Portul Braila de la regimul de porto franco la primul razboi mondial

Abstract

Lucrarea este structura în douä pärp [Regimul vamal de porto franco la Bräila (7336-1883) §i De la desfiinîarea regimului de porto franco la primul razboi mondial (1883-1914)] în care are loe diseepa corpului, portul Bräila, cu cele douä elemente esenpale ale sale, navigapa §i comerpil, pe cele douä etape temporale delimitate de autor: evolupa (1836-1883) §i adaptarea (18831914). Pentru cä expresia nu se suspne în forma sa inversä §i mult prea mult consacratä, ora§-port, deoarece lucrarea lui E. O. Mocanu tocmai acest aspect îl demonstreazä. în structura logicä §i metodologicä a volumului de fafä, autorul desluçeçte modalitäple în care a évoluât regimul de porto franco la Bräila, treeänd prin cele trei perioade ale sale: instituirea, ñmeponarea §i suprimarea. La acestea se adaugä studii despre modemizarea portului dupä eliberarea de sub turci plus navigapa §i mediul de afaceri în perioada regimului vamal de porto franco. în acest fei a dorit sä structureze autorul prima parte a lucrärii sale.

Emil Octavian Mocanu, Portul Bräila de la regimul de porto franco la primul räzboi mondial (1836-1914), Bräila, Editura Istros a Muzeului Bräilei, 2012, 563 p. + 5 plante.

Istoria Bräilei a facut dupä 1989 obiectul unor lucräri remarcabile prin calitatea §i direcfiile de cercetare álese. Contribufiile istoriografice ale fiilor urbei (Elena Emilia Lica1, Maria Stoica2, Alexandru David, Viorel Bratosin sau Loredana Elena Mirea3) au devenit pietre de temelie, aläturi de lucrarea lui Constantin C. Giurescu4, în orice demers ulterior studierii viefii portului de la marginea Bäräganului. La acestea se adaugä cärämida solidä a lui E. O. Mocanu, cläditä eu trudâ din miñe de documente de arhivä. Concluzia la care ajungi dupä parcurgerea operei celor menfionafi este una pe cât se poate de simplä: "Bräila are o istorie fabuloasä, o minä de aur ce-çi vrâjeçte încâ fiii sä o curefe de praful nedreptului prezent5". Este deja o certitudine cä dezvoltarea oraçului fine de amploarea care a luat-o nucleul existenfei sale, portul. Pentru cä Bräila de la aparifia sa §i pânâ la instalarea regimului comunist în România a fost port §i ulterior orice altceva. Pentru cä de la port §i prin port a respirât aerul unei mari açezâri în istoria modemâ a unui continent ocupat cu procesul de industrializare §i crizele político-militare §i alimentare. Prin port a primit componentele, materiale §i umane, necesare dezvoltärii urbanistice §i cultúrale. $i tot prin port a venit ceva ce nu are pref, difuziunea ideilor.

Cutumele academice impun recenzorului o scurtä prezentare a autorului lucrärii pe care o aduce în discufie, nu voi face rabat de la ele, deçi nu autorul ci lucrarea ne intereseazâ. Douâ lucruri majore se pot spune despre Emil Octavian Mocanu. Unul ar fi cä profesorul Mocanu a slujit eu o seriozitate nemaiîntâlnitâ, pânâ în ultimele clipe, învâfâmântul preuniversitar bräilean §i al doñea, cä nu a abdicat, în ciuda problemelor cúrente, de la vechiul principiu humboldtian Lehre und Forschung6.

Volumul lui Emil Octavian Mocanu reprezintä o lecpe serioasä de anatomie, privitä pe douä componente esenpale, organizarea intemä a portului §i evolupa cronologicä a acestuia de la Tratatul de al Adrianopol (1829) §i pänä la prima conflagrape mondialä (1914). Revenirea portului Bräila la sistemul comercial intemaponal se producea dupä o comä indusä de regimul otoman (1538-1829). Dupä aceastä adormiré economicä Bräila renâçtea. $i tocmai aceastä trezire la realitäple dure ale secolului al XlX-lea o prezintä autorul. Lucrarea este structura în douä pärp [Regimul vamal de porto franco la Bräila (7336-1883) §i De la desfiinîarea regimului de porto franco la primul razboi mondial (1883-1914)] în care are loe diseepa corpului, portul Bräila, cu cele douä elemente esenpale ale sale, navigapa §i comerpil, pe cele douä etape temporale delimitate de autor: evolupa (1836-1883) §i adaptarea (18831914).

Schimbärile produse dupä 1829 au chemat la Bräila elementele care au construit mitul "grânarului Europei": sacii de grâu din carele înnâmolite de potecile Bäräganului, plutele lásate în aval pe Dunäre, coräbiile §i vasele cu aburi ale armatorilor din lumea mediteraneanä, venite pe capriciosul bra( Sulina, §i oamenii, cei mai de seamä dintre top. Creçterea §i descreçterea unei açezâri situatä längä o arterä navigabilä este datä de conexiunea sa la realitäple §i nevoile din alte centre similare. Demografía, navigapa §i peste tóate negopil Bräilei moderne au fost o binefacere a conectärii la refeaua mondialä a vremii din Stambul, Pireu, Londra, Anvers, Rotterdam §i Marsilia, dar §i de miçcârile "marilor clanuri" din spatele caselor comerciale, adevärate familii în care cäsätoria se realiza între rude pentru a pästra afacerea în cadrul familiei. Ulterior, autoritäple româneçti locale §i centrale au avut inspirapa construcpei unei infrastructurii tipice unui port de anvergura celui disecat de profesorul E. O. Mocanu.

în cuvântul înainte, autorul sintetizeazä pe parcursul a douä pagini íntreaga idee a demersului säu, importanfa subiectului §i lipsa unui demers similar, pänä la demararea lucrärii sale, asupra chestiunii care constituie teza sa de doctorat. Galapi au avut în volumul lui Constantin Buçe7 ceea ce Bräilei moderne îi lipsea, sinteza "epocii de aur" a unui port-ora§. Pentru cä expresia nu se suspne în forma sa inversä §i mult prea mult consacratä, ora§-port, deoarece lucrarea lui E. O. Mocanu tocmai acest aspect îl demonstreazä. în structura logicä §i metodologicä a volumului de fafä, autorul desluçeçte modalitäple în care a évoluât regimul de porto franco la Bräila, treeänd prin cele trei perioade ale sale: instituirea, ñmeponarea §i suprimarea. La acestea se adaugä studii despre modemizarea portului dupä eliberarea de sub turci plus navigapa §i mediul de afaceri în perioada regimului vamal de porto franco. în acest fei a dorit sä structureze autorul prima parte a lucrärii sale. Una care are §i câteva carence de ordin documentar cauzate de lipsa referirilor la fondurile documentare disponibile în arhivele din exteriorul României, la care se adaugä lipsa de viziune a importanfei unor subiecte aparent minore, dar de o însemnâtate majora pentru studierea comerpilui §i navigapei pe Dunäre. Atât din punct de vedere çtiinpfic, dar mai ales din punct de vedere cantitativ, subiecte precum carantina dunäreanä, demografía §i oamenii din spatele caselor comerciale nu trebuiau ratate.

Cea de a doua parte a volumului lui E. O. Mocanu constituie o minä de aur pentru istoria Dunärii. în 1878, Dobrogea §i implicit portul Constanza reveneau României. Din acel moment, ascensiunea porturilor româneçti de la Dunärea Maritimä pärea sä cápete o tumurä inversä. în cazul Bräilei, autorul lucrärii de fafä reuçeçte sä demonstreze exact contrariul. Dupä jumätate de secol în care Gurile Dunärii trecuserä de la época aventurierilor la legile comeitului mondial §i bine apárate de interésele marilor de la Comisia Europeanä a Dunärii, Bräila, în ciuda prezicerilor sumbre, respira aerul capitalismul autentic. în preajma desfiin(ärii sistemului vamal de porto franco, portul Bräila primea bursa de cereale (1882). în interstijiul 1883-1914, Bräila §i-a träit a doua tinereje. Partea a doua volumului cuprinde referiri la acjiunile de modernizare a portului sub supravegherea lui Anghel Saligny, chestiuni legate de navigate §i lumea portului, eu tot eu negustorii de cereale care i-au adus renumele european Bräilei de mare centru al debuçeurilor de cereale dunärene.

Volumul este realizat pe un suport de hârtie de bunä calitate fiind încadrat în colecta teze de doctorat elaborate de Muzeul Bräilei. Invitaba la lecturä §i imaginare se produce brusc la contactul eu prima copertä a acestei cärji. Imaginea portului Bräila în plinä activitate, în care cänfre sunt descärcate pentru a încârcat bastiméntele occidentale, contribuie din plin la consolidarea cliçeului occidentalilor despre români §i apetitul lor pentru car/cänfrä8 în detrimentul unei flote navale semnificative.

Autorul îçi încheie sumbru opera, negäsind puñete comune între Bräila acelor vremuri §i cea a zilelor noastre: "Färä nicio îndoialâ, mediul de afaceri §i comerfril porto francului precum §i cele trei decenii care au urmat pânâ la primul râzboi mondial râmân, eu adevärat, cele mai fascinante pagini din existera de secóle a portului §i oraçului Bräila pânâ în prezent. Au fost evenimente, oameni §i fapte prea pujin cunoscute de moçtenitorii lor, inclusiv cei de astäzi. Cu regret, istoricul constatä cä între Bräila acelor vremuri §i Bräila momentului actual, practic numai existä nici o legäturä" (p. 540).

Cristian CONSTANTIN

Footnote

1 Elena Emilia Lica, Localism creator la Dunärea de Jos in perioada interbelicä, Bräila, Editura Istros a Muzeului Bräilei, 2003.

2 Maria Stoica, Bräila. Memoria ora§ului, Bräila, Editura Istros a Muzeului Bräilei, 2009.

3 Lucrärile ultimilor trei constau în teze de doctorat, suspnute în ultimul deceniu, care au ca temä perimetrul Dunärii Maritime în secolele XIX §i XX. La acestea se adaugä numeroase articole publícate în reviste de specialitate.

4 Constantin C. Giurescu, Istoricul oraçului Bräila din cele mai vechi timpuripânâ astâzi, Bucureçti, 1968.

5 Constantin Ardeleanu, în Prefaß la Emil Octavian Mocanu, Portul Bräila de la regimul de porto franco la primul räzboi mondial (1836-\9\4), Bräila, Editura Istros a Muzeului Bräilei, 2012, p. 7.

6 Vasile Lica, Praefatio, în "Analele Universitätii Dunärea de Jos Galati seria XIX - Istorie", anul I (2002), nr. 1, Galati, p. 2.

Footnote

7 Constantin Buçe, Comerful exterior prin Galafi sub regimul de port franc (7837-1883), Bucureçti, 1976.

Footnote

8 Vezi referiri la Constantin Ardeleanu, De(spre) cärufä, în "Dilema Veche", nr. 472, 28-6 marrie 2013, online pe: http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/caruta (consultât pe 19.09.2013).