trade, Saarbruken: Lambert Academic Publishing, 2010.

DAMACEANU, R.C., Trifu, A., "Romanian Foreign Trade in the transition period". Economia XXI, 4 (2007).

ORTESCU, G., i mai 2004: o extindere istorica a U.E., Tribuna Economica, 17 (2004): 68-70

VASS, A., "Implicagli economice ale extinderii U.E. în mai 2004", Tribuna Economica 16 (2004).